13,876 matches
-
european Socialsciencenet urmărea să asigure o interfață necesară franco-germană În raport cu ansamblul problemelor ridicate de dezvoltarea științifică a «noii Europe» și să răspundă cererilor formulate pe teren. Odată cu procesul de lărgire a Europei, s-a transformat cadrul politicii științifice, a fost abandonată, de pildă, În Germania Transformationsforschung), si au apărut teme noi de cercetare. Centrele de excelență din București și din Sofia Propunându-și să constituie o placă turnanta Între cercetătorii și oamenii de știință din Estul și Vestul Europei, Collegium Budapest
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care constituia mai degrabă un nivel de aspirație colectivă, impus prin constrângere ideologică. Unii autori, «clasici» ai literaturii române de dinainte de război, erau plasați În stadiul anterior, cel al realismului critic. Acest mod de clasificare «dogmatica» pe curente a fost abandonat ulterior, În folosul altor criterii, măi adecvate istoriei interne a culturii naționale, alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Luminița Marcu, 2004). Istoriile literaturii române publicate până În 1990 trebuiseră să concilieze criterii ideologice și criterii estetice În clasificarea operelor. Miza era atât aproprierea patrimoniului literar național, cât și evaluarea locului ce revine literaturii contemporane. Mai multe proiecte au fost abandonate neterminate sau publicate cu o Întârziere destul de mare față de momentul elaborării. Povestea Istoriei literaturii române de la Începuturi până azi a lui George Călinescu, publicată inițial În 1941, considerată «un monument al literaturii române» este În acest sens exemplara. Reeditata tardiv
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este edificatoare pentru efectele schimbărilor politice asupra cercetării unei viziuni globale a producției literare românești de mai multe secole și a raporturilor dintre trecut și prezent. Publicarea de istorii monumentale În maniera lui Călinescu, imposibilă Înainte din pricina cenzurii, a fost abandonată În folosul dicționarelor, care păstrează aspirația spre monumental prin Întindere și volum, dar care nu mai au unitatea de viziune a unui singur autor, fiind opere colective. Inițial o strategie pentru a ocoli cenzură, formula dicționarului s-a dovedit de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
stat multinațional - contrar Constituției Regatului România - si ceruse dezmembrarea să În folosul statelor vecine sau măcar integrarea sa Într-o viitoare federație balcanică socialistă. Această politică națională fusese, de altfel, la originea scoaterii În afara legii a partidului În 1924. Stalin abandonase această politică În momentul desființării Kominternului, dar ea fusese parțial aplicată prin restituirea Basarabiei (devenită Moldova sovietică), măi Întîi În 1940, apoi În 1944. Această „politică națională” a făcut obiectul criticilor PCR doar Începînd din 1965, ăn care Însemna, din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezumatul cărții lui André Brie, Ich tauche nicht ab (1996), În M. D. Gheorghiu, 1998, vol. ÎI. Mă gîndeam, ascultîndu-l, ca fostele lui convingeri elitiste dinainte, resentimentele față de „popor” (cel din Germania de Est) care „trădase” (sau cel puțin Își abandonase) foștii conducători, si constatarea «pragmatică» pe care o făcea modului de funcționare a societății capitaliste se ciocneau și se suprapuneau. André Brie răspundea și de elaborarea programului strategic al PDS (Grundsatzkommission). Vezi și broșură lui Lothar Bisky, Freiheit oder Sozialismus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Tudoran (născut În 1945) au fost amîndoi, la distanță de cîțiva ani, simbolul opoziției literare În România, pe care au fost nevoiți să o părăsească (Goma În 1978, Tudoran În 1984), remînÎnd foarte activi În exil. După 1990, Goma a abandonat literatura romanesca pentru jurnalismul polemic și eseul istoric, pe teme anticomuniste, antiintelectuale, antisemite și revizioniste, cf. Goma (2004). Tudoran a fost și el implicat În polemici pe tema «iudeo-bolșevismului», cf. Michael Shafir (2002). Mă spirjin pe interviurile pe care le-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În 1954 publică în „Viața românească” Moartea căprioarei, iar în 1956, în „Gazeta literară”, poemul Primele iubiri. Și-a văzut poeziile tipărite în cele mai importante reviste de
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L. transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov, Esenin, Mihalkov, dovedind reale afinități cu autorii la care se oprește. Specialiștii au apreciat
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
care îi va evoca în povestirile Moș Anghel și O noapte în bălți. În 1891 este înscris la Școala Primară nr. 3 din Brăila, dar rămâne de două ori repetent, izbutind să termine patru clase abia în 1897, după care abandonează definitiv școala. În toamna aceluiași an intră „la stăpân”, ca băiat de prăvălie la cârciuma lui Kir Leonida. Aici leagă o frumoasă prietenie cu un bătrân marinar grec, „căpitanul” Mavromati, descris mai târziu într-o povestire. Învață de la acesta grecește
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
într-o teribilă derută. „Ațâțarea” este desigur nu doar vizavi de părintele biologic, ci și față de cel vitreg. Copiii prinși într-un asemenea mecanism nu prea au „cale de ieșire” în interiorul configurației familiale, și nu e de mirare că mulți abandonează familia sau rămân cu sechele psihoemoționale semnificative. Și numărul lor nu este mic. Acum câteva decenii, în SUA s-a constatat că aproape jumătate dintre adolescenții ai căror părinți au divorțat se simțeau „prinși la mijloc”, cel puțin unul dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modificându-le în funcție de dezechilibrele înregistrate (Bengston et al., 1995). Cercetările pe tema schimbului intergenerațional la nivel microsocial au ca o constatare majoră falsitatea propoziției, destul de răspândită la marele public, că în societatea actuală persoanele vârstnice și bolnave sunt, dacă nu abandonate de familie, atunci cel puțin neglijate. (Este demn de remarcat aici că la respectiva imagine contribuie din plin și mass-media, în speță televiziunea, care din dorința de a capta publicul prin interesant și emoționant, prezintă excesiv cazuri și episoade familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
, Andrei (16.IX.1951, București), poet. Este fiul Elizei (n. Marcu) și al lui Micu Roman, funcționar în domeniul producției cinematografice. Urmează liceul în capitală, apoi, tot acolo, se înscrie în 1970 la Facultatea de Fizică, pe care o abandonează însă după un an, optând pentru Facultatea de Limba și Literatura Română (1971-1975). A fost angajat, în funcții de specialitate (referent literar, redactor), la Centrul de Producție Cinematografică (1976-1977) și la Studioul Cinematografic „Animafilm” (din 1978). După ce debutase, în 1969
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
a dogmatismului doctrinar al realismului socialist. Abia după Declarația din 26 aprilie 1964 a comuniștilor români R.l. se angajează, alături de întreaga presă, într-un proces de reevaluare a moștenirii literare, renunțând la „rețetarul” de proveniență moscovită uzitat anterior, fără a abandona însă comanda de partid, devenită acum imperativ național, patriotic. La începutul anilor ’70 preocupările rămân neschimbate: Eugen Barbu este autorul unor articole precum Etica artistului și Scriitorul patriot, Petru Popescu scrie Arta angajată, Ion Lotreanu publică textul doctrinar Forța și
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
trecerile spectaculoase de la un registru la altul, autorul produce și o dramă suprarealistă, Fabia (1932). Piesele lui S. au fost jucate pe scenele Teatrelor Naționale din București și Iași. Suflul grav pe care încearcă să îl cultive în teatru este abandonat în volumul de nuvele Singurii prieteni (1940), cu subiecte din lumea necuvântătoarelor, transpuse în narațiuni încărcate de duioșie. SCRIERI: Cealaltă lege, București, 1915; Cain, București, 1920; Fabia, București, 1932; Singurii prieteni, București, 1940. Repere bibliografice: Paul I. Prodan, Teatrul românesc
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
romanul suferă o mutație importantă în privința structurii: atenția naratorului se deplasează către spectacolul limbajului. De la acela „simplu”, propriu răzeșilor, până la cel meșteșugit, aluziv, „oblic”, limbajul pare să fie adevăratul personaj. Pământul și dragostea sunt obsesiile care unifică episoadele. R. nu abandonează gustul său pentru descrierile „fotografice”, care sunt, de fapt, instrumente ale sugestiei - de atmosferă, stare socială, caracterologie indirectă -, scrierea căpătând adesea aspect de monografie, de studiu al mentalităților. Materia este însuflețită de umor, de surprizele și contrastele savant construite, sub
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
elaborarea imagistică și prozodică. Militantismul național este principala temă a culegerii Cântarea suferinței (1920), alcătuită din stihuri mobilizatoare, optimiste, scrise în perioada 1916-1917, când suferința e văzută ca o forță capabilă să solidarizeze și să regenereze conștiințele. Mai târziu R. abandonează această vână lirică și consacră trăirilor erotice un întreg volum - Paharul blestemat (1924). Metafora din titlu, de un patetism naiv, trimite la caracterul inexorabil al pasiunii, „otravă” de care omul este dependent, în pofida rațiunii, moralei etc. De aici, starea de
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
mulțimea, „gloata”. Este iarăși o vastă pânză epică, de astă dată a evenimentelor din 1907. Autorul respectă faptele și fuge de ideologizarea pronunțată. Dă dreptate răsculaților, dar, credincios principiilor sale artistice, își stăpânește orice inflexiune lirică participativă. De altfel, a abandonat o versiune inițială, care fusese de la un capăt la altul „un strigăt de revoltă”. Romanul se mulțumește să vorbească exclusiv prin scene și întâmplări, nu ascunde atrocitățile, chiar și acolo unde autorii acestora sunt țăranii, purtați de furia răfuielii cu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
studențească”, „Femeia”, „Cronica”, „Argeș”, „România literară”, „Flacăra”, „Revista noastră” ș.a. Se afirmă ca editor și istoric literar, autor al unor monografii, primite cu o oarecare reticență de critică. După ce și-a înființat propria editură (care îi poartă numele), fără a abandona cu totul istoria literară, el va aborda domenii ce păreau a-i fi cu totul străine: poezia, proza, dramaturgia și chiar minieseul aforistic. Monografia Veronica Micle reface profilul poetei bazându-se pe documentele existente în acel moment fie în manuscris
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
și încheiate, în 1937, la Școală Normală din Craiova. Între 1945 și 1949 este student la Facultatea de Drept a Universității din București. A frecventat, în același timp, Academia de Studii Comerciale și Industriale, secția pedagogica, precum și Facultatea „Maxim Gorki”, abandonată în cele din urmă. Revenit în Iugoslavia după absolvirea Școlii Normale din Craiova spre a efectua serviciul militar la Zrenjanin, solicită sprijin la oficialități pentru înființarea de școli în limba română și fondează la Vârșeț cenaclul Junimea Bănățeana. În 1939
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
bază ale visului american sunt mai puțin aplicabile Într-o lume globalizată, ceva ce va fi explorat În detaliu În restul cărții. La el de important este faptul ca visul american a fost ciuntit, o parte din esența sa fiind abandonată. Ne vom reîntoarce curând la această chestiune. Poporul ales Primul lucru care trebuie Înțeles despre visul american este că a fost Înțeles Încă de la Început ca fiind exclusiv american. Nu s-a intenționat niciodată să fie un vis Împărtășit cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care au Împărțit norocul lor cu cei mai puțin norocoși, prin acte de caritate personală și muncă voluntară În interesul comunității. Dar, În același timp, există și un număr crescând de americani, oameni de caracter, care pur și simplu au abandonat visul american. Au crezut. Au continuat să creadă, au muncit din greu și-au Îmbunătățit calificarea, au economisit și s-au sacrificat pentru un viitor mai bun pentru copii lor, și-au servit comunitatea, și totuși nu au reușit. Au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modelul actual. Menținerea beneficiilor sociale la un nivel corespunzător și urmărirea menținerii unei calități a vieții ridicate pentru cetățenii ei, trebuie să fie văzut de către Uniunea Europeană ca parte integrantă a creării primei superputeri economice sustenabile din lume. Dacă Uniunea Europeană ar abandona o mare parte din plasa de securitate socială În favoarea unei economii de piață mai liberale, cei 455 de milioane de cetățeni ai săi s-ar putea vedea Împovărați cu genul de probleme sociale acute prezente În Statele Unite ale Americii, de la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care coeziunea socială este adâncită, excluderea socială micșorată și capitalul social mărit. Vrem o economie sustenabilă, „care satisface nevoile prezentului, fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni Îmi spun: Trebuie să fim dispuși să ne abandonăm clipei prezente și să așteptăm ce mai urmează. Americanii sunt mai puțin Înclinați să-și lase fericirea și norocul În mâinile sorții. Majoritatea americanilor cred că fericirea nu este ceva care vine de la sine, ci at trebui să muncim continuu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]