9,186 matches
-
analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan Nicolau, Tudor Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii și articole mai vechi
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
baladescă” Hora domnițelor. De remarcat, în cadrul rubricii „Cronica ideilor”, recenziile lui I.D. Sârbu cu privire la Filosofia culturii de Tudor Vianu și la O nouă traducere din Platon. Poziția teoretică a revistei este susținută de consistentele contribuții ale lui Victor Iancu din Actualitatea atitudinii estetice și de câteva articole ale lui Toma Ralet, unul despre Friedrich Gundolf - Criza sufletului modern în poezie - și altul intitulat Despre prețiozitate în poezie, unde se afirmă că „arta pură este una din cele mai fatale neînțelegeri ale
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat prin colaborarea unor autori marcanți. Până în 1924 aici, ca și în „Rampa”, continuă să publice mult Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Adrian Maniu, Emil
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
fiind linia medie pentru care optase până atunci, cu romanul Domnul singur și femeia nimănui (2003). E o târzie „eliberare” de sine, o neașteptată schimbare de perspectivă. Romanul are același aspect comportamentist, numai că evenimentele care îl susțin, inspirate din actualitatea clujeană, sunt altele. Un personaj sexagenar, rămas văduv, Sabin Iova, încearcă să își rezolve singurătatea prin anunțuri la mica publicitate (rubrica „Matrimoniale”). Starea lui materială atrage mai multe persoane, dintre care una reușește să se insinueze, satisfăcându-i o serie
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
primite la redacție”, „Recenzii și însemnări”. R.g.r. apare în anul centenarului morții lui Goethe, astfel încât primul număr e consacrat în întregime acestui eveniment: Simion C. Mândrescu, Caracterul național al operei literare a lui Goethe, Victor Marian, Noul Goethe și actualitatea, Ion Sân-Georgiu - un studiu asupra personalității artistului, Bernhard Capesius, Poezii lirice de ale lui Goethe ajunse poezii populare în Ardeal, I.E. Torouțiu, Copilărie și tinerețe, Amurg și noapte (articole despre biografia poetului), Ion Gherghel, Baladele lui Goethe în românește. Notații
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
dintre culturi, de permisibilitatea sau respingerea imitației, de vocația noastră etnică. Din perspectiva filosofiei culturii, relațiile lui R.-M. cu literatura apar ca normale. În 1901, sub titlul Cestiuni de estetică, își pune întrebarea De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului de veac XX, acordând literaturii naționale „actualitatea pe care o merită, fiindcă
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului de veac XX, acordând literaturii naționale „actualitatea pe care o merită, fiindcă această actualitate trăiește în cea mai bună parte a sufletului tău, sufletul națiunii tale”. Chiar din prima lui carte, F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa (1897), în capitolul Originea tragediei, filosoful român analizează lucrarea
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului de veac XX, acordând literaturii naționale „actualitatea pe care o merită, fiindcă această actualitate trăiește în cea mai bună parte a sufletului tău, sufletul națiunii tale”. Chiar din prima lui carte, F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa (1897), în capitolul Originea tragediei, filosoful român analizează lucrarea lui Friedrich Nietzsche Die Geburt der Tragödie
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
citit ca o ficțiune, sau, cum ar spune Eugen Simion, ca „ficțiunea nonficțiunii”. SCRIERI: F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, București, 1897; ed. îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1997; Cestiuni de estetică. De ce literatura română e lipsită de actualitate?, București, 1901; Cultura română și politicianismul, București, 1904; Puterea sufletească, București, 1908; Domnul Luca, București, [1910]; Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, București, 1910; Păr de lup, București, [1911]; Andrei Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
et la philosophie kantiénne, „Revue roumaine des sciences sociales”, philosophie et logique, 1968, 2-3; Nicolae Gogoneață, Sistemul filosofic al lui C. Rădulescu-Motru, „Revista de filosofie”, 1968, 4; Constantin Georgiade, Amintiri despre profesorul C. Rădulescu-Motru, „Revista de psihologie”, 1973, 3; Ornea, Actualitatea, 184-189; Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru, filosof al culturii, Cluj-Napoca, 1987; Vasile, Conceptul, 185-191; D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru, Craiova, 1990; Ștefan Afloroaei, Timp istoric și critică a culturii: C. Rădulescu-Motru, în Cultură și societate, îngr
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Crohmălniceanu, Cinci prozatori, 165-210; Camil Petrescu, îngr. și pref. Paul Dugneanu, București, 1984; Leonte, Prozatori, I, 32-49, 171-173; [Camil Petrescu], CREL, 1985, 3 (semnează Aurel Petrescu, Liviu Papadima, Călin Andrei Mihăilescu, Rodica Zafiu, Liviu Petrescu ș.a.); Iorgulescu, Prezent, 7-18; Ornea, Actualitatea, 118-122, 159-164; Rachieru, Vocația, 208-217; Ungureanu, Proza rom., I, 58-90; Anghelescu, Lectura, 178-182; Călinescu, Biblioteci, 102-107; Ion Ianoși, Literatură și filosofie, București, 1986, 182-231; Scarlat, Ist. poeziei, III, 108-112; Popa, Clasici, 38-41; Dimisianu, Subiecte, 58-75, 278-279; Tihan, Apropierea, 34-39; Craia
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
numărul 199), între 15 octombrie 1935 și 9 iulie 1940, sub direcția ziaristului și scriitorului Alfred Hefter. În perioada editării în Elveția, gazeta este subvenționata, la sugestia lui N. Titulescu, de Ministerul de Externe al României. Principalele rubrici sunt dedicate actualității politice și economice internaționale și din țară, iar Hefter scrie aproape zilnic la rubrică „Le Boite aux lettres”, alta, mereu vie și bine informată, se intitulează „Leș Livres, leș idées, leș arts”. Promisiunile redactorilor sunt onorate în opt pagini dense
MOMENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Însă „prețul” pe care îl plătește în schimbul unei asemenea clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996; Constantin Noica
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
când Ranetti figurează ca director. Structural, M.T. se înrudește cu „Moftul român”, înscriindu-se într-o tradiție care pleacă de la gazetele satirice „Nichipercea” sau „Bondarul”. Coperta, ocupată în întregime de o caricatură politică, indică pentru fiecare număr situarea în imediata actualitate socială și politică. Editorialul, redactat mai întotdeauna de Anton Bacalbașa, sprijină cu argumente ingenioase, într-un stil febril, incisiv, atitudinea politică adoptată, care de cele mai multe ori nu este a redacției în întregime, ci a directorului. Ceilalți redactori și colaboratori erau
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
Augustin, „De dialectica”, LAI, 1991, 10 august; Felicia Niță-Dumas, Augustin, „De dialectica”, ALIL, seria A, t. XXXIII, 1992-1993; Ioan Oprea, Augustin, „De dialectica”, AUI, literatură, t.XXXIX, 1993; Alexandru Gafton, Un act de cultură autentică, CRC, 1995, 10; Eduard Ferenț, Actualitatea învățăturii din „De Magistro” de Sfântul Augustin, CRC, 1995, 18,19; Liviu Antonesei, Învățătorul dinlăuntru, „Monitorul” (Iași), 1995, 120; 5; Ioana Gafton, „Aeterna Latinitas”, DL, 19 „Audiență în cer”, 98, 1; Dan C. Mihăilescu, „Aeterna Latinitas”, „22”, 1998, 26; Adrian
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
deținând funcția de șef de secție), când se transferă la Centrul de Perfecționare a Cadrelor. În 1973 devine instructor în domeniul informaticii la Centrul Teritorial de Calcul Economic Cluj, unde funcționează până în 1990, când se întoarce la Radio Cluj, secția Actualități. Debutul în presă și-l face în 1954 cu un reportaj, în paginile ziarului „Flacăra Sibiului”. Colaborează intens la „Flacăra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Familia”. M. s-a preocupat mai ales de probleme legate de istoria Transilvaniei, realizând numeroase interviuri
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat la „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a Mult comentat în epoca proletcultismului, întrucât aborda teme „centrale”, „de cea mai acută actualitate”, înfățișând mediul industrial, satul în curs de transformare socialistă, conturând chipuri de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de integrare în acest climat, M. este astăzi uitat, fie
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Al. Macedonski (Pomul Margaritii), Tudor Arghezi (Amintirile ierodiaconului Iosif), Gh. Brăescu și traduceri din poezia lui Charles Baudelaire (Albatrosul, în versiunea lui Tudor Arghezi), din scrierile lui Henri Murger și ale lui Gérard de Nerval. N. mai cuprinde articole din actualitatea politică, industrială, financiară, știri interne și externe, informații culturale, cronica plastică, mondenă, sportivă și medicală, dialoguri cu oameni politici, anchete, anunțuri, caricaturi, fotografii, reclame. M.W.
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
Pitiș. Revista mai cuprinde o recenzie la volumul de poezii Drumul spre stele de Adrian Maniu, sub semnătura lui Ion Focșeneanu, două medalioane consacrate lui N. Iorga și lui Emanoil Bucuța, cugetări de Chateaubriand, o cronică a revistelor, informații din actualitate. M.W.
NAZUINŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288377_a_289706]
-
I. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, Emanoil Bucuța, Eugen Barbu (Princepele) ș.a. Pe lângă informația de profunzime și foarte diversă, din întreaga arie culturală sud-estică (M. e un cunoscător al literaturilor albaneză, sârbă, croată, greacă, turcă), trilogia balcanică (re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
1977, 3; Valentin Tașcu, Despre un balcanism „fără margini”, ST, 1979, 12; Alexandru Duțu, Avatarurile balcanismului, RL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, „La marginea geometriei”, F, 1980, 5; Alexandra Anastasiu-Popa, L’Esprit sud-est européen, RSE, 1982, 2; Iosif Cheie-Pantea, Zarifopol în actualitate, O, 1983, 13; Valentin Tașcu, „Paul Zarifopol între fragment și construcție”, CNT, 1983, 20; Cornel Ungureanu, Singur printre comparatiști, O, 1986, 51; Adrian Marino, Valoarea specializării, TR, 1987, 24; Laurențiu Ulici, Istorici literari, RL, 1987, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Complicatul, aproape
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
Rebreanu, pe atunci director al Teatrului Național din București, după personajul lui V. Alecsandri, exploatează din plin comicul de caracter și contrastul hazliu dintre realitate și pretențiile Chiriței. Fără a se îndepărta prea mult de personajele lui Alecsandri, piesa sugerează actualitatea tipurilor comice create altcândva. Aportul său cel mai evident este în planul comicului de limbaj, unde afectarea „culturală” a Chiriței este pusă în evidență de inventivitatea lingvistică inepuizabilă a lui M. Scriitorul a mai abordat melodrama cu accente sociale - Țara
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
scena unor teatre bucureștene când volumul Autostop (1969) îl impune drept un dramaturg redutabil. Unul dintre textele cuprinse în această culegere, piesa Întunericul (jucată la București sub titlul Gluga pe ochi), îl va aduce pentru un moment în prim-planul actualității culturale, fiind interzisă în 1971 de autoritățile comuniste, sub acuzația de „flagrantă deformare a realității”. Următoarea piesă, Într-o singură seară, reprezentată în 1973 și publicată în 1975, va fi distinsă cu premiul Asociației Scriitorilor din București. După experiența montării
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
confundând dreapta cu stânga, trag cu arma din simpla dorință de a dovedi că există etc. Și piesa în trei acte Cum se nasc monștrii sau Despre efectul dăunător al economiei de piață pare să indice, în ciuda subiectului de imediată actualitate, o revenire la modalitățile de încifrare practicate anterior sau, pur și simplu, atașamentul dramaturgului față de această formulă. În ultimele creații, de pildă în Grup de orbi într-o sală de cinema în așteptarea unei capodopere de arhivă din epoca glorioasă
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
expediție cinegetică de înlănțuire a realului. E drept că Strada Castelului 104 (1984) dezvoltă o anume figurație medievală, trubadurescă, galantă, iar poetul se abandonează adesea în voia unor convenții facile, însă recuzita lirică e mereu subminată prin ironie, prin telescoparea actualității sau prin destrămarea vrajei. De fapt, există o pronunțată componentă antivizionară, cum se întâmplă în această revelație ratată, ce readuce subiectul liric sub zodia acelui hic et nunc propriu poetului: „În depărtare se auzeau glasuri nedeslușite/ Și prin perdelele aerului
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]