25,302 matches
-
nu ca o realizare perfectă), Idealismul întocmai așa cum îl concepe Hegel există deja în India! Acesta constă, exact cum subliniază gînditorul din Stuttgart, "în ceva interior în care se transformă voința și se adaptează la lumea spirituală, iar lumea se adaptează la idealism; în ceva, deci, în care sensibilul se topește în gîndire și care, cu acesta, își construiește lumea". Ceea ce poate fi considerat centrul de greutate al Idealismului, adică Ideea supremă, a fost descoperită de Hegel tot în lumea spirituală
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
alții), pe care îl dezvolt apoi într-un sistem al meu de gîndire; afirmația ar fi fost, fără îndoială, mai justă, mai reală, mai potrivită cu Adevărul. Nu ne interesează în acest moment să discernem pînă la ce punct a adaptat propriul sistem filozofic la monismul-acosmic-idealist pe care l-a aflat în lumea spirituală indiană. Dacă ar fi să ne oprim mai mult asupra acestei probleme, foarte importante, de altfel, am fi nevoiți să descindem în domeniul specific filozofiei în mod
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de respingere. Mitropolitul Kievului, Petru Movilă, creează în 1633 un colegiu ortodox în serviciul apărării ortodoxiei, inspirat de metodele iezuite; acest așezămînt va procura cadrele renașterii ortodoxiei valahe și moldovene. Tradiția bizantină este confruntată cu influențe externe la care se adaptează și pe care le respinge totuși. În secolul al XVII-lea, catolici și ortodocși se înfruntă în Moldova cu arme egale. PRINCIPATELE ȘI IMPERIUL OTOMAN Relația Principatelor cu Imperiul Otoman se exprimă, în aceeași manieră, în numeroase ciocniri. Pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unii patrioți își propuseseră formarea unei legiuni), participanții moldo-valahi sînt pregătiți. Ei dispun de un tratat tratatul de la Paris -, de puteri garante dispuse să intervină, de protectori în principal, Franța -, de un discurs al dreptului care are meritul că este adaptat acestui timp de criză și că este fondat pe o tradiție. Tratatul de la Paris stipulează la articolul 22: "Principatele Țara Românească și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberalilor, fără a fi condamnată de conservatori, începea printr-o occidentaiizare culturală. Conservatorii și intelectualii "țărăniști" respingeau o imitație de suprafață care scade importanța tradițiilor populare locale, fără a aduce prosperitatea. Poporaniștii au dorit o a treia cale care să adapteze la situațiile locale modele de dezvoltare apte să creeze această dorită prosperitate: ei s-au alăturat liberalilor de stînga dar, cu tot succesul și audiența revistei lor, Viața Românească, ei nu impun o cultură nouă care să așeze în același
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
manipulările ipocrite din spatele acestui formalism, se banalizează la începutul anilor '20. Paradoxal, criticile de natură conservatoare ale lui lorga se întîlnesc cu punerea în discuție a sistemului de către politicieni care fac un pariu cu modernitatea, considerînd că parlamentarismul nu este adaptat la starea socială și economică a României. Aceasta este poziția lui Madgearu, care reprezintă unui din curentele poporanismului de după război. Întrebarea nu mai este: Ce trebuie să faci pentru a rămîne fidel romanității?, ci: Ce trebuie să faci pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moarte prin spînzurare. Războiul îl transformă și pe eroul lui Cezar Petrescu, Radu Comșa, provenit dintr-un mediu țărănesc aflat în plină ascensiune socială în 1914-1916. Comșa descoperă existența solidarității cu soldații de pe front contra celor din spatele frontului care se adaptează și colaborează, după fluxul și refluxul victoriilor și înfrângerilor, interesîndu-i doar problemele lor personale. Desfigurat în urma unei răni la față, Comșa înțelege violența afirmațiilor revoluționare a camarazilor săi, vechi combatanți care se cred înșelați de ordinea burgheză restaurată în 1919
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al termenului. [...] Tradiționalismul literaturii noastre nu înseamnă nici tradiționalism, nici conformism etnic, ci păstrarea ideologiei literare în cadrele vechiului regim agrar, legat de pămînt și de viața rurală, cu alte cuvinte o manifestare reacționară a spiritului care refuză să se adapteze noilor forme ale vieții sociale". Pentru Lovinescu, Gîndirea este ultima dintre manifestările conservatorismului ruralist și ortodox. Unele luări de poziție ale colaboratorilor Gîndirii acelea ale lui Radu Gyr, spre exemplu, care-i acuză, într-un articol din 1924, pe dadaiști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reformele agrare din România, din 1864, din 1920 și din 1945, reforma din 1949 proslăvește distrugerea micii proprietăți. Or, în 1948, mica proprietate reprezintă 92% din totalul pămînturilor și 80% din suprafața agricolă. Factor de înapoiere, mica proprietate nu este adaptată pentru utilizarea tehnicilor modeme, frînează dezvoltarea prin incapacitatea sa de a răspunde cerințelor orașelor. Trebuie deci să se treacă la marea proprietate socialistă. Depășirea acestei etape implică din partea partidului o acțiune pedagogică. Gheorghiu-Dej afirmă: "Socialismul nu se realizează cu analfabeți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
18 octombrie 1952, care să fie un document retrospectiv și oglinda critică a tot ce se petrece în statul nostru socialist; de multe ori m-am simțit rău și de multe ori am surprins duplicitatea și conformismul cu care mă adaptez azi, chiar și eu, în fața puternicilor zilei. Dar eu nu sînt un caz izolat. Toată această maimuțăreală de adunări, de lectură a presei, multele întîlniri pretins amicale pe care le am cu tot felul de cunoștințe bucureștene sînt același lucru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condamna pe provocatori. La Budapesta, au acționat cu forțe militare, dar după ce i-au consultat pe conducătorii blocului de Est. La București, ei au oferit un ajutor direct lui Gheorghiu-Dej. Acesta a sesizat noua elasticitate a Blocului și s-a adaptat printr-o formulă de loialitate radicală față de Uniunea Sovietică, care nu a frînat, ci dimpotrivă, a favorizat o administrare optimă a situației interne, care poate fi interpretată și ca o grijă față de interesul național, dar și ca o ambiție de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orbește pașii Moscovei, se vor arăta interesați de comerțul și tehnologiile occidentale și vor încerca să cucerească tineretul european, care se revoltă contra jandarmului american. Înaltul Zid al Berlinului impune celor pe care comunismul nu i-a convins să se adapteze o istorie fără istorie. Echilibrele competitive ale războiului rece deschid altora, adică acelora ce au ajuns în arena puterii, un spațiu extraordinar de acțiune și de reflecție între Pekin și Moscova. Începînd din 1958, România își creează o politică externă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre arhaism, frugalitate și sărăcie este menținută în această societate împinsă de o retorică a progresului, atașamentul la un mod de viață lipsit de gadget de consum ținînd loc de etică. Generația născută în timpul războiului sau imediat după aceea se adaptează: ea asimilează valorile comuniste ale performanței, care nu sînt departe de imperativele meritului burghez. Generația tinerilor parveniți învață plăcerea unui consum modest pe care sistemul îl prezintă ca reprezentînd premizele unui viitor mai bun pentru toți. Tinerii intelectuali se lasă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de noii conducători îmbogățiți și siguri pe moștenirea privilegiilor. Există un dispreț al unora și al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
păstrînd moștenirea naționalistă pentru a o redefini după normalitatea dorită de conducerea comunistă este un mod de compromis care costă: un număr de intelectuali de origine aristocrată și burgheză s-au raliat pentru a-și păstra pozițiile și și-au adaptat propriul patriotism de autolegitimare la imperativele puterii. Renunțînd la spiritul critic, ei vor intra în Academie. Ruptura din anii '70 dintre mediile disidenței care sînt stimate în Vest și elitele compromisului intern care sînt disprețuite antrenează o supralicitare a comportamentelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei conștiințe disimulate a eșecului atribuit în mare parte unui complot al străinătății. Or, primii suspecți se află în interiorul frontierelor, este vorba de minoritățile naționale și anume de cea mai numeroasă, minoritatea maghiară. MANIFESTĂRILE NAȚIONALISMULUI "Neotradiționalismul, scrie George Schöpflin, se adaptează de minune la guvernarea comunistă, deoarece el oferă, în mai multe privințe, o ideologie extrem de satisfăcătoare intelectualilor conformiști, care astfel pot să-și justifice pasivitatea și colaborarea. Prin unul din aspectele sale, totuși, neotradiționalismul afectează direct relațiile româno-ungare, deoarece el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberalismului economic în timp ce populația de rînd suferă șocurile unei privatizări pe jumătate. Este imposibil să fie condamnată o întreagă populație, deoarece nici o epurare nu a avut loc. Această ambiguitate a unui discurs radical anticomunist și a unei practici care se adaptează compromisurilor unui postcomunism cu zdruncinături dăunează opoziției. Ambivalența constă, în sfîrșit, în dublul limbaj al unei modernități ce se afirmă ca deschidere și a unui naționalism care se blochează în închidere. Conducătorii de după 1989 n-au ales. Aliați ai extremiștilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
i s-a acordat pentru prima dată atenție și a fost studiată de către M. I. Budîko și D. L. Laihtman. Pornind de la ecuația (2.38) obținem formula care descrie repartiția umezelii specifice pe verticală în stratul de lângă sol. Pentru coeficientul k adaptăm o dependență exponențială față de z: (2.44) în care S1 și S2 reprezintă umezeala specifică la înălțimile z1 și z2. Cum însă, în compunerea membrului drept întră diferența (S1- S2), iar caracteristicile umidității la executarea măsurătorilor sporadice se determină cu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cu înălțimea iar fluxurile turbulente cu variația liniară pe înălțime. Pentru simplitate, vom presupune că turbulența este zero în partea superioară a stratului limită. Profilul temperaturii potențiale medii 0 și al vântului mediu zonal U , într-un strat limită bine-amestecat. Adaptată după Stull (1988). Lucrul mecanic efectuat de curgerea spre regiunea de presiune joasă echilibrează disiparea prin frecare la suprafață. Deoarece turbuleanța din stratul limită reduce viteza vântului, termenii fluxului de impuls turbulent sunt adesea denumiți termeni de frecare în stratul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
adevărat de serie de principii mărturisite, împărtășite sincer de mii de cetățeni, realizabile. Ceea ce se cere de la o profesie de credințe politice este desigur, înainte de toate, ca ea să corespunză cu simțimintele și aspirațiunile legitime ale țării și să fie adaptată instituțiunilor ei. S-ar putea într-adevăr imagina un sistem de idei politice, folositoare chiar, care să nu fie conforme cu sentimentele și aspirațiunile țării, dar în lumea strictei necesități un asemenea sistem n-ar fi cu mult mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sumă de cuvinte etnologice pentru a tăgădui romînitatea lor. După opiniunea noastră, ceea ce e ferment roșu în țară sânt acei străini colonizați în secolul trecut cari n-au avut timpul necesar sau n-au fost în stare de a-și adapta caracterul lor moștenit caracterului nostru național. Când zicem "romîn" fantasma psihologică care trece pe dinaintea ochilor noștri în acel moment e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Rău sau bun, românul e adevărat. Inteligent fără viclenie, rău - daca e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai Tractatului de la Berlin s-au retras de pe scena politică și al patrulea, cel mai însemnat, e pe calea de a se retrage; acest din urmă e însuși principele de Bismarck, președintele Congresului, ceilalți trei sânt contele Andrassy, care se adaptase cu totul colegului său, lordul Beaconsfield, care patrona alianța austro-germană așa de mult încît existau indicii că voiește a se asocia la ea ca al treilea, și în fine d. de Waddington, ministrul de esterne al Franței. Ne aducem aminte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-au născut două curenturi opuse în lumea pedagogică. Curentul materialist renunță la educație; el ar vrea înlăturarea obiectelor cari au de scop dezvoltarea inteligenței pentru ea însăși și punerea aparatului intelectual într-o stare în care să se poată adapta cu ușurință oricării probleme. Curentul materialist voiește a da elevilor numai cunoștințe de-o utilitate materială; curentul opus află, din contra, ca în școala primară și în liceu numai obiectele acelea sânt folositoare cari au o influență sigură asupra creșterii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel mai abil învinge, ar trebui, după a noastră părere, să fie întrucîtva modificată. Nu cel tare sau cel înțelept ca atare, nu mintea și bărbăția, nu dreptate și adevăr înaintează în lumea aceasta, ci calitatea aceea care se poate adapta unor împrejurări date în mod fatal. În orice caz într-o amfibie nu-i mai multă putere decât într-un leu, dar în apă leul va pieri, amfibia va înainta. Tot astfel și calitățile omului ajung la suprafață după cum le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu-l lase a urca cheltuielele statului în patru ani cu 34 procente, să nu voteze răscumpărări, să nu dea zeci de mii de galbeni pensii la negustori de vorbe, să studieze legile din fir în păr și să le adapteze bine unei țări sărace cum e a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]