7,542 matches
-
Kleiner (1849-1916), fizician suedez, profesor de fizică experimentală la universitatea din Zürich. Este conducătorul tezei lui Einstein. Are cercetări în domeniul modificărilor atracției gravitaționale 187 Bertrand Arthur William Russell (Third Earl Russell, 1872-1970), istoric, matematician, sociolog, filosof, logician și politician. Adept al filosofiei analitice, împreună cu Gottlob Frege, G. E. Moore și Ludwig Wittgenstein. Creează baza logică a matematicii în cartea sa Principia Mathematica. Considerat pacifist, conduce lupta contra războiului: este arestat în timpul Primului Război Mondial. Ulterior, antihitlerist și antistalinist, propune dezarmarea nucleară planetară
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
-și construiască o viziune proprie asupra ideii de destin. Dacă în opera sa de tinerețe, Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul (Iași, 1698) legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre "soarta schimbătoare" (fortuna labilis), în operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu tot respectul cuvenit. Copilul simte și răspunde la respectul părintelui, confirmându-i acestuia așteptările. Acest copil își dezvoltă în mod cu totul natural încrederea în sine, în ceea ce privește riscurile, greșelile și originalitatea. Valori, nu reguli - Părinții copilului creativ nu sunt adepții regulilor, ei stabilesc valori fundamentale, despre ce este bine și rău, a minți și a spune adevărul. Ideile în care părinții cred sunt preluate de copil prin imitație, exercițiu, observații, nu prin teoretizări și reguli structe. Părinții demonstrează acele valori
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în dezacord de principii cu Titu Maiorescu. După mutarea revistei la București în 1885, în casa lui V. se întruneau junimiștii rămași la Iași. Junimist mai mult prin colaborarea constantă, de peste treizeci de ani, la „Convorbiri literare”, V. a fost adept al teoriei potrivit căreia mediul îl influențează pe om și, în consecință, pe oricare artist. Pentru el noțiunea de mediu era foarte largă, incluzând cadrul natural, clima, forma de guvernământ, instituțiile. În virtutea acestei viziuni a combătut vehement teoriile lui J.
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
om și, în consecință, pe oricare artist. Pentru el noțiunea de mediu era foarte largă, incluzând cadrul natural, clima, forma de guvernământ, instituțiile. În virtutea acestei viziuni a combătut vehement teoriile lui J.-A. Gobineau, pe care le califica drept „arbitrare”. Adept al relativității gustului, a fost adversarul canoanelor estetice, considerând că acestea duc la convențional și la rutină. Din aceleași motive s-a arătat ostil normelor clasicismului, care ar împiedica dezvoltarea originalității creatoare a artistului. A prețuit în mod deosebit poezia
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
care avea să degenereze, mergând până la unele ieșiri xenofobe. La mijloc era însă o neînțelegere, anume confuzia între teză și tendință. Scriitorul, chiar dacă și-a însușit teoria maioresciană a „formei fără fond” (Spoială și funcționarism ș.a.), nu a fost un adept al esteticii junimiste. Opera lui e, cu cele mai bune intenții, tendențioasă atât în latura socială, moral-educativă, cât și în cea sentimentală, umanitară. În conferința despre „curentul Eminescu”, ca și în Onestitatea în artă, publicistul mai discută, sub influența lui
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
compara nu înseamnă a identifica sau a pune semnul egalității între două fenomene istorice, ci a degaja ce anume le apropie și ce le deosebește, pentru a le putea înțelege mai bine. Desigur, dacă acest demers comparativ îi nemulțumește pe adepții vulgatei ideologice comuniste, el îi poate chiar șoca pe unii martori care au cunoscut războiul și ocupația, care au participat la Rezistență* sau au suferit de pe urma represiunii naziste. Este de înțeles faptul că memoria lor poate constitui un obstacol pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1989, incapabilă să ia deciziile potrivite privitoare la căile de urmat. Această interpretare nu este în contradicție cu cea care ține cont de conflictele din sânul polițiilor politice, după modelul celorlalte birocrații - politică, economică și administrativă - care-i opuneau pe adepții ortodoxiei* „gorbacioviștilor” favorabili reformei. Mai pe larg, acest antagonism converge cu un conflict al generațiilor „ortodocșii” recrutați în anii 1950 și 1960, într-o perioadă de creștere puternică a aparatelor administrative, cu o formație insuficientă, dar deținând posturi de responsabilitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Darthî, au fost condamnați la moarte și ghilotinați în 1797. în timpul Restaurației, al Monarhiei din Iulie și al celui de-al doilea Imperiu au fost organizate - și reprimate - numeroase conspirații: a carbonarilor, a neobabuviștilor, a anarhiștilor* și a republicanilor adepți ai insurecției - ca Auguste Blanqui, teoretician al „punerii mâinii pe arme”. Această tradiție conspirativă a fost practic abandonată în Franța după eșecul Comunei, dar ea a luat amploare în țări în care puterea a fost dictatorială. Printre revoluționarii ruși*, ea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și la Institutul de Cultură Artistică (INKHOUK) și la Institutul de Stat de Cultură Artistică (GINKHOUK) la Moscova și la Leningrad, sub conducerea unor artiști ca Malevici, Filonov, Matiușin și Kandinsky. Numai că aceste cercetări nu sunt deloc apreciate de adepții artei proletare, grupați în special în Proletkult - o organizație de masă apărută în 1917 și care vrea să promoveze doar arta creată de proletari - sau în Asociația Panrusă a Scriitorilor Proletari (RAPP), creată de către PCUS* în 1925 pentru a-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
soclu al „fericirii comune”, servește drept tramă a tuturor scrierilor comuniste din prima parte a secolului al XIX-lea: atât în cele ale utopiștilor comunitariști ca R. Owen, E. Cabet, T. Dezamy sau W. Weitling, cât și în ale comuniștilor adepți ai revoltei ca L.-A. Blanqui și A. Barbès. în această logică, principiul „egalitate” depășește limitele noțiunii de „drept natural”, reținută de liberali, de radicali și de socialiști, pentru a se afirma ca „egalitate reală”, cea din primele societăți, anterioare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
autoritarismul lui Lenin. El va defini în 1944 acest comunism în Sfaturile muncitorești. Herman Gorter, alt militant german este exclus după Scrisoare către Lenin, publicată în 1921, în care condamnă absența de libertate, disciplina de partid și practica electoralistă. Acestor adepți ai „sfaturilor” li se adaugă și alte facțiuni, ca aceea a lui Amadeo Bordiga, unul dintre fondatorii PCI*, din care el este exclus definitiv în 1929; dacă rămâne fidel concepției leniniste a partidului, el critică alianțele încheiate în numele antifascismului* și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
esențiale ale acestei ideologii sunt duble. în partidele-stat*, ea este în inima procesului de legitimare a puterii, și fără ea acțiunea comunistă și-ar pierde rațiunea de a fi. Prevalându-se de un fundament științific, ea permite un „viitor luminos” adepților săi convinși că utopia se va realiza. Pentru istoricul Alain Besanșon, „ideologia impune ficțiunea că un alt real există deja, al său. Regimul nu e terorist numai pentru că face să treacă ideologia de la putere la act, ci și - și până la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întemeieze în 1931 Republica Sovietică din Jiangxi care va servi ca model pentru restul țării. Ascensiunea lui rămâne totuși incertă: statul major al partidului se repliază la Jiangxi și, cu ajutorul „bolșevicilor” formați la Moscova, îi îndepărtează pe Mao și pe adepții lui de la putere. Numai în contextul înfrângerilor ulterioare și a retragerii continue care urmează (Marșul cel Lung*) reușește Mao să-și impună Tezele sale asupra luptei armate*, înțeleasă ca un mod de integrare a politicului cu strategia militară, și ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
partizanii materialismului istoric care au refuzat ideologia progresului și teroarea*. Dar singurul care a inovat din punct de vedere teoretic este Antonio Negri, cu sacrul „multitudinii” - cei „fără”, exclușii, pierduții, rătăcitorii - ca nou subiect revoluționar, garant al unei societăți bune. Adepții împărțirii formează o fracțiune a neocomunismului mai diversificată, căci este plasată la întretăierea solidarismului, anarhismului* și comunismului. Acesta este cazul lui Franșois Josî Bovî, fost purtător de cuvânt al Confederației Țărănești, care-i apropie pe neozapatiștii mexicani de țăranii lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
desenul în tuș sau cărbune. Așa cum am spus, datorită proprietăților speciale care fac trecerea de la tehnicile picturii spre tehnicile gravurii, monotipia s-a impus ca gen artistic al tehnicilor gravurii. Eliberarea de condiția de tehnică de multiplicare și-a găsit adepți imediat, fiind folosită de mari maeștrii ai secolului al XIX-lea și ai secolului XX printre care amintim: Pissaro, Gauguin, Munch, Picasso, Chagall, Maurice Predergast, Rouault și alții. Linogravura Face parte din tehnicile gravurii în înălțime, alături de xilogravura lemn în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
face la fel ca în celelalte tehnici de gravură în adâncime. Maniera neagră sau mezzotinta este deosebit de spectaculoasă din punct de vedere al redării materialității. Din păcate, rezistența la tiraj este destul de mică, astfel explicându-se numărul ei mic de adepți. De cele mai multe ori, este folosită alături de - sau chiar inserată între - alte tehnici ale gravurii în adâncime, tocmai pentru a îmbogăți materialitatea semnului gravat. Mult timp, maniera neagră sau mezzotinta a fost utilizată aproape exclusiv pentru reproducerea picturilor, dar gama tonală
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
XXI. A doua se află la sfârșitul cărții. Este vorba despre câteva eseuri ale unor specialiști recunoscuți, aparținând unor tradiții diferite de gândire în ceea ce privește relațiile internaționale din perspectiva cărora răspund argumentelor profesorului Morgenthau, cât și despre eseul amiralului William Crowe, adept al abordării realiste, pe care o aplică temelor războiului și păcii cu care se confruntă Statele Unite în lumea contemporană. Am inclus, de asemenea, câteva eseuri ale generalului Brent-Scowcroft și ambasadorului David Newsom despre evenimente recente. Folosind ocazia de a revela
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
David Clinton Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Continua relevanță a Politicii între națiunitc "Continua relevanță a Politicii între națiuni" „Dacă disciplina noastră (a relațiilor internaționale) are vreun părinte fondator, acesta este (Hans) Morgenthau”, afirmă un intelectual contemporan, care nu este nici un adept al realismului lui Morgenthau, nici o personalitate lipsită de valoare 1. La începutul secolului XXI, cine ar putea să nu fie de acord cu această evaluare a lui Morgenthau sau a celei mai faimoase dintre operele sale, Politica între națiuni? La
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
secolului XXI, cine ar putea să nu fie de acord cu această evaluare a lui Morgenthau sau a celei mai faimoase dintre operele sale, Politica între națiuni? La peste cincizeci de ani de la apariția unei asemenea analize deschizătoare de drumuri, adepții încearcă să se bazeze pe intuițiile sale, iar criticii se simt obligați să-și înceapă discuțiile cu un efort de a-i demonstra insuficiențele. Cartea rămâne cea mai influentă operă din domeniul relațiilor internaționale și ea a ghidat dezvoltarea intelectuală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fundamentalismul musulman? Sporirea atenției deosebite pe care realiștii au acordat-o conflictului îi face ca, în mod firesc, să aibă mai puține de spus despre cooperare. Cu siguranță, dedicarea altruistă pentru atingerea unui scop comun nu reprezintă preocuparea principală a adepților realismului, mulți dintre ei trăind într-o epocă de larg răspândită dezordine internațională și internă, dacă nu chiar de colaps sistemic. Rivalitatea, suspiciunea, confruntarea sunt relațiile pe care realiștii le consideră cele mai ilustrative pentru politica internațională. Reconcilierea, prietenia, cooperarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
individuali. Semne ale unei abordări similare au fost evidente, mai recent, în America Centrală. Abordarea demonologică a politicii externe întărește o altă tendință patologică, refuzul de a recunoaște și înfrunta o realitate amenințătoare. Ea ne-a mutat preocupările și atenția către adepții comunismului - indivizi din țară și din străinătate, mișcări politice, guverne străine -, deviindu-le de la amenințarea reală: puterea statelor, comuniste sau nu. McCarthysmul nu numai că a oferit cel mai atotcuprinzător exemplu american al abordării demonologice, dar a fost și unul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conduce chiar la dispariția politicii internaționale. „La un oarecare viitor tur de scrutin”, spunea Cobden, „am putea probabil să vedem cum li se aplică testul «fără politică externă» celor care vor să devină reprezentanții circumscripțiilor libere”9. Pentru Marx și adepții săi, capitalismul stă la baza divergențelor internaționale și a războiului. Ei susțin că socialismul va depăși lupta pentru putere pe scena internațională și va conduce la pacea eternă. În secolul al XIX-lea, liberalii de pretutindeni împărtășeau convingerea că politica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
război în această lume? Să răsturnăm peste tot guvernele aristocratice, ar fi spus liberalii clasici, și vom avea pace. În politica practică, propunerea s-a redus la remedii mai specifice, destinate unor situații particulare. Astfel, după cum am văzut, Bentham și adepții săi au indicat lupta pentru colonii ca principala cauză a războiului, ei recomandând ca remediu abținerea de la politica colonială. Pentru alții, taxele erau sursele tuturor relelor în sfera internațională; pentru ei, liberul-schimb era sursa tuturor lucrurilor bune. Alții ar fi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
animale în agricultură și tirania omului asupra naturii; aceste abuzuri îi poluau mâncarea... Chiar și insectele trebuiau apărate - au fost prea mult neglijate și o societate pentru protecția viermilor, limacșilor și țânțarilor trebuia înființată fără întârziere. Odată cu acestea au apărut adepții homeopatiei, hidropatiei, mesmerismului, frenologiei și teoriile lor minunate despre miracole creștine! Alții criticau anumite profesii, precum cea de avocat, comerciant, industriaș, cleric sau cercetător. Alții atacau instituția căsătoriei ca origine a relelor sociale. Alții se dedicau credinței și adunărilor pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]