5,887 matches
-
Postkarte "carte poștală" etc. Engleza uzează de același prefixoid postîn numeroase cuvinte, încît rămîne foarte aproape de spiritul general germanic: postbox "cutie poștală", postcard "carte poștală", postcode "cod poștal" etc. Există uneori în limbile germanice compuse al căror cuvînt-bază este un adjectiv, iar determinantul este un sub-stantiv, fiindcă pornesc de la o comparație, care este redată ca atare în limbile romanice: rom. alb ca zăpada, fr. blanc comme neige [blăk k(m nε(], it. bianco come la neve, sp. blanco como la nieve
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestea din urmă se remarcă prin deosebita lor creativitate și prin faptul că realizează derivate care se redau uneori perifrastic în limbile romanice, îndeosebi sufixele substantivale, engl. -ness, germ. -heit și -keit, neer. -heid, dan., norv., sued. -het, care, adăugate adjectivelor, creează nume pentru calitatea denumită prin ele. Aceste nume au în general în română corespondente în -(ă/i)tate sau în -ețe, dar nu întotdeauna, și în mod similar se prezintă faptele prin raportare la oricare altă limbă romanică: engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la stînga. Potrivit unor specialiști, statut de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încheiat epoca latinei populare și au apărut limbile romanice, care au receptat elemente din diferite domenii de activitate (cu predilecție însă din domeniile politic, juridic, militar și vînătoresc) și aparținînd unor categorii morfologice diverse, dar cu precădere substantive, verbe sau adjective: fr. garant < franc warand; it. guerra, fr. guerre < franc werra "frămîntare"; it. guardare, fr. garder, prov., sp., pg. guardar "a păzi, a observa, a privi"< germ. wardon; it. bianco, fr., prov. blanc < germ. blank; fr., prov. franc, it., sp., pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în română, unde s-au reintrodus consoanele originare la formele iotacizate: eu văd, după lat. vedo, eu vin, după lat. venio etc.80). În italiană, spaniolă și portugheză, influența latinei a produs introducerea sufixului -issimus pentru formarea superlativului absolut la adjective. Sufixul a ajuns și în franceză și română, dar aici nu este caracteristic. S-au preluat din latină și numeroase sufixe (rom. -iza, it. -izzare, fr. -iser, sp., pg. -izar), pseudosufixe (rom. -fer, it., sp., pg. -fero, fr. -fère), prefixe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care locuiau neamuri celtice, a fost între anii 47 și 410 pro-vincie romană și, prin urmare, a fost populat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
origine latină are și germ. Münze, care avea în limba veche forma muniza). Numărul elementelor franceze care a pătruns în engleză în perioada ocupației normande este foarte mare, vizează domenii de activitate diferite și aparțin unor categorii gramaticale diferite (substantive, adjective, verbe, adverbe) : fine < fr. fine, clear < fr. clair, sure < fr. sûre, noble < fr. noble, round < fr. rond, quite < fr. quitte, very < v.fr. verai (fr.mod. vrai). Unele dintre aceste cuvinte se găsesc și în germană, dar aici au venit direct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor deja cunoscute, fie prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
radicalilor, în sensul că, dintr-o familie de cuvinte latinești nu se regăsesc aceleași elemente în toate limbile romanice și în toate limbile germanice, întrucît unele dintre aceste limbi au împrumutat substantivul de bază din familie, în vreme ce altele au preluat adjectivul sau verbul, alături de un substantiv de altă origine, care reprezintă nucleul referențial al cîmpului semantic. În mod similar, atunci cînd s-a împrumutat numai substantivul, cîmpul respectiv a antrenat mijloace de expresie de alte origini. Destul de numeroase sînt cazurile în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pe terenul limbii engleze s-a format derivatul exhaustive [ig΄z(:stiv], care are atît radicalul cît și sufixul de origine latină și a fost împrumutat de franceză, iar, de aici, a ajuns în alte limbi romanice și germanice. De la adjectivul exhaustif [εgzos΄tif], franceza a realizat derivatul substantival exhaustivité [εgzostivi΄te], care a fost și el împrumutat de alte limbi. Franceza a preluat direct din latină, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, substantivul exhaustion [εgzostj΄õ] (< lat. exhaus-tio, -onis) cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
semnificația "secare a apelor de infiltrație (din mine, din cariere etc.)". În acest mod, elementul de origi-ne engleză din franceză, exhaustif, s-a putut integra într-o familie amplă de cuvinte. Limbile romanice iberice, spaniola și portugheza, pose-dă și ele adjectivul exhaustivo, dar este apreciat ca fiind o creație proprie plecînd de la latină, și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element lexical se află în engleză sau în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei din engleză, această limbă germanică este cea care a făcut din adjectivul respectiv un element european, dovedind că atît în limbile romanice cît și în cele germanice împrumuturile din latină (cuvinte și afixe) sînt nu numai integrate și funcționale, ci și creatoare. Interferența influențelor lingvistice în spațiul european La nivel popular, fiecare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populat". La acestea s-au adăugat împrumuturile populaçăo < lat. populatio, -onis, popular < lat. popularis, popularidade < lat. popularitas, -atis. În portugheză se atestă elementul de compunere demo(< gr. démos) de la care s-a creat cuvîntul democrata adj. și subst. "democrat", în vreme ce adjectivul democratico a fost împrumutat din greacă, iar democracia este din lat. democratia. De la această bază s-au format pe terenul limbii portugheze și alte cuvinte precum: democratismo [demokrə΄ti(mu] și un cuvînt interesant precum democracidade [democrasi΄dadə] "calitatea de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
terenul limbii portugheze) de la care s-a format derivatul democratizaçăo "democratizare". Pe de altă parte, de la gr. éthnos a rezultat în portugheză prefixoidul etn(o)-, cu care s-au realizat mai multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore și în derivatele de la el: folclórico [fol΄kloricu], folclorista [folklo΄ri(t(]. O comparație între română și portugheză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
genitiv singular sau nominativ ori vocativ plural, dar în italiană amici este un plural bine determinat (și, la fel, amici din română). În latină, genul nu se putea recunoaște deseori în mod explicit decît numai prin acordul cu un determinant (adjectiv), dacă acesta avea trei forme (altus, -a, -um, pulcher, -chra, -chrum) și numai la cazurile unde aceste forme erau distincte și univoce (la nominativ). Ca atare, în latină, genul nu era bine caracterizat din punct de vedere formal, însă, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corespunde funcțiilor interne, iar determinarea externă funcțiilor externe. Această opoziție este specifi-că însă numai limbilor romanice, iar nu și limbii latine, încît aceste limbi alcătuiesc un alt tip în raport cu ea. Pe baza aceluiași principiu, se poate constata că și comparația adjectivelor se face analitic (sau perifrastic) în limbile romanice, fiindcă este o determinare externă, în vreme ce în latină comparația se exprima sintetic (altus, altior/altius, altissimus). În cazul verbului, valoarea la timpurile simple este una internă, fiindcă nu exprimă un raport între
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
renunțat la rostirea desinențelor personale, iar pronumele a devenit astfel instrument gramatical pentru marcarea persoanei și numărului. Deși desinența -s pentru plural s-a păstrat în scris, ea nu se mai pronunță și, de aceea, la 90 % dintre substantive și adjective se constată fenomenul sincretismului în exprimarea numărului. În mod similar, desinența -e, păstrată ca marcă de feminin în codul scris, nu se pronunță, încît există un sincretism de gen la peste 50 % dintre adjective. În asemenea condiții, numărul și genul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceea, la 90 % dintre substantive și adjective se constată fenomenul sincretismului în exprimarea numărului. În mod similar, desinența -e, păstrată ca marcă de feminin în codul scris, nu se pronunță, încît există un sincretism de gen la peste 50 % dintre adjective. În asemenea condiții, numărul și genul sînt marcate în general exclusiv prin acord. Situația este aceeași în limba provensală, însă aici desinențele care nu se mai pronunță nu se mai notează nici în scriere. Franceza folosește pentru adresarea reverențioasă pro-numele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai consecventă în acest sens), în limbile germanice această categorie este redată sintetic: dan. lang, laengere, laengest, sued. lång, längre, längst, neer. lang, langer, langst etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un fenomen interesant este acela al realizării gradelor de comparație la unele adjective prin supletivism, atît în limbile germanice, cît și în cele romanice (continuîndu-se situațiile din limbile-bază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un fenomen interesant este acela al realizării gradelor de comparație la unele adjective prin supletivism, atît în limbile germanice, cît și în cele romanice (continuîndu-se situațiile din limbile-bază, dar cu fundamentare primară în limba indo-europeană). În acest caz, limba română realizează un tip, fiindcă nu cunoaște acest supletivism (bun, mai bun, foarte bun
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și la plural. În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celelalte două uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden). Deși structura gramaticală a limbii engleze este în esen-ța ei germanică, ea se prezintă într-o manieră foarte econo-mică și simplă în raport cu modelul general germanic. Invariabilitatea articolului și a adjectivului în funcție de număr și de gen face ca aceste categorii să fie marcate numai în cazul substantivului determinat (în unele limbi romanice, precum franceza și provensala, marcarea numărului și genului se face, dimpotrivă, prin determinanți). Dacă numărul este întotdeauna marcat în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]