5,249 matches
-
orice era posibil. Acum nu mai este nimic. întuneric. Caietul închis, învelit, pus la locul lui. Femeia tăcută, în văluri negre, s-a ridicat în picioare și a stat așa, țeapănă, înaintea lui. O găină cotcodăci o singură dată. Afară: agitația frenetică a autorului jurnalului, ce căuta o ușă pe care știa că nu poate nici s-o găsească, nici s-o deschidă. Iar curva ascunsă, ghemuită lângă măgar, în spatele unui copac, privea. Dar nu l-a rupt filă cu filă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Cum iei legătura cu Ana care, cu siguranță, își face griji din cauza ta?” Își dorea să se întoarcă acasă. Își dorea ca în acel moment să vină Ana și să o ducă înapoi. Voia la fereastra ei de la care urmărea agitația zilnică a străzii. Simțea nevoia să scrie ce i se întâmplase. Poate descriind evenimentul pas cu pas, în cuvinte, reușea să-și dea seama cine era cel care apăruse în viața ei. Doar gândindu-se, putea pierde din vedere anumite
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
adânc aerul rece al dimineții. Nările i se umplură cu amestecul de praf și noxe de la mașinile care rulau cu viteză pe stradă. Îi făcu bine totuși o porție zdravănă de aer rece care pătrunse până în adâncul plămânilor. Îi plăcea agitația orașului pentru că îi distrăgea atenția de la zbuciumul interior, dar în acel moment resimțea absența liniștii, a aerului curat din satul pe care se grăbise să-l părăsească, satul de la marginea pădurii. Pădurea... locul în care se declanșase toată nebunia, era
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o făcu să se sprijine de perete. Din cauza emoțiilor și a pregătirilor, nu mâncase nimic de dimineață. Se simțea slăbită. Bău câteva guri de apă din nelipsita sticlă care o însoțea pretutindeni și-și mai reveni. Etajul 7. Coborî. O agitație bruscă la deschiderea ușilor liftului o sperie pentru o clipă. Își reveni repede și se îndreptă spre un birou liber unde o secretară tocmai încheiase o convorbire telefonică. - Bună ziua! Îmi cer scuze că vă deranjez. Vă rog, îmi puteți spune
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
parte, simți cum pământul îi tremură sub picioare. Se opriră amândoi. Clădirile începură să se clatine ușor, oamenii panicați să țipe speriați. Un copil plângea ținându-se de piciorul mamei care mai avea încă unul mic în brațe. Panică, țipete, agitație. Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era în siguranță, era acolo unde își dorise mereu să ajungă. Nimic rău nu i se putea întâmpla în îmbrățișarea aceea. Plângea. După mult timp în
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de fapt, În oglindă. Până mai sus de gleznă mi-a fost Înghițit de apele ei argintii. Devin tot mai neliniștit. Am sentimentul că o gură de dincolo vrea să mă soarbă. Trag. Mă doare. Trag din nou. Într-o agitație disperată, mă dezechilibrez complet și aterizez răsucit, cu bărbia izbită de lemnul parchetului. Căldura sângelui Îmi șiroiește pe gât. Aud soneria. Chestia asta cu piciorul mă exasperează. O senzație de sete Îmi traversează ființa. Soneria sună ca turbată. Ar trebui
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Își așază capul la Încheietura gâtului meu și Începe să se joace cu părul meu. Exact cum face și Ben. —Ești fericită, draga mea? Sună a Întrebare, dar e de fapt un răspuns. Rich e fericit aici, se vede, cu agitația feminină și cu Înăbușeala de la cuptor și cu mine care nu vorbesc la telefon din cinci În cinci minute. —Richard e un adevărat băiat de casă, spune Barbara cu mândrie. Îi spun lui Rich, și glumesc numai pe jumătate, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mulți bani, dar cât Înseamnă celălalt lucru? Joi, 04.05 dimineața: Emily mă trezește să-mi spună că nu poate să doarmă. Acum suntem două În situația asta. Îi pun mâna pe frunte, dar febra se dovedește a fi doar agitația legată de călătoria la Disneyland-ul din Paris spre care ne vom Îndrepta În cursul zilei de azi, dacă reușesc să-mi termin toată treaba. Fiica mea și-a dorit să meargă la Disneyland Încă de când și-a dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lui Frank și că dacă mă rezumam la amabilități Îl puteam forța să-și dezvăluie planul. Domnule Prentice, trebuie să-mi cer scuze... Señor Danvila venea grăbit către mine, cu figura lui de Înmormîntare, pe care se citea acum și agitația provocată de o nouă problemă. Mișca din mîini de parcă ar fi orbecăit după o ieșire din cazul acesta tot mai confuz. — Îmi pare rău că v-am făcut să așteptați, dar a intervenit o mică problemă... Am Încercat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și m-am Întrebat, jenat de-un asemenea gînd, dacă nu cumva alesese marmura care să se potrivească perfect cu nuanța părului și a costumului său. M-am uitat după un telefon, fiindcă eram nerăbdător să chem un taxi. După agitația urmăririi lui Crawford prin Estrella de Mar, descoperirea cheilor În țărînă și duelul cu deltaplanul, intrasem În priză, eram pregătit pentru și mai multă acțiune. M-am apropiat de ferestre și am privit În jos la piscina golită. Cineva vărsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la cei care Îmi fuseseră indiferenți... Îmi plăcea conversația domnului de Lauzun, fără să-mi treacă ceva anume prin cap”. Cât de Încet se Întâmplă totul În sufletul acesta care se dezmorțește cu greu! „După ce a trecut multă vreme În agitațiile acestea - reia prințesa - am vrut să mă Închid În mine și să mă Întreb ce anume Îmi făcea plăcere și ce anume Îmi displăcea. Am constatat că o altă condiție decât cea trăită până acum Îmi ocupa tot timpul; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mărturisi regelui această iubire și, În al doilea rând, neconsolarea față de conduita lui Lauzun, respectuoasă și supusă, care nu-i dădea acestuia aerul de a fi Înțeles „tot ceea ce ea simte ea pentru el”. De altfel, mereu prințesă În mijlocul acestor agitații, ea s-a străduit să caute exemple În istoria Franței, cu persoane mult inferioare calității lui Lauzun, care se căsătoriseră cu fiice, ba chiar cu văduve ale unor regi. Și-a adus aminte de iubirile lui Corneille și, ciudat lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
preferi să lucrezi pe cont propriu, n-am nimic împotrivă, bineînțeles. Tocmai mi-am dat seama că e cam înghesuială la tine aici... Ciudat, dar chiar ideea lucrului în echipă, într-un grup de oameni gălăgioși, ocupați, într-o permanentă agitație, a fost cea care m-a convins; asta și calea de scăpare din studio pe care mi-o oferea. Mobilele trebuiau să rămână acolo ceva vreme până când galeria era pregătită să le ia și cu cât petreceam mai puțin timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
recunoscui eu. Dar, mai târziu, când eram pe platforma de servicii, imediat după ce s-a întâmplat povestea, a venit să vadă ce se întâmpla, vă amintiți? MM încuviință cu o mișcare a capului. —Ne prosteam pe acolo când, în toată agitația, am auzit ceva care a căzut pe podea. Pe moment, nu i-am dat atenție. Dar Ben a ridicat de pe jos o agrafă de păr care credea că e a mea. De fapt, era a lui Violet. Și n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vreo întrebare. Nu se purtase niciodată în felul ăsta și mi-am promis să stau de vorbă despre acest lucru cu stăpânul lui. N-a fost nevoie să aștept prea mult pentru a-mi da seama de motivul unei asemenea agitații. Dinspre strada Saliba sosea într-adevăr un detașament de soldați, precedat de toboșari și de purtători de făclii. În mijlocul trupei se târa un individ cu bustul gol, cu mâinile întinse în față, legate cu o funie de care trăgea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
onorează cu încrederea și bunăvoința sa. Am socotit nimerit să adaug, accentuând fiecare cuvânt: — Și pentru a te întâlni m-a trimis aici. Ar vrea să se stabilească un contact între Roma și Constantinopol. Cum mă așteptam să văd oarecare agitație, oarecare bucurie sau surpriză, la această veste cât se poate de oficială, am fost profund înciudat. Harun păru brusc preocupat de o pată de noroi de pe marginea mânecii sale bufante. După ce frecă și suflă peste ea ca să șteargă orice urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prin pasajul principal, printre zdrențele umane care dormeau în pragurile ușilor, pe o alee lăturalnică, făcută din aceeași piatră neregulată ca și restul orașului. Și aici se zăreau semnele animației de mai devreme: restaurante și baruri închise noaptea. Auzi ecourile agitației dintr-un bar. — Localul lui Mike, spuse el, auzind la rândul lui zgomotul. A fost bombardat, dar turiștilor le place și așa. Continuau să șerpuiască pe străduțe înguste, sinistre, unde fiecare intrare boltită sau arcuită ducea la un magazin sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mondială a mediatorilor scuturaseră din cap deloc surprinși: vedeau tot timpul un limbaj al trupului la fel de constipat. —Îmi dau seama, începu Uri, că nici măcar nu-ți știu numele. —Sunt Mustafa. Iar tu ești... —Sunt Uri. Vorbeau distant unul cu celălalt. Agitația, decretă Maggie, și lipsa de familiaritate: israelienii și palestinienii locuiau la doar câțiva metri unii de alții dar, știa bine asta, nu făcuseră niciodată un lucru foarte simplu, să discute. Fiecare îl invita pe celălalt să continue. Atunci Uri își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai vede creștetul.) Gata! (Către acel ceva din adâncul gropii.) Marș! Marș! GRUBI (Aplecat mult peste groapă.): Iar mușcă? BRUNO (Din adânc.): Ce? GRUBI: Iar mușcă? BRUNO: Îl găuresc eu. GRUBI: Să nu se scârbească, nene... BRUNO: Îi crăp capul! (Agitație în adânc.) Marș! (Funia se mișcă amenințător; BRUNO se luptă cu cineva în adâncul gropii, creștetul îi apare și-i dispare în ritm alert.) Ha! Prostuțule! Stai cum trebuie... (Cârâituri, țipete subțiri de animal speriat.) Pfui! (Capul ciufulit al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în deschizătura din tavan; coboară repede câteva trepte, stropind cu apă în jur, trântește capacul, se asigură că e bine închis și se așază pe scară, epuizat, cu găleata între picioare, are fața răvășită.) PARASCHIV: Ne-au prins! (Respiră greu, agitație.) MACABEUS: Ce? PARASCHIV: S-a zis! (Gâfâie.) Gata! MACABEUS (Iritat, se ridică într-o rână.): Ce e? PARASCHIV: Au început să ne caute. MACABEUS: Cine? Ce? (Sare de pe rogojină.) Nu fi împuțit! PARASCHIV: Ne caută! (Se agită, își trece cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
dumneavoastră că eu era cât pe ce, cât pe ce să devin... să încep să fiu... călător prin ploaie? Vă jur, domnule, iată, acești bastarzi, Bruno și cu lunganul de Grubi... știu totul, mi-au smuls tot adevărul... niște fiare... (Agitație, semne de isterie și de depresiune melancolică.) Ce vă pasă vouă? Călătoriți... călătoriți, vă lăsați trupurile putrede în praf, da, și trebuie să venim noi, să vă culegem, să ne gândim la voi și să ne minunăm, să râvnim la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
care trage cu foc; este tot mai clară ideea că trenul fantastic trece ca un fulger fără să oprească; de altfel trenul fantastic nu trece pe șine, el trece prin șine, prin gară și prinpersonaje; cei cinci sunt într-o agitație cumplită, din care apar gesturi fotografice, în răstimpurile scurte când luminile proiectate de ferestrele gigantice trec peste ei.) IOANA: Nu vreau! Nu... HAMALUL: Ce face ăsta? Nu oprește? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Alergând dintr-o parte în alta.): Opriți! Opriți! IOANA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
care Începeau să se precipite, după cum mă pusese În gardă Eveline Înainte de a-și lua, drăguța de ea, picioarele la spinare. S-or fi precipitând, dar o făceau Într-o anumită manieră, neinteligibilă pentru mine. N-am observat semne de agitație În zona personalului, regulile au rămas neschimbate, tentativa mea de a părăsi Centrul nu s-a soldat cu constrângeri suplimentare, ba, dimpotrivă. Cum se zice? Orice picior În spate, un pas Înainte, chiar dacă În cazul meu piciorul n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
destul de inteligent ca să înțeleagă că nu se poate încumeta să reziste Angliei; ceea ce, de altfel, socotea și Barros Gomes, Președintele Consiliului de Miniștri, împreună cu majoritatea membrilor Guvernului. Ultimatumul și îndeosebi acceptarea lui a provocat însă în întreaga țară o formidabilă agitație populară, îndreptată atât împotriva Marii Britani cât și împotriva Regelui, învinuit că a vândut țara englezilor. Manifestațiile se țin lanț; studenții și elevii de liceu jură solemn că vor boicota produsele englezești și refuză să citească pe Shakespeare; iau ființă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lipseau șefi politici tineri, care să ducă mai departe acțiunea generației de la 1870. Ceea ce îl susținea și îi prilejuia momente de vertiginoasă ascensiune, erau pretextele interne; afacerea tutunului, ciuma bubonică, vinurile din Porto, sanatoriile etc., sunt tot atâtea teme de agitație, în Parlament, în redacții și pe stradă, împotriva monarhiei și regimului. Strada a fost cucerită de abia la urmă. Revoluția, începută și proclamată de cărturari și intelectuali, avea nevoie de un tribun ca să poată respira în marile piețe ale Lisabonei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]