6,939 matches
-
ocupanților turci și tătari din Evul Mediu. Numai în perioada 23 august - 31 decembrie 1944 Inspectoratul de jandarmi Iași a constatat pe teritoriul a 6 județe : Bacău, Fălciu, Iași, Neamț, Roman, și Vaslui, următoarele fapte ale soldaților sovietici : 61 de agresiuni contra jandarmilor soldate cu 3 morți, 3399 devastări, 10.065 vehicule confiscate, 97.360 animale confiscate, dintre care 8.169 cai, 10.452 boi și vaci, 60.864 oi, 7.615 porci și 10.220 păsări, 35.000 de tone
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în convingerea că ea este, preponderent, viciul altora. Dar repet: în fapt, nu scapă nimeni de ea. Sau aproape nimeni. O vom simți, pe pielea noastră, pe 9 decembrie. Și după. Despre vorbitul în public Una din cele mai perfide agresiuni împotriva semenilor noștri este proasta administrare a discursului public. Totul, în viața culturală curentă, e mai ușor de suportat decât oratoria incontinentă, verbiajul torențial, limbuția încântată de sine. Cunosc foarte puțini oameni capabili să-și dozeze cuviincios exercițiile retorice. Cei mai mulți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al declarației drepturilor omului. Al doilea reproș : excizia ar constitui un atentat la integritatea corporală a copilului. Ne mirăm că acest ultim argument nu a fost invocat niciodată - și nu e invocat nici acum - împotriva circumciziei, care constituie totuși o agresiune de același tip. Unii vor sublinia că circumcizia este o operație benignă, din care nu rezultă inconvenientul major ce i se impută exciziei. Dar oare pe bună dreptate sau nu ? Am avut un foarte bun prieten, provenit dintr-o veche
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
se deșteaptă: Se lasă mâncată până la Înflorire, nu și mai apoi, când are de crescut „copii“. Și vedem tufele de urzici, cât gardul, ocolite de toți, iar iarba din jur rasă. Cum se apără, Într’o Natură care nu agreează agresiunea, ci pacea? Se face una cu pământul. Precum ciocârlanul ori prepelița a căror penaj imită solul. Doar că ea e verde. Și atunci Își face gustul una cu pământul, adică devine insipidă. Gustul nu e un simț infailibil, ci poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea, căci vă apucați deîndată de strâns o alta, agresând iarăși... Dar să revin la somn, când doar un ageamiu poate crede că ignor ce se Întâmplă În jurul meu. După cum voi vă odihniți activ, schimbând o activitate cu alta, o agresiune cu alta, eu dorm activ, schimbând un simț cu altul, o neagresiune cu alta... În concluzie, În Natură nu există defecte, ci doar calități. Dreptu-i, unele nu vă convin, subiectivilor, ca venind În contradicție cu interesele voastre, la fel de subiective. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are nevoie de grija noastră; n’are nevoie de indiferență, primul lucru prin care am catadicsi s’o ajutăm, căci asta o fac toate celelalte ființe, care Însă nici n’o agresează. Ce-i oferim Însă, altceva decât o continuă agresiune? În care copilul obraznic care e omul face poznă după poznă: mânzgâlește casa, Îi sparge geamurile și cojește pereții, Îi dă foc acoperișului, Îi spurcă fântâna și-i astupă șanțul de la drum, Își schilodește ba chiar omoară frații. Ce Înseamnă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-mă și de jumătatea de pâine pe care o voi mânca În plus, și de pomenirea lucrurilor sfinte când nu voi Încăpea În tramvai. Ah era să uit: poate că și Natura Înjură că, În acea zi, vruta neagresiune devine agresiune sadea. Iar de răzbunarea ei mă tem cel mai tare. „Meridian“, 13 septembrie 2002, ora 12,26 9. Tot răul spre bine. I Pentru ce-am de gând astăzi, nici mai mult nici mai puțin decât lauda eroului negativ, mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lac: adesea turbinele lasă apa nu În vechiul bazin hidrografic, ci În altul, abătându-le de la normalul lăsat de Natură pe amândouă. Las’ că pătimiți și voi, măcar unii. Așa a dispărut o meserie, plutăritul, dreptu-i, bazată tot pe o agresiune asupra Naturii, a pădurii; dar una limitată de randamentul securii. Ați Înlocuit asta cu mai agresiva drujbă (à propos: paremi-se că asta se traduce prin prietenie) și cu căratul lemnului cu trenul: iată pe ce se mai duce energia smulsă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Wehrmachtului debutase cu victorii rapide asupra Norvegiei și Danemarcei, într-o consfătuire în patru, la care participa regele Carol al IIlea, primul ministru Gh. Tătărescu, ministrul afacerilor străine, Gr. Gafencu și ministrul palatului, Ernest Urdăreanu, s-a hotărât, pentru orice agresiune din partea Germaniei și a acoliților săi, rezistența armată, distrugerea exploatărilor petroliere și blocarea Dunării la Porțile de Fier. Distrugerea exploatărilor petroliere, precum și blocarea Dunării, acțiuni puse la punct de francoenglezi, nu au avut sorți de izbândă, fiind compromise de imprudențele
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la frontierele României, prin concentrări de trupe sovietice, bulgare și maghiare. Pasul al treilea a fost marcat de decizia Consiliului restrâns de Coroană, de a se renunța la starea de neutralitate a României și de a cere protecția Germaniei împotriva agresiunii sovietice, maghiare și bulgare, care-și întețiseră presiunile asupra frontierelor românești, la 29 mai 1940. În ziua în care Consiliul Regal a reexaminat politica externă a României, a constatat cu surprindere că țara noastră se afla singură, izolarea sa era
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dedicată debuturilor convinsă fiind că se discută despre... rebuturi!). Dumitru Popescu, Vasile Nicolescu, Gabriela Negreanu, Dulea et comp. Și o concluzie amară: Nu poți cere normalitate în jur, când ție nu-ți mai ceri nimic. Să ajungi a răspunde doar la agresiuni, ca un vierme? Și nici măcar la toate, înghițind și ascunzând tot ce nu bate la ochi? Dar unde e sabia cu care se va tăia nodul gordian al Abuliei?" Nodul s-a tăiat, dar s-au ivit alte "noduri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la Madrid, broșura "Cazul Madgearu-Iorga" (n-am găsit-o nicăieri; n-o fi apărut și la noi?) "Țara, Legiunea, Căpitanul" e-o carte ce se cuvine parcursă atent, cu creionul în mână. Deocamdată, doar am răsfoit-o. * C itesc în "Agresiunea comunismului în România", vol. II, pag. 67, un pilduitor referat semnat în 1952 de Leonte Răutu. Se intitulează " Cu privire la activitatea dușmănoasă a lingviștilor Al. Rosetti, Iorgu Iordan și Al. Graur". Te ia cu frig: adie a pușcărie, mai ales când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
trei piese pe zi, iar generalele țineau, uneori, toată noaptea" ("Teatrul", dec. 1966) Drept pentru care, colectivul actoricesc se răscoală împotriva reputatului regizor tiran, pe care-l acuză de... "lipsă de pregătire și metodă", "uneltire pentru desfacerea trupei", "denigrarea actorilor", agresiuni sexuale și cam tot ce altceva le trecea interpreților prin minte. Declarațiile au fost date în fața noastră, Ionel Teodoreanu și Mihail Sadoveanu. Comentariul directorului Iorgu Iordan: "Mă surprinde că inamicii dumisale n-au găsit un pretext mai inteligent pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
celei de-a doua conflagrații mondiale. Societatea Națiunilor, forumul internațional, creat după Primul Război Mondial, spre a organiza și menține pacea, colaborarea și înțelegerea pașnică între state, dovedindu-și neputința de-a stăvili revenirea marilor puteri la politica de forță, agresiune și război, Suedia a inițiat în martie 1937, o conferință, propunând și acționând în vederea realizării unei Uniuni defensive a statelor scandinave. Tentativa a eșuat, mai ales datorită opunerii Norvegiei. Atunci Suedia a acționat cu maximă prudență, spre a nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sovieto-german, din 23 august 1939 care împărțea sferele de influență între cei doi tirani, Stalin și Hitler a fost privit cu ostilitate în Suedia și au fost dezaprobate deopotrivă, atât U.R.S.S. cât și Germania. Suedia a încercat să prevină agresiunea sovietică în Finlanda. Conducătorii țării au convocat în octombrie 1939 o conferință a statelor scandinave, la Stockholm, la care s-a propus să se vină în ajutorul finlandezilor, deși, atât Norvegia cât și Danemarca au evitat să-și atragă antipatia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare trebuie să întrunească necumulativ următoarele criterii: . să constituie potențiali factori de risc în cazul neasigurarii funcționarii lor la parametri normali, funcționarea în regim de avarie putând produce: - pericol pentru viața și integritatea populației; - pericol de agresiune asupra mediului înconjurător; . să fie utilizate la furnizarea de informații în vederea monitorizării proceselor de tip catastrofă; . să se constituie în instalații suport pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice ale economiei naționale; . să fie dotate cu utilități comparabile cu cele
ORDIN nr. 24 din 31 ianuarie 2000 privind aprobarea criteriilor de selectare a instalaţiilor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127262_a_128591]
-
1 SCOPURI ȘI PRINCIPII Articolul 1 Scopurile Națiunilor Unite sînt următoarele: 1. Să mențină pacea și securitatea internațională și, în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii; 2. Să dezvolte relații
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
33-37, Consiliul de Securitate poate, dacă toate părțile la un diferend cer această, să facă recomandări părților în scopul rezolvării pașnice a diferendului. Capitolul 7 ACȚIUNEA ÎN CAZ DE AMENINȚĂRI ÎMPOTRIVA PĂCII, DE ÎNCĂLCĂRI ALE PĂCII ȘI DE ACTE DE AGRESIUNE Articolul 39 Consiliul de Securitate va constata existența unei amenințări împotriva păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act de agresiune și va face recomandări ori va hotărî ce măsuri vor fi luate, în conformitate cu Articolele 41 și 42
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
Capitolul 7 ACȚIUNEA ÎN CAZ DE AMENINȚĂRI ÎMPOTRIVA PĂCII, DE ÎNCĂLCĂRI ALE PĂCII ȘI DE ACTE DE AGRESIUNE Articolul 39 Consiliul de Securitate va constata existența unei amenințări împotriva păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act de agresiune și va face recomandări ori va hotărî ce măsuri vor fi luate, în conformitate cu Articolele 41 și 42, pentru menținerea sau restabilirea păcii și securității internaționale. Articolul 40 Pentru a preîntîmpina o agravare a situației, Consiliul de Securitate poate că, înainte de
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
2 din Articolul de față, prevăzute în Articolul 107 sau în acordurile regionale, îndreptate împotriva reluării unei politici agresive de către un asemenea Stat, pînă cînd se va putea încredință Organizației, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preîntîmpina orice nouă agresiune din partea unui asemenea Stat. 2. Termenul de (r)Stat inamicZ, așa cum este folosit în paragraful 1 din Articolul de față, se aplică oricărui Stat care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost inamicul oricăruia dintre semnatarii prezenței Carte
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
ordinii constituționale din România. ... Articolul 5 (1) Programele Societății Române de Radiodifuziune și ale Societății Române de Televiziune nu trebuie să servească sub nici un motiv ca mijloace de defăimare a tarii și a națiunii, să nu indemne la război de agresiune, la ura națională, rasială, de clasa sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (2) Emisiunile care, prin conținutul lor, amenința dezvoltarea psihomorală sau fizica a
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
țării, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării; 23. Declară mobilizarea parțială sau generală; 24. Declară starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republică Socialistă România are obligații de apărare mutuala asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicita
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare; controlează hotărîrile consiliilor populare; 7. Declară, în caz de urgență, mobilizarea parțială sau generală; 8. Declară, în caz de urgență, starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republică Socialistă România are obligații de apărare mutuala asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicita
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
al doilea "Red Genie". în cadrul celor două grupuri au fost dezvoltate tipare relaționale diferite: primii au devenit mai cooperanți, iar ceilalți mai agresivi și mai competitivi. între grupurile aduse în contact, conflictul a escaladat rapid și abrupt, ajungîndu-se chiar la agresiuni fizice nemijlocite. Astfel, în înfruntările directe, "Red Genie" a cîștigat disputele reciproce parțiale, dar au fost învinși în competiția sportivă finală. în acest moment al înfruntării, băieții grupului "învins" au recurs la furturi și agresiuni fizice, iar la un moment
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și abrupt, ajungîndu-se chiar la agresiuni fizice nemijlocite. Astfel, în înfruntările directe, "Red Genie" a cîștigat disputele reciproce parțiale, dar au fost învinși în competiția sportivă finală. în acest moment al înfruntării, băieții grupului "învins" au recurs la furturi și agresiuni fizice, iar la un moment dat au decis chiar să fure cuțitele din bucătăria taberei și să-i atace pe cei din "grupul dușman", ajungîndu-se la adevărate "lupte de stradă". Intervenția șefului taberei, prin propunerea unui scop supraordonat (modelul generos
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]