4,725 matches
-
că situarea părților prin stabiliment în state diferite (oricare ar fi acestea, nu numai state contractante) constituie elemente de extraneitate ce fac necesară determinarea legii competente ("localizarea" contractului), în privința celorlalte, în care părțile au stabilimentul în același stat (lit.b), ambiguitatea este totală. Evident, nu toate contractele de vânzare de mărfuri încheiate între părți având stabilimentul (în lipsă, reședința) în același stat sunt contracte cu elemente de extraneitate 13, dar poate fi vreunul din ele? Art.1 lit.b) dă răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diferite, conflict care să nu rezulte exclusiv din electio iuris, chiar asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru și mărturisindu-și astfel descendența din Convenția din 15.VI.1955 căreia i se va subroga, Convenția de la Haga face proba unei ambiguități regretabile 14 în privința stabilirii câmpului său de incidență. Este, totuși, de consemnat o dispoziție consolatoare mărturisind subjacent caracterul cel puțin discutabil al acestei soluții, anume faptul că art.21.1.a prevede posibilitatea formulării de rezerve la art.1.b
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Muncii care, după îndelungi dezbateri, a reușit să adopte Recomandarea nr. 198/2006 cu privire la raporturile de muncă. Chiar dacă nu a putut fi adoptată o convenție O.I.M., cum era și normal, chiar dacă Recomandarea nr. 198/2006 conține încă anumite ambiguități, rezultate din dezbaterile aprinse și contradictorii din structurile O.I.M., aceasta aduce unele clarificări indiscutabile, pe care dezbaterea generată de Cartea verde nu a reușit să le atingă. De altfel, în Comunicarea Comisiei asupra Cărții verzi se subliniază: "Parlamentul European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a acestora, în care au ap]rut trei școli de gandire. Una dintre ele susținea c] reforma în domeniul limbii trebuie s] se desf]soare în direcții teoretice idealiste. Conduită etic] bazat] pe denumiri trebuie s] fie lipsit] de orice ambiguitate pentru a fi constant] (chang). Aceast] teorie reprezint] o versiune formal] a doctrinei confucianiste privind adaptarea denumirilor și const] în a atribui o singur] denumire unui singur obiect. Un alt curent nou, fondat pe doctrina lui Mo Tzi, nu respect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la aceast] premis] și în ciuda obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente în cel imaginar. Astfel de tr]s]turi sunt ambiguitatea și complexitatea. Așa cum arăt] O’Neill în How can we individuate moral problems? [Cum particulariz]m problemele morale?], felul în care identific]m și descriem cazurile este deja o parte important] a reacției noastre la ele. Viața real] este deschis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alta. Procesul analitic care stă în spatele determinării structurilor este cel de tipificare sau simplificare, ceea ce într-un anume sens înseamnă esențializare. De unde și problema că, modelul sau structura nu își găsesc în mod necesar corespondent în realitate, ceea ce conduce la ambiguitățile perspectivei. A vorbi de structură înseamnă de fapt enunțarea unei legi sau a unei relații condiționale între o serie de elemente evaluate ca importante, care sunt de așteptat să apară împreună de genul XYZ, unde X îl determină pe Y
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai atinge cote alarmante (de altfel, ce-am făcut jumătate de secol, decît, imuni la minciună, să îngurgităm pe nemestecate contrafaceri!). Dacă însă profesorul de istorie e o persoană cu statut onest, în schimb derularea lecției se menține într-o ambiguitate greu de decelat, atunci datele se schimbă. De văzut în ce fel. Cît despre cei ce asistă la lecție masa informă așezată în fotoliul televizorului aici lucrurile par mult mai simple: ce se dă, se consumă, fără prea mari pretenții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
act lesne de trimis la Freud, nu însă și complet explicat. Nici nu întîrzii. Totuși. Compoziția, colosală ca dimensiune, nu atît de scandaloasă ca desnuda Olympie, dar, poate, și mai parșivă (tot freudian) decît aceea, îmi oferă decriptarea (naivitate!) unei ambiguități ce a stat probabil la baza scandalurilor din 1865, provocate de pictorul insurgent. Ce descopăr nou (neobservat în reproduceri) e tocmai academismul încă învederat al celui care, de altfel, îi iubea atît pe Rafael și pe Giorgione, extrem de vizibil acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor și a disimulărilor din ultimele sale patru cărți, o școală de medieviști români și-ar începe proiectul sub ambiguitatea provocatoare a vorbelor: Looking for the King. Bibliografie generală Surse // Aristotel. Etica nicomahică. Trad., studiu introductiv, comentarii și index Stella Petecel. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1998. ---. Politica. Ed. bilingvă. Trad., comentarii, note și index Alexander Baumgarten. București: Univers Enciclopedic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi adevărată sau falsă.31 Adevărul este o "categorie" logică, aparținând judecății, dacă este înțeles în sens de corespondență; și este, în contextul la care fac referire. În plus, cum precizam mai sus, el trebuie gândit ca valoare de adevăr. Ambiguitatea sistematică specifică adevărului plasarea lui fie la nivelul judecății (sintezei onticului și lingvisticului în logic), fie la nivelul propoziției (lingvisticului preeminent față de ontic) -, accentuată după constituirea "logicii noi", caracterizează și logos-ul, înțeles: a) fie ca noțiune (formă a gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei. Structura judicativă originară este multiplicată minimal în constituția lor. Modurile diferite de interpretare a deducției și inducției în ceea ce privește structura, contextele potrivite pentru aplicarea lor, sensul lor mai tare sau mai slab pentru cunoaștere etc., se datorează, în primul rând, ambiguității termenilor respectivi în lucrările lui Aristotel, acolo unde ei sunt tematizați ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută Într-o societate din ce În ce mai globalizată. El crede că personalitățile multiple reprezintă o stare mai matură de conștiință - una care permite indivizilor să trăiască cu complexitățile și ambiguitățile din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească drumul Într-un mediu globalizat mai interconectat. Atât Gergen, cât și Lifton au dreptate. Persoana postmodernă este din ce În ce mai fragmentată și plastică. Întrebarea care intervine este următoarea: Există o modalitate de a reintegra individualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Constantin Popa, de data asta ca interpret (Ilie), și Violeta Popescu (Mina) au beneficiat în cea mai largă măsură de nuanțata analiză regizorală a unui text ce oferă sugestii vii și interesante. Jocul atât de mobil al celui dintîi, conjugînd ambiguități și contraste, se sedimentează într-o compoziție al cărei pitoresc este lesne transfigurat în stare ce transgresează tipologia psihologică, angrenînd orizonturile ireductibile la caracter ale condiției umane. Este, după cele mai numeroase și avizate opinii, cea mai de sus creație
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
48): folosirea anumitor cazuri, particule sau adpoziții, acordul verbal și pronominal sau, frecvent, o combinație a acestor posibilități. ( a) Marcarea cazuală apare în două ipostaze: în unele limbi (latina, dyirbal) este obligatorie, iar în altele apare numai în situații de ambiguitate (motu, dhalanji, wangkumara, gazali). (b) Particulele și adpozițiile prezintă aceleași posibilități de marcare ca și sistemul cazual, însă există foarte puține limbi care folosesc acest tip de marcare (japoneza și, dintre limbile ergative, tongana). (c) Acordul contribuie la marcarea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se acordă în gen și număr cu pacientul, iar agentul (dacă e exprimat) este la o formă oblică și nu contează pentru acordul verbal. Generalizarea participiului a dus la pierderea sensului pasiv și a orientării spre pacient. Pentru a evita ambiguitatea sau pentru a accentua starea rezultativă, a fost creată o nouă formă, prin adăugarea unei copule (mai întâi expresivă, apoi gramaticalizată). Inițial, copula era folosită la persoanele 1 și 2, pentru a evita ambiguitatea agentului, dar apoi, copula a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
orientării spre pacient. Pentru a evita ambiguitatea sau pentru a accentua starea rezultativă, a fost creată o nouă formă, prin adăugarea unei copule (mai întâi expresivă, apoi gramaticalizată). Inițial, copula era folosită la persoanele 1 și 2, pentru a evita ambiguitatea agentului, dar apoi, copula a fost folosită pentru sublinierea stativității, ca variație stilistică, și, în final, s-a gramaticalizat ca expresie a perfectului stării rezultante. Actualmente, cele două forme sunt în distribuție complementară. Această transformare "activă" a fost implementată diferit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot avea citiri pasive)155: (a) schimbare de stare: Se ațipește ușor la televizor În închisoare, se degeră și acum Cum se devine membru? În materie de suport tehnic, pentru telefon se evoluează fantastic Unii dintre conducătorii noștri au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este posibilă numai cu subiect agentiv, uman, deci numai pentru utilizarea inergativă; a stagna nu acceptă deloc subiect uman. Dintre verbele de emisie, nu acceptă subiect uman a curge și a exploda. Inacuzativele derivate nereflexive care acceptă subiect uman creează ambiguități între citirea pasivă și cea impersonală atunci când apar în construcția cu se: În nopțile cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
timp de mai bine de un secol. Rămân ultimele argumente invocate pentru a impune dacă nu drepturile inexistente ale Ucrainei asupra teritoriului cuprins între Prut și Nistru, cel puțin motivele pentru care guvernul Republicii ar vrea - așa cum o spune fără ambiguități în nota sa nr. 2928 - să încorporeze Basarabia la Ucraina chiar acordându-i o autonomie cu care Basarabia, lămurită prin propria sa existență, n-ar avea ce face, pentru că ea n-a uitat nici promisiunile de autonomie deplină și întreagă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fost dusă până la capăt”. Rezultatele investigațiilor au stat la baza reformei În justiție; c) ambivalența dezvoltării. Impactul sociologiei asupra sferei publice s-a resimțit și prin problematizarea dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
permite să fuzioneze socioafectiv cu mediul anchetat (și-ar trăda astfel vocația, nu-i așa?), dar nici nu poate efectua o lectură critică (sau ironică) a mediului studiat (ar trăda astfel Încrederea celor ce i-au Încredințat secretele lor). O ambiguitate din care este dificil să te sustragi. Soluția este, desigur, găsirea unei căi de mijloc, Între integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]