1,733,188 matches
-
Buduca. Dar iată exteriorizarea scriptico-debordantă a entuziasmului domniei sale apropo de capodopera bistrițencei Bradea (precedentul fiind creat, nu?, de alt bistrițean, Rebreanu...), virtuala revoluționatoare joycistă a romanului românesc și posesoarea premiilor enumerate mai sus: „așteptăm de mai bine de zeci de ani (?!), să apară o nouă proză, o altfel de proză în literatura română. Ce am recoltat între timp? Paginile inerțiale ale tehnologismului narativ de școală optzecistă.” da, așa e, vai de capul și de recolta noastră! „Suntem ca niște nou-născuți. Iată
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
noi aduna, sau câte am putut consulta.” În contextul de unde le-am extras, - studiul introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un moment anume din viața poetului. Anii lui de exil. Născut la 2 ianuarie 1891, în satul Hașag, pe pământ transilvan, undeva între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-un spital din Los Angeles (California). De atunci, a rămas
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Textul Programe del Acto de Homenaje al poeta Aron Cotruș consemnează participarea scriitorilor și oamenilor de știință spanioli, la Madrid când, la 14 iunie 1952, în Aula Institutului de Cultură Hispanică, poetului i se sărbătorește atingerea vârstei de 60 de ani. Academia Regală Spaniolă și Academia Regală „de Buenas Letras” din Barcelona au acordat titlul de membru corespondent autorului Rapsodiei iberice. Enumerarea de până acum este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele care pot contribui la cunoașterea, în
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
îl vei alunga/ Și păsările primăverii și bruma toamnei./ Hristosul neavând pe ce se răstigni/ Și nu vei avea icoane să le rogi/ Să nu mai moară merii/ fără tine”... Autorul adaugă, în finalul epistolei sale, că are 25 de ani, că a terminat Colegiul Universitar de institutori, specialitatea desen, că s-a decis greu să ne scrie, considerând însă că a ne scrie ar fi fost aceasta singura modalitate de a fi cinstit cu sine și singura dorință, împlinită, de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
geniu muzical în plină desfășurare, Leonard Bernstein îl ia sub pulpana lui pe adolescentul Mirel, asigurându-i burse la cele mai prestigioase școli muzicale din Statele Unite. Unde alte piedici se ridică în calea tânărului muzician, a mamei sale. Între Bucureștii anilor ’50, ai Ashkelonului din deceniul următor, între Parisul realizării sentimentale a Nataliei și îndepărtatul New York din zilele noastre se fixează fruntariile unei narațiuni având în prim-plan o eroină evreică prin naștere, româncă prin darul graiului, stăpânit în toate cutele
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
continuă activitatea, înglobată în generația (post)ideologică de după 1989. Reoficializarea ei are loc într-un chip tot mai apăsat, chiar și cu ajutorul unor voci scriitoricești ce, spre surpriza noastră, se încadrează în corul oportunist (vezi recenta aniversare la 60 de ani a lui Adrian Păunescu). Vai, restaurația în planul culturii nu e o vorbă goală!
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Filip-Lucian Iorga 3000 de minute de convorbiri A fost odată “R”, prietena lui Mircea Eliade...Așa începea dedicația pe care Doamna Profira Stoicescu mi-o dăruia, acum mai bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți, altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la o serbare a Colegiului Național “Spiru Haret” din București, al cărui elev eram, pe atunci. Umorul și verva cu care povestea despre un fost “spirist”, Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele” mele și m-am
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
mare fuseseră ascunse într-un pod. Evocări amănunțite s-au legat și de obiceiurile țărănești, la care participase (Măturatul curților, Paparudele, Caloianul, Călușarii...). Copil visător, care transforma mătasea de porumb în păr de zâne, Rica a învățat carte de la cinci ani, de... frica morții. O mătușă îi spusese că, atunci când Cometa Halley va lovi Pământul, acesta, care este un disc, se va răsturna și toți cei care nu știu carte, vor cădea în Iad. Așa că, pune-te pe învățat... Clasele primare
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Profira Botez prin Primul Război Mondial. Singură, fără familie la București, a locuit pe la rude și a ajuns, la un moment dat, să îndeplinească rolul de infirmieră. Pentru micuța infirmieră a compus Alexandru Visarion poezia Către o fetiță de 12 ani. Aceste momente agitate și mai ales lipsa de atenție a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea, însă, cu emoție de momentul întoarcerii victorioase, în București, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. După război, a urmat
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
oraș al birjelor, cupeurilor și tramvaielor cu cai. Marea pasiune a tinerei Rica era teatrul. Admirația pentru Aristide Demetriad și prietenia cu fiica acestuia, viitoarea pictoriță, au făcut-o chiar să viseze, o perioadă, la o carieră de actriță. Ultimul an de liceu îl face într-un Brașov încă puternic îmbibat de frumoase tradiții săsești, în timp ce vacanțele și le petrece la Predeal, unde va învăța și ungurește. Va urma, în continuare, Facultatea de Litere din București, unde îi are ca profesori
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
a Gaudeamusului și despre care a scris în Șantier și în fragmentul Mansarda din memorii. Nici pentru Profira nu a fost doar o prietenie intelectuală, ci un sentiment superior, o iubire stranie care n-a părăsit-o niciodată. Povești din anii ’30... În 1927, Rica a făcut prima călătorie în străinătate, la Constantinopol, unde s-a împrietenit cu un bey turc și a petrecut Paștele la restaurantul ținut de rușii albi, refugiați din cauza revoluției bolșevice. După terminarea facultății și obținerea licenței
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Anglia și Germania, membru al Societății de Urologie de la Paris; un alt frate, Ion, a fost ofițer de stat major, aghiotant al Regelui Carol II și comandant-șef al Aviației; unica soră a fost Virginia, moartă la doar 30 de ani, din cauza unei tuberculoze agravate în timpul detenției de la Horezu, ordonate de autoritățile germane de ocupație, din timpul Primului Război Mondial, din cauză că tânăra studentă răspândise manifeste anti-germane. Profira și Sergiu se căsătoresc în 1937 și, anul următor, la 27 aprilie 1938, vine pe lume
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
a fost Virginia, moartă la doar 30 de ani, din cauza unei tuberculoze agravate în timpul detenției de la Horezu, ordonate de autoritățile germane de ocupație, din timpul Primului Război Mondial, din cauză că tânăra studentă răspândise manifeste anti-germane. Profira și Sergiu se căsătoresc în 1937 și, anul următor, la 27 aprilie 1938, vine pe lume Călin-Sergiu Stoicescu, un copil de o frumusețe răpitoare, crescut cu guvernante nemțoaice și școlit la Școala Franceză. Mondenități și prietenii În această epocă, soții Stoicescu sunt în mijlocul lumii mondene, merg la baluri
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
apusă, cu gălăgia și can-can-urile ei, cu întreaga distincție și strălucire. O relație specială a avut Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la palatul de la Mogoșoaia. Peste ani, cele două aveau să se reîntâlnească, în cu totul alte condiții, la Paris, în ultimul an de viață al prințesei exilate. Apocalipsa unei lumi Au urmat vremuri grele pentru familia Stoicescu: ascensiunea legionarilor, cărora doctorul Sergiu li s-a alăturat
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la palatul de la Mogoșoaia. Peste ani, cele două aveau să se reîntâlnească, în cu totul alte condiții, la Paris, în ultimul an de viață al prințesei exilate. Apocalipsa unei lumi Au urmat vremuri grele pentru familia Stoicescu: ascensiunea legionarilor, cărora doctorul Sergiu li s-a alăturat, de nevoie, cu toate împotrivirile Profirei, care avea oroare de extremele politice; războiul și venirea la
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
prietenilor și rudelor în închisorile comuniste; excluderea doctorului Stoicescu din corpul medicilor și problemele pe care le-a avut Călin, înainte să poată urma Facultatea de Chimie și să ajungă unul dintre cei mai apreciați absolvenți ai acestei facultăți. După anii ’60, Profira Stoicescu a călătorit mult, la prietenii din străinătate. Avea să fie singura consolare, după pierderea soțului și a fiului. Ultimii ani au însemnat mai mult singurătate și dezamăgiri, dar și participarea la viața culturală și actele filantropice pe
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
urma Facultatea de Chimie și să ajungă unul dintre cei mai apreciați absolvenți ai acestei facultăți. După anii ’60, Profira Stoicescu a călătorit mult, la prietenii din străinătate. Avea să fie singura consolare, după pierderea soțului și a fiului. Ultimii ani au însemnat mai mult singurătate și dezamăgiri, dar și participarea la viața culturală și actele filantropice pe care le-a făcut (sponsorizarea colțului francofon de la Facultatea de Chimie din București; donarea de cărți prețioase Bibliotecii Academiei, Institutului “Sergiu Al-George” și
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
E scris adînc”, ar fi spus, la rîndul lui, Jupîn Dumitrache); 3. La pagina 3, ca destinatar al cîtorva Catrene de Ioan Strujan, „închinate cu drag distinsului regizor și profesor universitar Geo Saizescu, la împlinirea venerabilei vîrste de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei fi iar spirit jucăuș,/ Convocînd pe scenă-ndată/ Să rîdă hîrb
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
o indiferență generală a naturii... A se vedea și mitul lui Prometeu tratat tot ca un accident minor și căruia rațiunea umană îi acordă atâta importanță... E ridicolul, dar și măreția ei... Cheia, iulie 1969. Călugărul orb de 84 de ani care, uitat de ai săi în pădure, taie într-una lemne o zi, o noapte, încă o zi și o noapte fără să-și dea seama, scuipând din ce în ce mai des în palme, până ce îl apucă o sete cumplită... Începând o aversă
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909... Nu spun, nu întreb nimic. E clar că țiganul nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui specialist... Mai mult cu țiganca vorbesc... Ea întreține conversația. Astfel, remarc un
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
timp, a absolvit școala de teatru a lui Lev Dodin - secția actorie - a jucat în celebra trupă a acestuia de la Malîi Teatr din Sankt Petersburg, a umblat prin toată lumea, a început să monteze, a pus în scenă, minunat, acum doi ani, tot la “ Bulandra”, “Unchiul Vanea”. Și a revenit acum pentru “ Căsătoria”. Este un artist cu multe valențe, foarte serios, cu vibrații profunde, cu un viitor promițător, cu o căldură și o sensibilitate aparte, nealterate.( M. C.) - Într-o discuție pe
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
a revenit acum pentru “ Căsătoria”. Este un artist cu multe valențe, foarte serios, cu vibrații profunde, cu un viitor promițător, cu o căldură și o sensibilitate aparte, nealterate.( M. C.) - Într-o discuție pe care am avut-o acum doi ani - cînd lucrați la spectacolul „Unchiul Vanea”, la Teatrul Bulandra - era vizibilă temerea dumneavoastră că ar putea să nu iasă ceea ce v-ați propus sau ceea ce așteaptă publicul și critica de specialitate. La „Căsătoria” v-a încercat același sentiment sau succesul
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
citim piesa. Să faci ca un astfel de sunet să se audă pe scenă, fără a fi falsificată nota. - Sunteți un regizor care se interesează de spectacolele sale atîta timp cît acestea se joacă. Ați revăzut „Unchiul Vanea” după un an, la un festival în Mexic, și apoi după doi ani aici, pe scena „Bulandrei”. Este o punte în timp: cum ați trecut-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
se audă pe scenă, fără a fi falsificată nota. - Sunteți un regizor care se interesează de spectacolele sale atîta timp cît acestea se joacă. Ați revăzut „Unchiul Vanea” după un an, la un festival în Mexic, și apoi după doi ani aici, pe scena „Bulandrei”. Este o punte în timp: cum ați trecut-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din păcate, după un timp, majoritatea spectacolelor realizate se schimbă într-
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]