7,050 matches
-
vrea să-l înghiontesc mai în față, căci nu merită nici măcar un brânci? (Evenimentul zilei, 14 februarie 2004) Falsele analogii Când nu pot să-și etaleze convingător o idee, un argument ori o convingere, mulți dintre noi recurg la false analogii. Nu e suficient că, în sine, analogia reprezintă o asemănare parțială, unii din noi țin cu tot dinadinsul ca ea să devină și ridicolă. După decembrie 1989, piața românească a ideilor politice geme de asemenea false raționamente. Unde am ajuns
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
căci nu merită nici măcar un brânci? (Evenimentul zilei, 14 februarie 2004) Falsele analogii Când nu pot să-și etaleze convingător o idee, un argument ori o convingere, mulți dintre noi recurg la false analogii. Nu e suficient că, în sine, analogia reprezintă o asemănare parțială, unii din noi țin cu tot dinadinsul ca ea să devină și ridicolă. După decembrie 1989, piața românească a ideilor politice geme de asemenea false raționamente. Unde am ajuns practicându-le, se vede cu ochiul liber
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se vede cu ochiul liber. Cine a profitat de proliferarea acestor mașinării de autoiluzionat, nu e vreun secret. Depășiți de mecanismul abil pus în spatele referendumului care avea să stabilească republica drept formă de guvernământ, mulți regaliști români invocau o falsă analogie, cea cu Spania. Acolo, spuneau ei, nimeni nu pierduse încrederea în instituția regală în timpul dictaturii franchiste. Deci, conchideau ei, în România lucrurile stau cam la fel. De fapt, în România simpatiile celor mai mulți regaliști se îndreptau nu atât spre instituția regală
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mult la București despre „fenomenalul Dick Morris”, cunoscut „făcător de președinți”. Se afirmă că Domnia sa a jucat un rol în ascensiunea dlui Bill Clinton la președinția Statelor Unite și a dlui Vicente Fox la cea a Mexicului. Este o altă falsă analogie, căci nu există nici o asemănare între condițiile de unde și-au început cursa outsiderii Clinton și Fox și startul din care se încearcă propulsarea dnei Roberts. Absolut niciuna. Un alt raționament falimentar este cel care suprapune, mecanic, știința unui individ de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
întregi. Dicursul politic de până acum al dnei Roberts nu convinge că Domnia sa ar putea să determine dispariția ridurilor sociale, a chisturilor politice și, mai ales, a pungilor vinete de sub ochii economiei românești. În sfârșit, s-a mai comis o analogie: cea dintre dl Mikheil Saakashvili și dna Lia Roberts. L-am întâlnit și ascultat în două rânduri pe cel care azi este președintele Georgiei. Fără a intra în amănunte, diferența între gândirea politică a celor doi mi se pare cam
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
II. Baobabul românesc Criza de identitate - între umlaut și miakhii znak Iluzii costisitoare Pluta Baobabul românesc (I) Baobabul românesc (II) Gleznele doctrinare III. Alegeri, catindați, urmări Macaroane pe urechi sau anecdote mari despre oameni micuți Ifose transatlantice Chix Morris Falsele analogii Crucea lui Geoană Omul fără voie Contabilul liniștit sau Theodorică I? Mârlanul general al capitalei O lovitură cumplită pentru Partidul Național Liberal De la politician la om politic Unde-i baba, să-i rup laba Excesul IV. Vraiște Vodă Rața de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
esențial. Despre limbaj, el spune: „Este o instituție omenească, dar o instituție de asemenea natură, încât toate celelalte instituții omenești, în afară de aceea a scrierii, nu pot decât să ne inducă în eroare în privința veritabilei sale esențe, dacă ne încredem în analogia dintre ele”. Și mai departe: „Celelalte instituții sunt bazate (în grade diferite) pe raporturile naturale dintre lucruri [...]. Limbajul și scrierea nu sunt bazate pe raportul natural dintre lucruri. Nu există nici un raport, nici un moment, între un anumit sunet siflant și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
spiritului de disciplină se obține prin conformitatea cu natura: ,,cea mai bună formă de disciplină ne-o oferă soarele ceresc, care dă lucrurilor în creștere totdeauna lumină și căldură, adeseori ploaie și vânt, rareori fulgere și tunete”, iar printr-o analogie același autor afirma că ,,o școală fără disciplină este ca o moară fără apă”. Comenius îl asimila pe copil cu un mugur, ca o plantă în creștere, pe educatori cu niște grădinari, iar procesul de educație cu un fel de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație etc. Întreaga sa concepție pedagogică este centrată pe osatura convingerilor sale filosofice. Adept al teoriei evoluționismului, Spencer admitea, prin analogie cu lumea biologicului, că societatea nu este decât un organism social și, prin urmare, se supune și ea acțiunii legilor biologice. Dat fiind faptul că una din principalele legi biologice este legea luptei pentru existență, Spencer conchidea că și în cadrul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceasta reprezentând componenta intelectuală a creației; intuiția presupune întotdeauna o activitate a spiritului și a ,,corpului”; creația înțeleasă astfel înseamnă mult mai mult decât o simplă imitație. A. Ferrière opera o analiză comparativă asupra evoluției istorice stadiale a umanității prin analogie cu psihologia vârstelor. Analogia ni se pare speculativă, nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a creației; intuiția presupune întotdeauna o activitate a spiritului și a ,,corpului”; creația înțeleasă astfel înseamnă mult mai mult decât o simplă imitație. A. Ferrière opera o analiză comparativă asupra evoluției istorice stadiale a umanității prin analogie cu psihologia vârstelor. Analogia ni se pare speculativă, nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a elevului din abstractul noțiunilor și ideilor transmise în concretul-empiric-palpabil: ,,Procedarea exagerată empiristă este antipsihologică, fiindcă ține spiritul într-o inerție perpetuă, în planul amănuntelor fără sistem, nesocotind spontaneitatea creatoare, exact ca în cazul învățământului memorial-abstract.” Pedagogul ieșean propunea o analogie între treptele formale herbartiene în devenirea educogenă a copilului și cerințele principiului adaptării actului didactic la specificul etapelor de vârstă. În acest sens, Comicescu preciza cu veridicitate că ,,dacă, într-adevăr, copilul nu este un adult în miniatură, el este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conceptual de ansamblu asupra omului și sensului vieții. Autorul insista asupra rolului decisiv pe care îl joacă sentimentul în viața psiho-socială umană. Unamuno propunea ca omul să gândească nu doar cu facultățile mintale ale intelectului, ci cu tot ,,sufletul”, făcând analogie la inteligența emoțională. William James, considerat cel mai important precursor al psihologiei umaniste, a crezut că psihologia ca știință ar putea schimba lumea, fiind preocupat în întreaga sa carieră de implementarea acesteia în viața cotidiană, în problemele de educație și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o evoluție mai blândă a SM. În modelul EAE, genele MHC par a influența în primul rând susceptibilitatea și penetranța, în timp ce alți loci modulează specific fenotipul, cum ar fi localizarea în creier sau măduva spinării, demielinizarea și severitatea inflamației. Prin analogie ar fi de interes identificarea locusurilor implicate în evenimentele patogene inițiale ale bolii sau a celor ce influențează dezvoltarea acesteia. Aici sunt de luat în considerație genele, care - din punct de vedere logic - au posibilitatea să joace un rol în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a fi început, împreună cu colaboratorul său, T. W. Rall, studiul cascadei de evenimente chimice care duc la eliberarea glucozei din celulele care o sintetizează. Fiind vorba tot de un fenomen de transducție în urma unui semnal prins de un anumit receptor (analogia cu factori de creștere și cu cei mitotici ne apare azi evidentă), W. Sutherland Jr. și colaboratorii au descoperit că în dinamica propagării informației de la periferia celulei la nucleu intervine un „mesager“ care e acidul monofosforic ciclic (AMP-ciclic). Acest mesager
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dintre elementele pătrunse inițial în limbile populare au fost preluate prin ele și de limbile literare, iar multe dintre elementele de împrumut culte, prin influența limbilor literare asupra celor populare, au ajuns și la nivel popular. Pe lîngă aceasta, prin analogie, unele dintre elementele împrumutate au fost supuse la modificări de adaptare după modelul cuvintelor vechi, iar unele dintre ele-mentele populare au fost modificate, prin corecturi etimologiste, din perspectiva formelor originare, încît disocieri foarte clare și sigure sînt uneori imposibile. Avînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lat. sentire > sp., pg. sentir. Desigur, fenomenul s-a produs mai ales datorită confuziilor în urma unor modificări fonetice care nu au permis distincția prin accentul pe silabe diferite la conjugările a doua și a treia. Dacă s-ar fi manifestat analogia, care presupune atracția sau influența exercitată de o conjugare asupra alteia pe baza unor forme asemănătoare sau identice, ar fi dispărut conjugarea a doua care avea verbe mai puține. De altfel, în catalană, s-a produs pierderea conjugării a doua
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cele în -(ț)iune au însă aceeași origine, în limba latină. Cea scurtă provine din nominativul latin natio, religio, iar cea lungă este preluarea acuzativului și ablativului natione(m), religione(m), cu trecerea de la o la u produsă prin analogie cu sufixul -ciune din cuvintele moștenite (închinăciune < lat. inclinatione(m), înțelepciune < lat. intelectione(m), rugăciune < lat. rogatione(m)). În celelalte limbi romanice, modelul cuvintelor moștenite a fost hotărîtor și, de aceea, împrumuturile au fost adaptate după forma lor. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
figuri antice înzestrate cu idealurile altei epoci din istoria umanității : Alături de Prometeu, Antigona ni se pare figura cea mai măreață - în sensul eroic-creștin - pe care ne-a dat-o Antichitatea (p. 138). În interviul din Rampa, el stabilește și alte analogii între personajele sale și figuri importante ale Vechiului și Noului Testament : prorocul Tiresias, vestitorul nenorocirilor Tebei, aduce cu Irmiah care deplânge viitoarea cădere a Ierusalimului, în timp ce suferințele lui Oedip sunt menite să aducă civilizația ateniană după cum martiriul lui Isus a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Apolo arată de parcă și-ar fi pierdut rațiunea : Frumoasa prorociță, Kasandra, căreia stăpânul Phoibos i-a iscat porniri de nebunie. Hecuba se străduiește s-o împiedice pe fata ei să se poarte precum o bakchantă pradă delirului și reia analogia când Casandra țâșnește din cort cu torțe în mâini : năvălește către noi, ca o menadă rătăcită. Corifeul vrea să oprească dansul tinerei iraționale, gata să ajungă în tabăra dușmană : Fiica ta, regină, are mintea rătăcită. Nu poți s-o potolești
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
căreia i-a dat naștere (p. 97) . Observațiile vizează îndeosebi riturile de construcție ce implică zidirea unor ființe vii la temelia clădirilor pentru a le asigura stabilitatea, dar ele se pot referi și la alt gen de activități. Eliade remarcă analogia dintre aceste ritualuri și sacrificarea Ifigeniei : „Corpul” în care își continuă existența făptura jertfită este, adesea, atât de camuflat încât anevoie ni l-am putea închipui ca un mijloc de supraviețuire. Bunăoară, Iphigenia e jertfită ca să se poată împlini expediția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dacă ar sta în puterea mea... de o mie de ori ar sufla mai puternic ! Și aș deschide gurile cerului, să toarne potopul la porțile cetății. Nimeni nu s-ar mai putea apropia... Nici chiar Iphigenia, aleasa Artemisei (I 2). Analogia cu pasajul din legenda lui Manole în care meșterul invocă forțele naturii pentru a opri drumul soției spre locul jertfei este evidentă și subliniază legătura adâncă dintre două opere închinate morții creatoare. Interesant este că Iphigenia lui Eliade se înrudește
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Se observă cu ușurință că elementele cosmice implicate în ritualul nunții sunt cele din Miorița, iar similitudinea pasajelor sugerează o dată în plus apropierea dintre o tragedie elină și o creație folclorică socotită dintotdeauna ca fiind definitorie pentru spiritualitatea românească. Această analogie evidentă ne permite să recurgem la studiul Mioara năzdrăvană (1962), inclus ulterior în volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han, pentru a afla precizări suplimentare cu privire la semnificațiile morții anunțate în formă dramatică în Ifigenia. În interpretarea Mioriței, Eliade se delimitează atăt de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
expresie a frustrării ei feminine fiindcă nu se iubește cu nimeni (scena 2). Explicația e întărită ulterior de Ifigenia, care admite observația exprimată de însoțitoarea ei că mult sânge varsă Arthemis, considerând că acesta e prețul neprihănirii ei (scena 12). Analogia dintre afecțiunea fraternă care îi leagă pe zeii Artemis și Apolo și cea resimțită de muritorii Ifigenia și Oreste este invocată de tragediograful antic ca și de scriitorul modern. La Euripide, tânăra preoteasă imploră ajutorul protectoarei ei cerești cu argumentul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
De unde veniți ?), în timp ce Oreste îi contestă disprețuitor dreptul de a cere o astfel de informație (Nu te privește pe tine - scena 14). Schița tragică a dramaturgului român oferă astfel destule ecouri din tragedia antică luată drept model. Dincolo de astfel de analogii generale sau de detaliu, Paul Everac reține din tragedia lui Euripide doar trăsăturile acceptabile pentru cititorii secolului al XX-lea. El înlătură multe dintre particularitățile considerate drept artificiale ale piesei grecești. Monologul inițial al Ifigeniei, ridiculizat încă de Aristofan (Broaștele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]