27,361 matches
-
durează 3 ani și la studiul său sunt admiși candidați care posedă 3 clase gimnaziale. Obiectele de studiu sunt următoarele: a) botanica, creșterea animalelor domestice, igiena generală și aplicată; b) anatomia comparată, zootehnia, zoofiziologia; c) patologia și terapia generală și animală, anatomia patologică, poliția sanitară și medicina legală veterinară, operațiunile chirurgicale; d) patologia chirurgicală și clinica animală. Studenții se vor prezenta la examene anuale, iar la terminarea studiilor vor susține 3 examene și o probă scrisă din materia învățământului veterinar, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de studiu sunt următoarele: a) botanica, creșterea animalelor domestice, igiena generală și aplicată; b) anatomia comparată, zootehnia, zoofiziologia; c) patologia și terapia generală și animală, anatomia patologică, poliția sanitară și medicina legală veterinară, operațiunile chirurgicale; d) patologia chirurgicală și clinica animală. Studenții se vor prezenta la examene anuale, iar la terminarea studiilor vor susține 3 examene și o probă scrisă din materia învățământului veterinar, pe baza cărora se vor putea declara magiștri. Deosebit de problemele învățământului medical superior A. Fătu a acordat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
biocenoza, care va fi nevoită să-și caute alt echilibru. Conform celor arătate, privind rolul primordial al biocenozei În perpetuarea Vieții, grija noastră trebuie să fie evitarea situației În care această dereglare calitativă ajunge la extremă, indiferent dacă aceasta e animală ori vegetală. “Radiosfera”, 22 august 1994, ora 9,31 3. Culori Aș putea spune că astăzi e ziua mărturisirilor. Orice om cercetează, În mod voluntar ori involuntar. De fapt, orice ființă face aceasta, pentru simplul motiv că evoluția, presupunând adaptarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zecime dintre ierbivore sunt mâncate de carnivore. Celelalte mor de moarte bună, ori “ajutate” de boli și chiar de DDT. Dacă moartea se petrece În ocean, și aceasta e cea mai frecventă situație (pe uscat doar 1% din biomasă e animală, pe când În ocean 50% o reprezintă animalele), cadavrele ajung pe fundul lui, unde procese fizico-chimice și mai puțin biologice le transformă Încet În sapropel, izolând astfel inclusiv DDT-ul, mai bine-zis, introducându-l Într’un circuit mai larg, de care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
proces tehnologic. “Radiosfera”, 30 octombrie 1995, ora 11,48 54. Medicamentul Între natură și sinteză Vorbeam, În capitolul anterior, de lipsa unei deosebiri Între nivelurile acumulării izotopilor unui element În celulă. Dar specificam că asta e valabilă doar la celula animală, unde aproape nu există exemple de selectivitate. La celula vegetală Însă, treaba e alta, iar ăsta e chiar un avantaj pentru cel care, În cunoștință de cauză ori chiar grație unui al șaselea simț, poate exploata această selectivitate. Să vedem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
memorie, nu uită de sacrificiul din primăvară. Doar că precauția plantei s’a oprit aici. Neavând creier și, prin urmare, rațiune, n’a putut anticipa mai departe de viața unui individ. Ele, plantele, au evoluat În paralel cu o lume animală, mai mult, lăsându-le oarecum Înainte. Și s’au obișnuit cu partenerul animal, și el lipsit de rațiune, care a respectat Întotdeauna sacrificiul adus de plante. Nici un animal nu distruge florile cu bună știință. Mai mult, chiar Într’un măr
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În religie; sau În politica demografică care caută să evite Îmbătrânirea populației. Dar În ce bază s’a stabilit granița dintre tânăr și bătrân? Natura a fost Întrebată? Nici o grijă: răspunde ea și neîntrebată. Reducând mortalitatea infantilă, care În lumea animală naturală e un factor de control al populației, scăpând deci de sub controlul naturii, nu ne-am pus problema reducerii pe potrivă și a natalității. Natura Însă e mai inteligentă decât noi și, ce e mai trist, nici nu știm ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu o pajiște, timp În care, pe versanți se poartă Încă lupta dintre stâncă și plantă. Ici-colo, câte un arbore profită de fisurile stâncii În care Își proptește rădăcinile, dislocând-o. Și cu asta intră În luptă altă armă, viața animală, căci duzii pe care i-am văzut la lucru au fost semănați desigur de păsări. Acolo unde se găsește vegetație, deci hrană, vor veni și animale. Oile Își croiesc cărărui dese pe povârniș, ca gradenele unui amfiteatru, antrenând În vale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ghilimele, de asta. De ce? Pentru că ea e, nu atât o producătoare, cât mai ales o acumulatoare de negentropie. O nuanță se impune desigur și aceea se referă la viața vegetală, aceea care transformă energia primară a Soarelui În negentropie, viața animală doar profitând și desigur prelungind, În ea Însăși, acea primară, vegetală, negentropie. Dar, amețiți deja de atâta entropie și tot atâta negentropie, abstracte de-a dreptul dar atât de semnificative În demersul veșnic al acestei rubrici, să le lămurim printr
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
hrană. Și-o mai poate face Încă. Și astfel, dintr’un vânător Înveterat și culegător ocazional, omul a devenit cel ce este astăzi, rezistând În consecință schimbărilor survenite În mediu dar și propriei sale Înmulțiri care, pentru oricare altă specie animală, ar fi Însemnat sinuciderea prin Înfometare. Aceasta, pentru că mărirea ponderii hranei vegetale a Însemnat cuplarea omului mai spre baza lanțului trofic, deci accesul la o parte mai bogată În energie a acestuia. Și, Încă, la acest nivel, vegetal, omul poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sau speciale (Animal Planet, Geografic Planet, Discovery) filme care arată inteligența, spiritul de familie și de sacrificiu al animalelor și păsărilor, viața lor pură și decentă care adesea ar trebui să ne rușineze pe noi oamenii. Așa apare în lumea animală realitatea parteneriatului pe viață, a creșterii și îngrijirii puilor cu devotament și cu sacrificii nelimitate, uneori cu prețul vieții lor. Animalele ucid doar ca să se apere sau împinse de foamea lor și a puilor lor. Numai omul ucide de plăcere
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
marotele mele, obsesiile. Dar, astfel, se confirmă ce am spus. Și eu am crescut cu cărți despre animale, reviste despre coioți, șacali și maimuțe urlătoare. Important e că orice text, orice material de genul ăsta dă de înțeles că lumea animală maimuțărește ordinea umană. Că animalele trăiesc tot cam la fel ca noi. Sau că noi ar trebui să facem ca ele. Probabil de-aia la grădiniță, nu neapărat pentru că aveam părul ceva mai lung, mi se spunea Mowgli. 7. Tiffany
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
predominanțele de care poate fi capabil băr batul, printre care calitatea lui eminentă de a plămădi din nou, pe măsura și după mintea lui, această pastă informă ce-i stă acum dinainte, transmutând, când socotește el de cuviință, calda Împreunare animală pe alte planuri, mistice sau eroice, pline de Încântări și devotamente, anume pentru ca femeia, supusă unei voințe tandre și ascendente, să-și gă sească, În sfârșit, acea „adâncime care lipsește superfi cia lității ei și În fața căreia să-și poată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a vântului din câmpia Bărăganului, substanța respectivă, amorfă și inconsistentă, trecea în stare solidă, se usca bine-bine, iar oamenii sărmani, ca noi, foloseau acest produs uscat drept combustibil la bucătărie, precum și la încălzirea camerei. Adică reciclam materia fecală de natură animală dându-i o altă destinație în afară de aceea de îngrășământ natural excelent pentru obținerea unor recolte bogate. Ați înțeles? Nu noi, românii, am descoperit virtuțile calorice ale acestui reziduu zoo. Nu, nici vorbă! Se cunoștea faptul că ungurii din pustă îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din Pângărați, jud. Neamț, apoi în cadrul Laboratorului de Genetică din Institutul de Cercetări Biologice Iași și, ulterior, în cadrul Facultății de Biologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. Direcțiile principale de cercetare au fost: evoluție și adaptare; citogenetică vegetală și animală; biologia unor specii de plante spontane și cultivate, cu referire specială la problema determinismului genetic și epigenetic al variabilității individuale, cu aprecierea rolului evolutiv al diverselor categorii de variații; studiul biologiei unor specii de plante sexuate și apomictice înrudite, cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Datorită rezultatelor excepționale obținute la învățătură, a fost repartizat la Institutul Agronomic din Iași, ca asistent la disciplina Alimentația Animalelor. În perioada 1974-1979 a fost detașat, în interes de serviciu, la Institutul Național Agronomic din Alger, la Departamentul de Nutriție Animală, în cadrul acordului algeriano-român. În perioada aprilie 1977-mai 1978 a efectuat studii de documentare la centrele de cercetare ale INRA, de la Jouie en Josas și Theix din Franța. De asemenea, a fost cooptat în colectivul multinațional de cercetători, ce s-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la iepurii de casă, conducător științific fiind prof. dr. Gheorghe Drugociu. Prin concurs, a parcurs toate gradele didactice universitare: asistent (1973), șef de lucrări (1990), conferențiar (1992), profesor universitar (1999). Între 1992-1999 a fost șeful Catedrei de Alimentația și genetica animală, de la Facultatea de Zootehnie Iași. Activitatea științifică a prof. univ. dr. Gheorghe Stan s-a concretizat în 121 lucrări științifice, din care 81 au fost publicate în diferite reviste și lucrări de specialitate. Domeniile principale de cercetare s-au încadrat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
animalelor (Iași, Editura „Junimea“, 1997); Biotehnologii în alimentația animalelor (Iași, Editura „Junimea“, 1997); Alimentația și reproducția la erbivore domestice (Iași, Editura „Dosoftei“, 1999); Dicționar de nutriția și alimentația animalelor (ClujNapoca, Editura „Remus“, 1999); Tratat de avicultură (vol. II, 2002); Nutriția animală (2005); Alimentația păsărilor (2005). În cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iași a ocupat funcția de șef al Catedrei Genetică și Alimentație, între anii 19922000. În anul 1990 a contribuit la înființarea Societății Române de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la Decretul nr.285/1960 privind acordarea alocației de stat pentru copii; „8) Acordarea de uniforme unor categorii de angajați din unele unități de cultură și artă”; „9) Stabilirea prețului cu ridicata pentru laptele smîntînit praf și făină de origine animală ce se importă pentru gospodăriile agricole de stat”; „12) Unele măsuri pentru stimularea recuperării ambalajelor din sticlă”; „19) Completarea anexei nr.1 privind majorarea salariilor președinților, vicepreședinților și secretarilor comitetelor executive ale sfaturilor populare”; „22) Premierea salariaților evidențiați la proiectarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
activitatea profesională pe care a desfășurat-o cu dragoste și credință timp de peste 40 de ani, urcând toate treptele carierei universitare. Astfel, în perioada 1950-1952 este angajat în învățământul superior ca preparator și apoi ca asistent la disciplina de “Fiziologie animală” de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Al. I. Cuza Iași, lucrând și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Fiziologia animalelor domestice. La 16 aprilie 1960 a susținut teza de disertație, obținând titlul de candidat în științe veterinare, omologat cu cel de doctor în științe veterinare, în anul 1965. Din 1990 a fost conducător de doctorat în specialitatea Fiziologie animală. De la absolvire, din 1951 și până în 1995, a lucrat în același domeniu: Fiziologie medical veterinară și parțial în cel al Fiziopatalogiei. În sprijinul procesului de învățământ a elaborat șase manuale universitare. În problematica activității de cercetare, s-a orientat în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1948 până la 1 octombrie 1952 a fost încadrat ca medic veterinar de circumscripție, apoi ca șef al Spitalului Veterinar Iași și profesor la Școala Medie Tehnică Veterinară din Iași. La 1 octombrie 1952 a fost numit conferențiar la disciplina Patologia Animală și Zooigienă la Facultatea de Zootehnie din Institutul Agronomic Iași, iar în 1962, prin înființarea Facultății de Medicină Veterinară, a fost încadrat la disciplina de Boli Infecțioase. Din 1964 a fost încadrat la disciplina de Igiena Animalelor Domestice și Adăposturi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
aparate și materiale care să-i permită să execute în bune condiții lucrările practice cu studenții. Prof. univ. dr. Dumitru Ionescu a susținut mai multe cursuri universitare. Dintre acestea menționăm abordarea unor discipline devenite clasice în pregătirea de specialitate: „Patologia animală”, „Zooigiena”, „Microbiologia”, „Igiena animalelor domestice”, „Cabaline” și „Boli infecțioase”. A desfășurat o activitate științifică concretizată în realizări valoroase în domeniul științelor veterinare (Zooigiena , Patologie și Zootehnie) și în peste 30 de lucrări publicate în reviste de specialitate. În calitate de ofițer-medic veterinar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
rezistenței la tortură, considerații „teoretice” influențate probabil de școala criminologică lombrosiană. În Femeia criminală, antropologul italian consideră că rezistența femeii la suferința fizică mai mare decât cea a bărbatului indică dimensiunea primitivității sale, a unei mai mari apropieri de lumea animală, adică o formă de atavism. D-nul Turtu- reanu se pronunță însă en connaisseur asupra chestiunii, un om format la școala unui empirism care nu are nevoie de documentare. „Așa, femeile rabdă mai mult, sunt mai piloase decât barbații. Dintre
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri, când cafenii, când negri și lipsa oricărei forme de viață, vegetală sau animală, ne transpunea exact în filmul "Odiseea spațială". Pe sute și sute de kilometri nu se auzea decât torsul aproape imperceptibil al motorului mașinii și cam atât, ceea ce-ți dădea o senzație stranie de sfârșit de lume. Pe sute și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]