8,708 matches
-
continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al doilea. Suntem de acord cu ideea lui Jean Delumeau când afirmă că Evul Mediu nu a pierdut nici un moment complet contactul cu antichitatea 69. Dar această continuitate s-a păstrat parțial și în măsura în care imaginea asupra lumii nou formată era capabilă să asimileze și să adapteze vechea imagine. De aceea, dacă în Estul Imperiului Roman s-a păstrat o continuitate între vechea filozofie și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ridicând probleme privind statutul ontologic al omului și problema liberului arbitru. Prin acesta s-a dezvoltat teoriile din secolele al III-lea și al IV-lea privind raportul divinitate om. Acestea s-au dezvoltat sub impactul concepțiilor privind sufletul specifice antichității, astfel că în secolul al VII-lea Sfântul Ioan Damaschinul putea realiza o sinteză a principalelor probleme privind sufletul. Prima problemă descrisă a fost cea teologică, privind creația omului. Interpretarea pornește de la sintagma biblică "după chipul și asemănarea Sa"109
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a existat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei epoci trecute și ulterior model pentru arta renașterii, scrierea are rol mult mai activ prin transformările ei interioare. Acest aspect îl sublinia Jakob Burckhardt referitor la spațiul italian: "Infinit mai importante decât rămășițele construcțiilor și monumentelor de artă ale Antichități, au fost - firește - operele literare ale scriitorilor greci și latini"153. Dar dacă într-un spațiu în care arta antichității a fost mereu prezentă, literatura și filosofia a avut mai multă influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspect îl sublinia Jakob Burckhardt referitor la spațiul italian: "Infinit mai importante decât rămășițele construcțiilor și monumentelor de artă ale Antichități, au fost - firește - operele literare ale scriitorilor greci și latini"153. Dar dacă într-un spațiu în care arta antichității a fost mereu prezentă, literatura și filosofia a avut mai multă influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul occidentului tradiția și literatura antichității a reprezentat baza de la care a pornit construcția întregii culturi renascentiste. Chiar dacă nu s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
literare ale scriitorilor greci și latini"153. Dar dacă într-un spațiu în care arta antichității a fost mereu prezentă, literatura și filosofia a avut mai multă influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul occidentului tradiția și literatura antichității a reprezentat baza de la care a pornit construcția întregii culturi renascentiste. Chiar dacă nu s-a realizat o ruptură totală, nu putem vorbi despre o continuitate a antichității în starea sa pură. A existat o perioadă în istoria culturii în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
influență decât aceasta, cu atât mai mult în restul occidentului tradiția și literatura antichității a reprezentat baza de la care a pornit construcția întregii culturi renascentiste. Chiar dacă nu s-a realizat o ruptură totală, nu putem vorbi despre o continuitate a antichității în starea sa pură. A existat o perioadă în istoria culturii în care contactul dintre civilizația occidentală a epocii și cea antică se mărginea la câteva texte care fuseseră asimilate și care reprezentau esența culturii antice în Occident. Ele au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului specific epocii. În domeniul filosofiei existau pe lângă textele sfinților părinți care integrau o parte a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine. Relația dintre descoperirile textelor antichității și noua construcție a imaginii despre lume nu este o relație
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine. Relația dintre descoperirile textelor antichității și noua construcție a imaginii despre lume nu este o relație cauzală unidirecțională, ci una reciprocă, prin care, imaginea asupra lumii este influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de către traducătorul lui Thomas d'Aquino încă din 1269. Dar chiar dacă nu au fost asimilate cultural aceste lucrări totuși au avut un anumit impact în momentul descoperirii lor. De aceea dacă urmărim modalitatea în care au fost asimilate majoritatea operelor antichității putem să identificăm și transformările de imagine din interiorul culturii occidentale. Făcând această analiză cred că putem urmări trei etape distincte. În primul rând se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rând se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică cu toate componentele sale. Aceasta este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În al doilea rând, după ce filosofia aristotelică a fost asimilată în majoritatea componentelor sale, se realizează redescoperirea filosofiei platonice prin lucrările sale fundamentale. Chiar dacă acesta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar cele ale lui Democrit pe Bacon. Urmărind această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană"155. Sinteza aceasta este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană"155. Sinteza aceasta este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional dispărând prin diversitate ideea unei unități a adevărului, sau a imaginii asupra universului. Această situație sincretică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două limbă culturală a Europei, astfel că în secolul al XV-lea puteai găsi în cadrul școlilor medii din zonele rurale, din Anglia de exemplu, profesori care puteau citi cu ușurință în limba greacă 157. Putem vorbi despre o recucerire a antichității nu doar în Quatrocento italian și nu doar în domeniile științelor sau a filosofiei. "A fost vorba de recuceri într-o dimensiune a timpului - cel antic - întreaga umanitate activă: poezie, și teologie, știință și filosofie, cât și mare proză istorică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putem vorbi despre o puritate a textelor antice. Ele ajung împreună cu toate comentariile adiacente sau împreună cu o multitudine de falsuri, dar și acestea constituie o formă de dezvoltare a imaginarului. În totalitatea sa imaginarul Renașterii se dezvoltă folosind drept sprijin antichitatea, dar nefiind sub nici o formă o copie a acesteia. Aceasta l-a ajutat să se dezvolte într-un mod specific atingând maximul său pulsional și datorită sincretismului epocii. 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii Atunci când este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru imaginea deosebită proiectată ci mai ales pentru că reprezenta una dintre tradițiile simbolice ale Evului Mediu și Renașterii. Ea a fost una dintre metaforele cel mai des folosite pentru a reprezenta posibilitatea de cunoaștere a realității. O întâlnim începând cu antichitatea ca reprezentând două aspecte: în primul rând cel mistic, prin care lumea este reflexie în oglindă a divinității. A doua modalitate de prezentare a acesteia se referă la cunoaștere aceasta fiind considerată ca reflexie în oglindă a realității. Lucrețiu atunci când
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodei este absolut necesară pentru a se putea dezvolta o imagine nouă asupra universului. Secolul al XVII-lea este unul al schimbării metodologice, negându-se metodologia specifică imaginarului renascentist. Renașterea adunase în sine metodele specifice tuturor epocilor trecute, începând cu antichitatea (prin asimilarea filosofiei aristotelice, prin interpretarea și adaptarea celei platonice, prin atomismul democtritian, prin asimilarea presocraticilor, prin asimilare metodică a lui Arhimede, Hipocrate, Galen, Euclid), continuând cu dezvoltarea unei noi raționalități în Evul Mediu și finalizând cu o hermeneutică de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
piedici în drumul ce trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a acestor cunoștințe sunt acceptate ca forme de cunoaștere activă, dar o altă parte sunt cenzurate primind numele de "false științe". Astfel sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inițiale perfect pură, fără a se mai insera forme tradiționale de imaginar. Dar cum acest lucru este imposibil de realizat, imaginarul modern se construiește pornind de la imagini marginale ale Evului Mediu și Renașterii, dar și prin reactivare unor tradiții ale antichității care nu fuseseră încă reconsiderate. Viziunile lui Roger Bacon, Nicolaus Cusanus sau Copernic, dar și viziunile lui Democrit, privind materia, ale lui Aristarh sau Cicero privind cosmosul, lucrările lui Arhimede și sistemul lui Euclid, din punct de vedre metodic, constituie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vechii imagini de aceea puteau fi acceptate cu ușurință. Ele sunt formă a evoluției științifice și de aceea nu trebuie privite cu circumspecție. Dacă istoria naturală constituia o noutate în sine, istoria civilă exista într-o stare incipientă încă din antichitate. Cronicile de la curte, operele literare cu caracter istoric, dar și de aventuri existau și erau foarte importante în epocă. Bacon introduce anumite caracteristici care ar fi trebuit să transforme istoria dintr-un demers poetic în știință. Istoria politică (civilă) urmărește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ele. Datele obținute trebuie să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]