11,096 matches
-
au fost clarificate în prealabil. 3. Implementarea ofertei Odată ce stabilim derularea efectivă a cursului, toate aspectele și problemele anticipate în faza de proiectare sunt confruntate cu condițiile concrete ale realității. Nici o proiectare, oricât de detaliat ar fi realizată, nu poate anticipa totalitatea problemelor ce vor apărea atunci când oferta va fi pusă efectiv în practică. Acum se derulează interacțiunea cu cursanții concreți, eforturile fiind canalizate pentru soluționarea operativă a cerințelor, pentru oferirea unor servicii calitative, satisfăcătoare pentru ei. Așadar, pentru o implementare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Creșterea concentrației dioxidului de carbon în atmosferă constituie o amenințare serioasă asupra mediului înconjurător. Studiile internaționale recente arata ca impactul încălzirii globale ar putea fi mai grav decât s-a crezut. Se anticipează ca temperaturile pe glob ar putea creste cu 1,1° C pana la 6,4° C in decursul acestui secol, lucru care va avea impact asupra a milioane de oameni. Pentru limitarea creșterii temperaturii se impune o reducere rapidă și
CAPTAREA ŞI STOCAREA DIOXIDULUI DE CARBON. PREZENT ŞI PERSPECTIVE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ioan Mămăligă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_883]
-
puțurile de extracție a petrolului/gazelor naturale sau în straturile geologice saline. Emisiile globale de CO2 sunt, in prezent, de aproximativ 24 gigatone/an, în timp ce capacitatea cunoscuta de depozitare în rezervoarele de hidrocarburi este de 800 gigatone. De asemenea, se anticipează ca cele mai adânci formațiuni saline la nivel global depășesc capacitatea de depozitare a rezervoarelor de hidrocarburi. Procesul de stocare a CO2 în subteran este cunoscut de aproximativ 30 de ani. Pana in prezent sunt funcționale trei mari depozite de
CAPTAREA ŞI STOCAREA DIOXIDULUI DE CARBON. PREZENT ŞI PERSPECTIVE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ioan Mămăligă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_883]
-
atitudine emoțională rigidă manifestată față de un colectivitate umană, o opinie dogmatică și defavorabilă față de un grup străin și, prin extensie, față de membrii acestui grup, o predispoziție de a răspunde la anumiți stimuli Într-un anume mod, pe baza căreia sunt anticipate reacțiile probabile ale indivizilor din grupul străin. Prejudecata are proprietatea de a-i Îngloba pe toți membrii grupului față de care se manifestă În aceeași categorie, de a-i aprecia, pe fiecare În parte, conform definiției generice a grupului respectiv. Deși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici a maghiarilor (cum va fi ea În toate reprezentările de mai târziu), ci este una prin excelență a ambelor comunități, care nu o pot stăpâni decât Împreună, ca părți organice ale unei singure alcătuiri politice. Primul program politic românesc, anticipat de episcopul Inochentie Micu XE "Micu" În 1743, formulat În Supplex-ul din 1791 și continuat până la 1848, avea ca obiectiv recunoașterea românilor din Transilvania ca entitate colectivă egală În drepturi cu celelalte națiuni și confesiuni ardelene; or, acest lucru nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin funcțiile sale de identificare și categorizare a unui individ alogen. Ea dirijează mecanismele mentale care Însoțesc contactul cu străinul și generează un anumit comportament față de acesta. Pe baza stereotipului care i-a servit ca element de identificare, subiectul contactului anticipează reacțiile străinului, Îi atribuie a priori anumite intenții și atitudini-tip, conforme clișeului care definește colectivitatea din care respectivul face parte, orientându-și propriul comportament În funcție de aceste previziuni. Stereotipul servește astfel și ca element de diferențiere, de precizare a gesturilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cartea sorții, În proverbe, În literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), În legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată Într-un spațiu sacru, chilia, aflat În apropierea Izvorului Iordanului. Evenimentele vieții sunt anticipate și fixate pe un suport imuabil cartea, așa cum urmează ele să se desfășoare. Dintre studiile relativ numeroase apărute În ultimii ani, le selectăm pe cele care, deși Își propun tratarea altor probleme, ajung, În mod logic, și la semnificația, ori
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în care poziția femeii era secundară bărbatului și în care se credea că vina pentru conceperea unei fete aparținea mamei. Rostit mult prea devreme pentru conștiința societății secolului al XVII-lea, nepregătită să accepte egalitatea dintre sexe și incapabilă să anticipeze revoluția sexuală ce va avea loc trei secole mai târziu, probabil nu a fost înțeles de contemporanii săi. După ceremonia de abdicare, în aceeași zi s-a tuns, s-a îmbrăcat cu haine bărbătești și a părăsit Suedia pe un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
extern depindea numai de liniștea din interiorul granițelor. Carol s-a străduit din răsputeri să readucă Suedia la statutul pe care îl ocupase odinioară; în numai trei zile a reușit să convingă clasa nobiliară de importanța atacării Varșoviei, fără să anticipeze că războiul polonez va deveni un război în care se vor implica marile puteri europene. Din păcate, regele a murit din cauza epuizării la numai șase ani de la înscăunare. Imediat a fost numit pe tronul Suediei fiul său, Carol al XI
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
urmărit și atins de către primul ministru a fost diminuarea puterii hughenoților 111. La început, Richelieu„a tolerat diferențele religioase pentru a păstra unitatea națională. Cu toate că a privit nobilimea ca pe un factor vital în bunul mers al politicii interne, a anticipat pericolul reprezentat Enciclopedie de Istorie Universală, All DeAgostini, București, 2003 pagina 712„Hughenot Nume dat calviniștilor francezi (fr.huguenot, derivat din germanul Eidgenosse, confederat). Organizați în comunități independente sub autoritatea unui sinod național 1559, hughenoții au creat un aparat administrativ
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
războiului, la Hugues de Lionne, ministrul afacerilor externe și până la Nicholas Fouquet, ministrul finanțelor. Cu toții așteptau plini de curiozitate să afle pe cine îl va desemna Ludovic să fie următorul prim ministru. Însă cea ce a urmat nu putea fi anticipat nici măcar de cel mai experimentat politician. Ludovic a început discursul său:„Domnule Consilier, v-am chemat, împreună cu secretarii și miniștrii de stat să vă spun că până în acest moment am fost încântat să încredințez afacerile mele cardinalului care a decedat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic era interesat să controleze factorii de decizie de la nivel guvernamental și urban, prin directa intervenție a intendenților. Motivul acestei decizii era necesitatea ca orașele să fie bine administrate, pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
frică (Acasă TV, 31.X.2007). Caracterizabile ca anacoluturi, aceste construcții sunt tipice pentru oralitatea populară. 9. LIPSA DUBLĂRII CLITICE În limbajul standard-cult, mai ales în scris, dar și în forma sa orală, se manifestă tendința de a nu se anticipa prin clitic un complement direct marcat prin pe sau un complement indirect - realizate prin grupuri nominale. În aceste situații norma prevede dublarea; e totuși probabil ca norma 27 să nu fie, în acest caz, în consonanță cu uzul și de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de a se supune dorințelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativistă mare a persoanelor apropiate, consumatorul este tot mai tentat să-și revizuiască intenția de cumpărare; factori situaționali ce nu pot fi anticipați și care pot schimba intenția de cumpărare, cum sunt: pierderea locului de muncă, urgența altor cumpărături, creșterea prețurilor etc. În această etapă apar și probleme legate de riscul perceput de către cumpărător (R. Boier, 1993, 109), ce se poate manifesta ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la situații stresante. Prin contrast, cei care se evaluează În termeni negativi sunt anxioși, deprimați, pesimiști și predispuși eșecului. O parte a acestei probleme o reprezintă atitudinea de Înfrângere care poate Închide persoana În cercul vicios al stimei de sine. Anticipând eșecul, persoanele cu stimă de sine scăzută sunt anxioase și depun un efort minim În abordarea provocărilor vieții. Din această prezentare, se reliefează nevoia de cultivare și creștere a stimei de sine, nevoie care, odată satisfăcută, determină manifestarea asertivității și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de "plăcere în a o privi". Cogniția noastră este un act obiectiv-subiectiv atâta timp cât creierul rațional nu poate fi despărțit de cel emoțional. Subiectivitatea poate fi prevăzută de cei ce te cunosc mai bine. Un prieten sau o prietenă poate să anticipeze cu o certitudine de 80% dacă femeia pe care urmează să o cunoști îți va plăcea sau nu. Orice încercare de abordare a subiectivității, ruptă de obiectivitate, înseamnă despărțirea cunoașterii de conștiință, mutilarea și mistificarea dublei spirale. Încercările de a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
mai fie nici un dubiu, filmul se încheie printr- un salt în timp cu parada militară „la zi”, închinată lui Carol I pe 10 mai 1912. Modest ca valoare cinematografică, dar propagandizat prin intervenția directă a conducerii de stat, Independența României anticipează situația pe care o va traversa cinema tograful românesc în anii ’50, sub dictatura comunistă. Până la instaurarea comunismului în România, mai putem consemna două pelicule de ficțiune cu caracter de propagandă politică : Datorie și sacrificiu (1925), în regia lui Ion
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1981, apud Furnham și Okamura, 1999) care măsoară credințele despre și comportamentele asociate cu banii, și tipologia lui Forman (1987 apud Furnham și Okamura). Încearcă să vadă dacă credințele despre modul cum poți deveni bogat și înțelesurile emoționale atașate banilor anticipează patologia monetară. Forman considera că zgârcenia avarului este un tipar comportamental învățat din copilărie, proiectat pentru a proteja de anxietate și sentimentul de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care banii erau substituienți
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
este ridicată). În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între instrument și criteriu. Validitatea predictivă surprinde relația dintre valorile obținute prin aplicarea instrumentului și criteriu, în condițiile în care măsurarea criteriului este realizată ulterior, deci puterea instrumentului de a anticipa comportamente și fenomene viitoare. În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între un predictor (valorile unui instrument de cercetare) și valorile criteriului. Pentru evaluarea coeficientului de validitate se pot utiliza coeficientul de regresie și punctajele critice multiple (cut offs
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază construită prin subordonare vs coordonare) , ci și (sau în primul rând) pragmatic: modificarea tipului de proces interpretativ la care este supus enunțul, pe parcursul transmiterii sale, de către alocutor (anticipând informația în curs de a fi primită pe baza celei deja achiziționate și adiționând-o pe prima, odată ce devine disponibilă, celei din urmă). 4.4.3. O problemă doar parțial înrudită cu cea de mai sus este cea a caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cârjaliul, palicarul, armatolul ș. a.). Și aici memoria colectivă urmează cu strictețe traseul fixat de gândirea mitică și, în acest sens, folclorul certifică adevărul că istoricitatea nu rezistă multă vreme la acțiunea corozivă a mitului. într-o conferință din 1951, ce anticipa de altfel Aspecte ale mitului (1962), Mircea Eliade demonstra, exemplificând cu poemele sârbești, că "pentru a se fixa în memoria colectivă, evenimentele și personajele unui episod sunt atât de modificate încât, pierzându-și caracterul individual, regăsesc arhetipurile eterne ale mitului
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
grosimii sale, evident - nu permite convecția. În ceea ce privește transferul termic aer- apă, propriu turnului de răcire, foulingul biologic este chiar folositor, căci mărește suprafața de evaporare a apei, cerința principală a funcționării turnului de răcire; un motiv pentru care - și acum anticipăm - în soluția finală îl vom lăsa „pradă“ foulingului biologic. O implicație aparent stranie pune în discuție calitățile apei însăși. Foulingul biologic, prin componenta sa autotrofă, în special fotoautotrofă, extrage din apă, preponderent, anumiți izotopi ai hidrogenului și oxigenului pentru sine
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
propunea Parlamentului de la Chișinău o soluție aparent ciudată: folosirea liberconsimțită a ambelor glotonime - limba moldovenească și limba român, excluzînd orice Învinuiri sau, cu atît mai mult, restricții de ordin administrativ, rămînÎnd ca timpul să dea soluții mai potrivite. Nu se anticipa atunci direcția În care puteau evolua lucrurile? Oare nu se cunoștea că ambasadorul Rusiei la Chișinău corecta pe cei care vorbeau românește, cum s-a Întîmplat cu ministrul culturii, spunîndu-le că vorbesc moldovenește, fără să cunoască limba română măcar sumar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
memorie a unui context psihologic, corespunzător unei situații/experiențe anterioare similare În care el, conducătorul auto, a fost implicat: omul aflat pe marginea șoselei dorește să fie transportat cu autovehiculul până Într-un anumit loc. În consecință, conducătorul auto va anticipa o serie de acțiuni, parte a experiențelor anterioare, cum ar fi: autostopistul va face un semn cu mâna și cu degetul opozabil; el, conducătorul auto, va opri sau nu; dacă va opri, va fi Întrebat unde merge și dacă Îl
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decât să-și activeze contextele psihologice corespunzătoare fiecărei etape a activității. La Începutul activității de zbor, unul dintre primele sub-contexte psihologice activate este decolarea. Acest fapt Îi permite Startului nu numai să Înțeleagă semnificațiile tuturor semnelor implicate, ci să și anticipeze succesiunea acțiunilor specifice acestei etape. Astfel, el așteaptă ca piloții urcați În avioane să ceară conducătorului de zbor, adică lui, prin radio, În această etapă a decolării, patru aprobări: pentru pornirea motorului, pentru rulaj, pentru intrarea la pistă și pentru
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]