16,557 matches
-
în calcul mai ales pentru nivelul de școlaritate și pentru venit, dar lucrul este valabil și pentru stabilirea ultimei categorii în cazul numărului de frați sau a rangului nașterii copilului. În cazul variabilelor cu care am operat pînă în prezent, apartenența la o familie cu patru copii sau mai mult reprezintă elementul de "risc" maxim pentru eșecul școlar. Ne-am referit, printre variabilele "structurale" proprii familiei, la apartenența de sex a copilului. Au fetele performanțe mai bune decît băieții? TABELUL 7
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rangului nașterii copilului. În cazul variabilelor cu care am operat pînă în prezent, apartenența la o familie cu patru copii sau mai mult reprezintă elementul de "risc" maxim pentru eșecul școlar. Ne-am referit, printre variabilele "structurale" proprii familiei, la apartenența de sex a copilului. Au fetele performanțe mai bune decît băieții? TABELUL 7.23. Asocierea dintre reușita școlară și apartenența de sex a copilului Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Apartenența de sex
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sau mai mult reprezintă elementul de "risc" maxim pentru eșecul școlar. Ne-am referit, printre variabilele "structurale" proprii familiei, la apartenența de sex a copilului. Au fetele performanțe mai bune decît băieții? TABELUL 7.23. Asocierea dintre reușita școlară și apartenența de sex a copilului Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Apartenența de sex a copilului Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 36 22
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiei, la apartenența de sex a copilului. Au fetele performanțe mai bune decît băieții? TABELUL 7.23. Asocierea dintre reușita școlară și apartenența de sex a copilului Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Apartenența de sex a copilului Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 36 22,1% 40 24,5% 38 23,3% 49 30,1% 163 100% Feminin 8 4,9% 26 15
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sensibil mai mici, dar tot în favoarea fetelor: ele au șanse de 1,6 ori mai mari de a avea medii între nouă și zece. TABELUL 7.24. Mediile generale pentru fiecare an al gimnaziului și media la testul național în funcție de apartenența de sex a copilului Masculin Feminin Total N Med. N Med. N Med. Media clasei a V-a toți elevii 163 8,28 163 8,82 332 8,56 Media clasei a VI-a toți elevii 161 8,05 161
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nivel aproximativ constant. Reușita la testul național arată o diferență ceva mai mică, dar în același sens. Nu ne vom hazarda, în acest moment, să încercăm explicații ale acestei situații, ci ne vom limita la a arăta că pe lîngă apartenența la o familie cu mulți copii, cu nivel cultural scăzut și cu venituri mici, apartenența la sexul masculin reprezintă un factor de risc în plus pentru eșecul școlar. Ne propunem, în schimb, ca pe parcursul prezentării rezultatelor cercetării noastre, să relevăm
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
același sens. Nu ne vom hazarda, în acest moment, să încercăm explicații ale acestei situații, ci ne vom limita la a arăta că pe lîngă apartenența la o familie cu mulți copii, cu nivel cultural scăzut și cu venituri mici, apartenența la sexul masculin reprezintă un factor de risc în plus pentru eșecul școlar. Ne propunem, în schimb, ca pe parcursul prezentării rezultatelor cercetării noastre, să relevăm diferențele existente între atitudinile și practicile educative parentale în funcție de sexul copilului. Un ultim aspect pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
72 100% 47 100% 334 100% Ambele ierarhii mai sus amintite sînt păstrate. Anumite diferențe apar doar datorită faptului că soțiile au într-o proporție mai mică studii superioare comparativ cu soții. Un alt aspect care particularizează situația mamelor în raport cu apartenența la diferitele modele de coeziune familială îl reprezintă faptul că ponderea celor cu studii postliceale este sensibil mai mare în cazul apartenenței la familiile de tip Asociație. Reamintim că modelul de coeziune familială a fost definit în funcție de răspunsurile oferite de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
într-o proporție mai mică studii superioare comparativ cu soții. Un alt aspect care particularizează situația mamelor în raport cu apartenența la diferitele modele de coeziune familială îl reprezintă faptul că ponderea celor cu studii postliceale este sensibil mai mare în cazul apartenenței la familiile de tip Asociație. Reamintim că modelul de coeziune familială a fost definit în funcție de răspunsurile oferite de mame și, în consecință, relația cu nivelul lor cultural pare firesc să fie mai accentuată. Atunci cînd se răspunde la întrebări de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tip paralel, Companionale și Asociație. Ierarhia este identică cu cea indusă de nivelul scăzut de școlaritate. Ca o concluzie a acestui capitol, trebuie să relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita școlară a copilului. Ele nu trebuie, însă, privite ca factori cauzali: ele nu explică, ci vor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost luată în calcul de sociologii elvețieni, am considerat că poate fi relevantă, pornind de la supoziția că o socializare primară în mediul rural, sensibil mai tradiționalist, și-ar putea lăsa amprenta asupra ideilor părinților privind educația. S-a vădit că apartenența ambilor membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai ridicat al studiilor, cu o talie mai scăzută a fratriei, cu un venit per membru de familie mai ridicat tabel 1.7, Anexa 1 și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rangul nașterii. Avem de-a face, probabil, de două efecte suprapuse: experiența educativă a părinților, așteptările lor privitoare la copil și constrîngerile legate de dimensiunile grupului familial. Vom releva, în continuare, diferențele de accent asupra principiilor educative proprii mamelor în funcție de apartenența de sex a copilului și faptul de finalizarea clasei a VII-a sau a VIII-a. TABELUL 8.6. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative alese de mame și media claselor V-VII în funcție de sexul copilului și anul de studii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
VII-a sau a VIII-a. TABELUL 8.6. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative alese de mame și media claselor V-VII în funcție de sexul copilului și anul de studii finalizat Copilul a terminat clasa: Nivel mediu al alegerii obiectivelor: Apartenența de sex a copilului Masculin Feminin Total N Med. N Med. N Med. A VII-a AUTONOMIE 86 1,29 71 1,30 161 1,31 ACOMODARE 85 2,45 71 2,49 160 2,45 COOPERARE 86 1,66
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
clasa a VIII-a. Subliniem faptul că este vorba de reușita din primii trei ani de gimnaziu pentru ambele generații, deci putem afirma că cei mai mari au mai multă omogenitate din perspectiva diferențelor de performanță pe care le induce apartenența de sex. Pentru cei mai mici, autonomia este aleasă în aceeași măsură și pentru băieți și pentru fete, iar pentru acomodare și sensibilitate se optează în mod apropiat. Cooperarea este solicitată sensibil mai mult băieților, valoare expresivă despre care s-
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
obedienți" se cere mai multă autonomie încredere în sine, independență, acomodare, care înseamnă să fie responsabil, descurcăreț, activ, bine organizat și ceva mai multă sensibilitate creativitate, simț al umorului, intuiție. TABELUL 8.7. Valorile medii ale indicatorului obiectivelor educative în funcție de apartenența de sex a copilului și de receptivitatea lui la cerințele exprimate de mame MAMA: Valorile medii ale indicatorilor De obicei, cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un accent în plus pe capacitatea acestora de a-și organiza activitățile de învățare, de a-și împărți judicios timpul, de a-și asuma responsabilitatea propriului viitor. Am presupus că accentul diferit asupra principiilor educative pe termen scurt depinde de apartenența de sex a copilului. Controlînd această din urmă variabilă am încercat să stabilim dacă imaginea anterioară asupra relației dintre reușita școlară și opțiunile pentru obiectivele educative se păstrează. Per global, mamele insistă la fel de mult asupra valorilor educative ale momentului, indiferent
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sex a copilului. Controlînd această din urmă variabilă am încercat să stabilim dacă imaginea anterioară asupra relației dintre reușita școlară și opțiunile pentru obiectivele educative se păstrează. Per global, mamele insistă la fel de mult asupra valorilor educative ale momentului, indiferent de apartenența de sex a copilului. În cazul taților apare un accent mai puternic asupra expresivității în ceea ce le privește pe fete și pe autoreglare în cazul băieților. Imaginea tradițională a rolului masculin/feminin pare a fi păstrată mai mult de către bărbați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mediei a autoreglării pentru fetele cu medii sub șapte și a acomodării la nivelul cel mai scăzut pentru același grup. TABELUL 8.10. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile mamelor în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex MAMELE Valorile medii ale indicatorilor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. BĂIEȚI COOPERARE 36 1,61 40 1,43 38 1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
căruia ne-am oprit a fost cel referitor la relația dintre modelul de coeziune familială și insistența mamelor, în ultimul timp, asupra unora sau altora dintre obiectivele educative. Am testat, din nou, dacă atitudinile educative ale mamelor sînt dependente de apartenența de sex a copilului. Per global, în toate tipurile de familii cooperarea se află pe primul loc, fapt care rămîne valabil și ținînd cont de diferențierea pe sexe. Opțiunile cele mai frecvente pentru acest obiectiv au loc în familiile de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fi puțin relevante pentru reușita școlară a copiilor, cu excepția autonomiei, în cazul referirii la aspectele de lungă durată și a expresivității pentru situația de moment. Atitudinile parentale depind de nivelul lor cultural, dar și de stereotipiile vizînd rolurile de sex. Apartenența copilului la o familie cu un stil de viață mai modern, deschisă spre exterior și încurajînd un nivel relativ ridicat al autonomiei membrilor ei reprezintă o șansă în plus pentru acesta de a-și dezvolta armonios personalitatea, de a beneficia
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de sensibil mai puțin suport pentru continuarea studiilor decît cei născuți pe primele două poziții. Un ultim aspect pe care am dorit să-l relevăm privitor la opțiunile mamelor pentru nivelul universitar de studii al copilului îl constituie legătura cu apartenența de sex a acestuia. TABELUL 9.5. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție de apartenența de sex și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Sexul copilului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ultim aspect pe care am dorit să-l relevăm privitor la opțiunile mamelor pentru nivelul universitar de studii al copilului îl constituie legătura cu apartenența de sex a acestuia. TABELUL 9.5. Ponderea alegerilor pentru facultate făcute de către mame în funcție de apartenența de sex și reușita școlară a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Sexul copilului N DA N DA N DA N DA N DA Masculin 36 19% 40 40% 37
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și apelul la control nu se mai păstrează nici pentru băieți, nici pentru fete. Totuși, pentru ambele sexe se alege în mai mare măsură controlul dacă copii au medii peste opt. Putem afirma că tinerii nu sînt tratați diferit în funcție de apartenența de sex din perspectiva utilizării tehnicilor de influență în cazul situației în care ar avea dificultăți de învățare, sau că diferențele care există nu presupun avantajarea unuia dintre sexe. Controlul, ca tehnică de influență, pare, din perspectiva părinților, varianta cea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
atitudine mai tradiționalistă a părinților cu familii numeroase și cu un nivel de școlaritate mai scăzut care ar putea valoriza în mai mare măsură păstrarea unei anumite distanțe în raport cu copiii. Părinții se implică diferențiat în interacțiunile cu copiii și în funcție de apartenența de sex a acestora: tații îi susțin preponderent pe băieți, iar mamele, pe fete tabelul 3.10, Anexa 3. Prima rezidență a părinților este relevantă doar în ceea ce-i privește pe tați, care acordă sensibil mai puțin timp copiilor dacă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiei de natură factuală și performanțele școlare ale tinerilor, respectiv atitudinile și practicile educative parentale care conduc la un climat familial favorabil implicării în viața școlară a tinerilor. Aspectele structurale studiile părinților, venitul, categoria socioprofesională a tatălui, rangul nașterii copilului, apartenența de sex, talia fratriei, prima rezidență a părinților s-au dovedit relevante pentru punerea în evidență a situațiilor în care riscul eșecului școlar este maxim. Este vorba de familii cu mulți copii, cu venituri mici, cu nivel cultural scăzut, în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]