26,366 matches
-
Bratu Iulian Doi ardeleni ajung la oraș și sunt cazați într-un hotel la etajul 20, însă liftul nu merge, astfel că se apucă ei să urce pe scări. Pe la etajul 5, Ion îl trage de mânecă pe Gheorghe: - Gheo, am să îți zic ceva ... - Lasă-mă în amărăciunea mea, îmi zici când ajungem ... După încă vreo 7 etaje, Ion: - Gheo, trebe să-ți
BANCUL ZILEI: Ion și Gheorghe, cazați în hotel la etajul 20 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79111_a_80436]
-
trebe să-ți zic ceva ... - Lasă-mă Ioane, îmi zici când ajungem. Acu' lasă-mă în pace! În fața ușii, Gheorghe către Ion, gâfâind ca o locomotivă: - Ia zi acuma ce voiai să-mi zici! - Am uitat cheia la recepție ... Se apucă ei să coboare. După vreo 5 etaje, Ion vrea să zică ceva. - Lasă-mă în pace, îmi zici jos, reacționează Gheorghe, furios. Alte 7 etaje, Ion vrea să spună ceva, însă Gheorghe îl oprește enervat. Ajung ei sleiți la recepție
BANCUL ZILEI: Ion și Gheorghe, cazați în hotel la etajul 20 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79111_a_80436]
-
Crin Antonescu din cursa pentru prezidențiale și nu din vina lui, ci din cauza unor jocuri. Eu cred că este o pierdere pentru dreapta. În alt plan, situația de pe dreapta generează foarte multe semne de întrebare. Eu cred că Iohannis nu apucă să intre în competiție", a spus jurnalistul la Realitatea TV. Horia Alexandrescu mai crede că Antonescu ar fi putut da puțin elan bătăliei pentru prezidențiale: "Asta nu numai pentru că are discursul, are verbul și e foarte bun la confruntări, ci
Horia Alexandrescu, verdict îngrijorător pentru Klaus Iohannis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79182_a_80507]
-
a făcut și ea ce mi-a făcut...Și cum mi-a făcut, am știut că de bine n-are să iasă! Am știut c-o să iasă rău, da, nu mai aveam ce să fac! Și acasă, pe la patru dimineața, m-apucă durerile, mor și mor ! Scot io atunci creanga de mușcată ș...ț Uite, mâine să fii atentă, la vizită ! O să-i spun lu Sandu să le-aducă mâine și pe fetele mele...Știi cum sunt fetele mele ? Ca niște păpușele
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
părăsit echipa, iar el a aflat de cumplită boală și nu s-a mai materializat acel pas. Un copil de 20 de ani... Dumnezeu să te odihnească Penciu Denis și să joci fotbal acolo sus dacă aici nu ai mai apucat!", a scris Edi Iordănescu, citat de prosport.ro.
Un fotbalist de la Steaua a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/74250_a_75575]
-
Lavric Scrisă în răstimpul ultimelor trei luni ale lui 2001, așadar cu puțin timp înainte ca Bourdieu să moară, încercarea de autoportret din paginile Schiței pentru o autoanaliză seamănă cu un tablou neterminat: un fel de promițător peisaj căruia autorul, nemaiapucînd să-i tragă tușele finale, nu a mai reușit nici să-i pună rama. Din această cauză, impresia de șantier abandonat la jumătatea lucrului e izbitoare. E ca și cum sociologul francez, contrazicîndu-și convingerile metodologice, s-a mulțumit cu forma zdrențuită a
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
sunt lipsite de nota specifică stilului și poeticii lui Ioan Es. Pop. Însă, privind un poem ce apare la câteva pagini distanță - text-pilon în volumul de debut Ieudul fără ieșire - diferența de implicare a sensibilității este evidentă : "nu știu ce l-a apucat pe tatăl meu să-njuge boii la car / la doișpe noaptea, să mă trezească și să-mi spună hai./ eu după ce mor dorm somnuri lungi. unde, am zis, / a zis: la șomcuta mare. Ce putea să-l mâne pe el
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
ne facem de râs în fața lumii?" Când cei însărcinați cu numărarea voturilor pentru cluburile afiliate s-au încurcat, Mircea Sandu a urlat: "Hai, băi, Mititelule, nu ești sănătos la cap? Ai înnebunit? Lasă oamenii în pace". Nervos, "Nașul" s-a apucat să numere el voturile, cu voce tare. O altă replică pe care Mircea Sandu i-a adresat-o lui Mititelu: "Grea e viața cu tine! Cum se descurcă nevastă-ta cu tine, băi, nene?". Mititelu a dat semne că nu
Scandal la FRF. Sandu: "Cum se descurcă nevastă-ta cu tine, băi, nene?" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74372_a_75697]
-
a fost răsplata?! M-au dat afară din oraș. M-au pus pe drumuri la bătrînețe." La 22 iunie 1941 izbucnește războiul, marcat din primele zile de evenimente înspăimîntătoare. în pragul retragerii, rușii incendiază Orheiul, iar ulterior evreii care nu apucaseră să fugă sînt scoși din oraș - de nemți, de români? - și secerați cu mitraliera. O ploaie torențială umflă apele unui pîrîu și urnește din loc cadavrele. "Trupurile împușcaților erau goale. Nu-ți puteai da seama dacă fuseseră despuiate de îmbrăcăminte
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
lui Silviu Purcărete cu "Noaptea de la spartul tîrgului". Niciodată nu o luasem pe drumul acela. Ideea schimbării a fost a scenografei Lia Manțoc, de-a locului, cum se spune. Și, în consecință, nostalgică. Fiecare tîrg de provincie, dacă nu a apucat să fie complet dărîmat pentru vestitele centre civice cu blocuri stas, păstrează ceva din parfumul vechi. În special prin arhitectura ce încă se mai observă pe case minunate, cu proporții perfecte, bine așezate pe pămînt, întru delectarea ochiului străinului și
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
trecutului. Ne-am furișat înăuntru contra unei sume simbolice. Am pășit în aproape ruinele unei splendori ce abia se mai putea recompune cu ajutorul imaginației și al celor care îi păstrau memoria de altădată. "Se renovează", ni s-a spus. "N-apucăm noi!...", am răspuns în cor, amîndouă, pline de optimism. Vineri, 3 aprilie. E ziua lui Purcărete. Sînt în Gara de Nord, într-un du-te vino care încearcă să mă deruteze. Îmi cumpăr bilet pentru Caracal. De ce? Aceasta-i întrebarea! Din trei
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
complet, teatrul cu pricina, ruina din visul meu. Pentru că Marius Tucă mi-a vorbit despre asta și m-a invitat. Am ales să ajung acolo în ziua Conferinței maestrului Radu Beligan. Al treilea motiv, deci. Din varii cauze, nu am apucat să-i audiez prelegerea, în nici una din ocaziile de la București. A fost să fie treaba asta la Caracal. Întîmplător. Sau nu. Cineva drag, cu o sensibilitate specială, mi-a șoptit "ia-l și pe Luca". Aș fi regretat mereu dacă
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
dimineața pe hingherii ăștia noi, doi tătărași bețivi, că umblau cu lațurile pe peron să-l prindă pe Sultan, cîinele șefului de gară. Strigă la ei din ușa restaurantului să se astîmpere și unul îi zice Skerîm babana cotac! Ceea ce apucase și el să învețe de la turcii din oraș. Bate nițel din pe loc din picioare, cît să-i facă să fugă pe hingheri din gară, cu lațurile lor, și pe la prînz se duce la primărie să afle chiar de de la
Leuțu lui Neli by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7443_a_8768]
-
număr. (...) Și crezi c-o să se vexeze împielițatul c-a făcut sfinția ta o șandrama de biserică?” sau „Am văzut și eu Vaticanul și cum mor oamenii de foame... Nu mă lua cu „s-a răcit dragostea, frate” că mă apucă spumele”, piesa „Aleluia” e o provocare. Textul lui Valentin Nicolau deschide o discuție despre Dumnezeu și credință, așezate față în față cu societatea contemporană, din care nu lipsesc bețivii, târfele, matroanele, politicienii corupți sau îmbogățiții post-revoluție. Spectacolul-lectură va fi urmat
Află povestea din "Aleluia" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74554_a_75879]
-
franceză Lys-lez-Lannoy și tocmai se pregătea să vină în România pentru a petrece sărbătorile la Caransebeș, în sânul familiei. Tânăra de 29 de ani se îndrepta spre autobuzul care urma să o ducă la aeroportul Charleroi, dar nu a mai apucat să ajungă îi vadă pe cei dragi. A murit în mod subit Sportiva a simțit o durere de cap bruscă și foarte puternică și a fost transportată la spitalul din Roubaix, unde a fost dusă direct la secția de reanimare
Doliu în lumea Sportului românesc. A murit la 29 de ani by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74556_a_75881]
-
Constantin Țoiu Aveam o mare curiozitate, apoi, treptat, cu vârsta, a început o dezinteresare, ca o descreștere a forței când ții, apuci un lucru cu tărie și pe urmă slăbești strânsoarea încet-încet și nu mai ții, scapi din mână lucrul acela... Era ca o des-lipire de lume... Parcă tot ce descoperisem eu până atunci, nu mai era vrednic de cunoscut, de păstrat
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
a zărit papucul în altă parte decât aceea unde căuta el, și a râs, asta l-a făcut să râdă, cum ședea cu pieptul întins peste marginea dezvelită a patului, în timp ce ea îl privea mirată. - Ce ai? ce te-a apucat?... - Râdeam, a spus, de papuc, eu îl căutam în hăis și el era în cea!... - Termină cu râsul ăsta! îl somă ea. Turnase în cești cafeaua... ersatz-ul... S-a dat jos din pat. Și-a pus amândoi papucii în picioare
Des-creșteri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7455_a_8780]
-
fără invidie sau spirit de competiție nelalocul lui, sub direcția unui coleg de debut, posedând experiența necesară. - Ați scris poezie, proză, critică literară și eseu, ați tradus, dar mi-ați mărturisit că ipostaza poetică reprezintă adevărata dvs. vocație. De ce? - Am apucat să rostesc aceasta în urechea dumneavoastră telefonică? Sigur că o voi fi făcut. În fapt, toți criticii care s-au exprimat asupra prestațiilor mele literare (cu excepția unora pe care îi dezolează faptul simplu că exist!) au pus în frunte poezia
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact, imponderabilul organ al credinței și al devoțiunii este contrapunctat prompt de organul celălalt, evident ponderabil, care se smulge din ceața peliculei alb-negru și se odihnește molcom pe coapsă ori pe unde apucă. Schizoidia unei asemenea viziuni este doar aparentă. Ion Grigorescu, nițel narcisiac, nițel voluntarist în propozițiile plastice, încearcă să concilieze celestul și derizoriul, spiritul și carnea, atemporalul și efemerul în categoria unică a Creației. Corpul însuși, în nuditatea-i mai degrabă
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
critic literar". Cum nici eu nu am o părere grozavă despre mine, mă pregăteam să-i spun că într-adevăr, nu sunt critic literar, mai degrabă un fel de gazetar care își mai dă cu părerea despre cărți. N-am apucat însă să mai spun nimic pentru că prietenul meu Leon mi-a sărit în ajutor spunându-i că ba da, sunt critic literar care am făcut, am dres, am scris... Aaron Appelfeld m-a cântărit din nou din priviri cu o
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
cele din urmă de bănuieli... Până când, repede, prin anii '60, fermecător, plin de calități, cum era și introdus în lumea nouă, - politică ar fi prea mult zis, - lumea simplă, mitocănească, neștiind nici să țină o furculiță în mână, ori să apuce un pahar... în fine, față de toți aceștia, el, Eddy, era un tip de proletar îngrijit și cu maniere, totuși. Până prin 1967-68 făcuse o frumoasă carieră de jurnalist. Scris bine, repede, frumos, cu citate dese și mai rare din clasicii marxismului
Un personaj... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7934_a_9259]
-
salonul literar, spațiu prin excelență al politeții, unde poetul urma să se afle în centrul atenției; lumea din jur trebuia să fie spirituală, să cultive conversația elegantă. Salonul secolului al XVIII-lea francez, pe care poetul nu l-a mai apucat, ci doar l-a imaginat, însemna pentru el centrul civilizației, locul în care ar fi putut străluci. Epistolele lui Grigore Alexandrescu ne trimit la lumea pierdută în care spiritul Louis XV ar fi dictat moda. Epistolele se cer citite în mijlocul
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
persoană minunată, despre care pot să spun că este foarte importantă în viața mea, în momentul acesta”. Atunci, însă, când vine vorba despre fiul său, Mario, Alexandra Dinu poate povești foarte multe: “Nu e mamoș, deși are momentele lui. Îl apucă tandrețea seară, înainte de a se culcă. Mă cheamă la el în cameră și mă pune să-l adorm. Ne uităm la un film și îmi povestește de la scoala, ce s-a mai întâmplat. Are o pasiune exagerată pentru filme, mergem
Alexandra Dinu, mărturisiri în premieră despre bărbatul din viața ei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79453_a_80778]
-
cu povestiri de Frații Grimm, „Împăratul Cioc-de-Sturz”. Vânzătoarea i s-a adresat matern: „Ce-ți place?”. În loc de răspuns, băiețelul i-a pus o întrebare, încântător de inocentă pentru vârsta lui: „E frumoasă cartea asta?”. Femeia din chioșc nici nu a apucat să deschidă gura, că bunica venită din spate îl smucește de lângă raft și, cu o voce guturală, i se adresă agresiv și autoritar: „Idiot mic, nu atinge cărțile. Au bacterii! Vrei injecții?”. În loc de încheiere, credem că ar fi pueril să
Bunica, unui copil: Idiot mic, nu atinge cărţile. Au bacterii! by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/79481_a_80806]
-
care le știam pe de rost de la un coleg care făcea engleza... The torment of unsatisfied love... the greater torment of satisfied love... chinul dragostei nesatisfăcute... chinul și mai mare al dragostei satisfăcute... era la început de tot când nu apucasem să-i recit versurile lui T. S. și când ea spusese încântată că fac atmosferă... și Marietei îi plăcuse mult și mă pupase ea prima ca un premiu... era o femeie fanată oarecum, dar nu cine știe cât... trecută puțintel așa că frigiderul
"General Motors" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7956_a_9281]