5,026 matches
-
curaj ca să zic nu. — Cu atât mai bine, spuse Harun. Am să mă duc singur. Dar să fii aici la începutul după-amiezei, exact în locul ăsta. A doua zi, cerul era întunecat și ploua. Am venit să mă postez la locul arătat, de unde puteam observa intrarea la hammam fără să fiu băgat în seamă. Nu-l văzusem pe Harun în cursul zilei. Mă întrebam dacă era deja acolo, dacă va putea să intre; mă așteptam să-l văd azvârlit afară; mă temeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se apropie de cei patru și privește în groapă.) FETIȘCANA: Ia te uită! GRUBI (Mândru.): Ei, ce zici? FETIȘCANA: Ce să zic? GRUBI: Mai avem puțin ș-o dăm gata. FETIȘCANA: Da’ acolo ce se vede? BRUNO (Privind în direcția arătată.): Unde? FETIȘCANA: Acolo. (Toți privesc.) BRUNO: A, s-a luminat de ziuă. GRUBI: Știi, acolo nu e ca la noi. Aici se-ntunecă și acolo se-nluminează de ziuă. FETIȘCANA (Neîncrezătoare.): Ei, aș! GRUBI: Zău! Întreabă-l pe BRUNO. PRIMUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Londra, nici la Paris. Salazar nu obosește să atragă atenția marilor democrați ca în Spania nu se joacă soarta democrației, ci a Europei. "Comunismul dă astăzi în Peninsula Iberică o formidabilă bătălie, de soarta căreia depinde soarta Europei..." " Și interesul arătat Portugaliei de către agitatorii comuniști este încă o dovadă a tacticei lor revoluționare. Căci, precizează Salazar, "mai prețioasă decât transporturile de arme și muniții, ar fi, pentru comunismul iberic, o transformare politică realizata în Portugalia de așa natură încît să facă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o săptămână la alta. Se consumase și un fel de dramă la tutungeria aceea, după care au și închis-o. Un ins s-a dus să ceară și el un pachet de „Virginia verzi“ (asta era parola) și printre pozele arătate a văzut-o și pe fata sa, studentă la matematică. A plătit, a cerut-o chiar pe aceea și s-a dus la odaie să o aștepte. O odaie la un hotel din preajmă. Când a intrat fata, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
aripi să sbor Să mă iau pe urma lor! Că m-aș duce, tot m-aș duce, Dor să nu mă mai apuce, Peste undele cu spume, Peste mare, peste lume; S-aș vedea cum trec cu toate Rânduri - rânduri arătate * În marginea malurilor, Strălucirea valurilor, Stolul rîndurelelor, Tremurarea stelelor - Poate că mi-ar fi mai bine, Poate te-aș uita pe tine. Alei puică, alei dragă, Cumu-i frunza cea pribeagă E viața mea întreagă, Căci dragostea ta mă strică De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ai mei. Gacel Sayah încuviință. — înțeleg. Faci destul vânzându-mi cămilele. Aruncă o privire plină de simpatie spre tânăr. — Și ai dreptate: n-am nevoie de ajutor, doar de tăcere. Băiatul înclină ușor capul, părând că-i mulțumește pentru respectul arătat, și se ridică în picioare. — O să-ți aleg cele mai bune cămile și tot ce-ți mai trebuie. Și o să umplu și gerbele. Se îndepărtă cu pași repezi, urmărit de privirile celorlalți; fără îndoială, șeful era mândru de el. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un loc de egumenul de la Sfetii Arhangheli... Rugătoriul nostru Filaret, fiind sinait,... l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie... neschimbat toată viața lui... Și... am mai făcut... milă cu a noastră sfântă mănăstire mai sus arătată și i-am iertat toate dăjdile... Și,... să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul câte cinzăci ocă ceară... să aibă a mai lua, tot din vamă, câte șesă ocă untdelemn pe lună pentru candile, și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nostru, sfințiia sa Paisie arhimandrit, egumen de la sfâta mănăstire Barnovschii, și arătându-ne aceste hrisoave ce au avut de la alți luminați domni, socotit-am și domniia mea, și... i-amu înnoit și i-amu întărit pe toate acestea mai sus arătate mile”. ― Din cele ce se spun în cele hrisoave domnești iese din ce în ce mai mult la iveală faptul că “patrierșiei” sale îi plăceau mai mult paralele decât alte cele. Nu tu sare. Nu tu vin. Ci... parale!!! Și iar parale!!! Dovada în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstiri Galata, (după nume e călugăr moldovean cum sunt eu portarul Sucevei, sfințite!) ne-au arătat hrisoave de la,... părintele domnii mele,... Grigore Ghica voievoda, i de la... fratele domnii mele,... Matei Ghica voievoda,... întru care hrisoave cuprind aceste mile mai gios arătate... Să ia mănăstirea Galata de pre o bucată de loc al hotarului Buicanilor, moșiia Gălății, care intră și în vatra târgului Chișinăului, câte șasă potronici noi pre an, bezmăn de stânjinul de loc,... Iară pentru pivnițele, ce vor fi în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nici la braconat de mistreți, nu vom mai veni. De bună seamă că nu. Hai, dă-i bătăi, după mine. Că namilele revin. Retrasu' Așa se obișnuise de copil mic. Nu poate face nimeni precizarea dacă a procedat în felul arătat, la îndemnul cuiva, ori, dacă, singur se deprinsese, să fie astfel. Fapt este că era un retras, că, un retras a fost, întreaga viață, de mai bine de nouăzeci de ani. Fapt datorită căruia așa i-a rămas și numele
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Storck, grația orien tală în care se refugiază Mina, efigia de consul a răbdăto rului Ropcea. Urâțenie ? Doar chipul Verei merita, într-ade văr, elogiul : marca schimbările, succesiunile, surpările, frenezia. Răul asumat schimbase chipul într-un contur colțuros și palid. Răvășirea arătată tuturor și amară, urâ țenia provocatoare, apropiată de un soi de frumusețe întoarsă, care sfida canoanele. Se rotește cu scaunul, apleacă ghiuleaua planșetei, o trage mai aproape. Schema de pe desen e complicată : o abandonase, ieri, după numai o oră. Caropol
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Între două puncte normal depărtate, Într-o zonă de deal și munte ca aceea În care mă deplasam eu, deci o zonă cu precădere viticolă, forestieră și zootehnică. Iată Însă că poți spera Într-un succes al deplasării În condițiile arătate numai dacă ești pasager plătitor și nu pasager cu abonament. Cu vopsea roșie, pe tabla vopsită În galben de deasupra parbrizului, pe dinăuntru, este scrisă următoarea avertizare: „Abonamentele nu sunt valabile pe cursele rapide“. Nimeni nu se descurajează din atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Spațiul și timpul în care autoarea trăiește și se manifestă, aducându-le în fața cititorului, au coordonate mai largi în acest volum. Trăirile sale lăuntrice sunt mai adânci și depășesc adeseori cadrul familial în care ne introdusese în primele două volume arătate anterior. Vera Crăciun și-a format deja un stil, un stil personal ce-și pune amprenta pe conținutul scrierilor sale, însă experiența în ale scrierii își spune cuvântul în sensul că reîntâlnirea cu poeta din acest nou volum ne dezvăluie
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
șeful Grupului; Roman Popa, șeful Unității „A”; Ioan Cotfas, secretarul Unității „A”; Ernest Maftei, șeful Unității „B” (viitorul artist); Vasile Sava, secretarul Unității „B”; Andrei Bontaș, șeful Unității „C”; Constantin Popovici, secretarul Unității „C”; Ioan Mihăilă, Unitatea „B”. Toți șefii arătați mai sus, împreună cu un lot de peste treizeci de Frați de Cruce, după o serie de anchete dure, am fost îmbarcați într-un vagon special și depuși la Siguranța Statului, la București. Aici l-am întâlnit și pe părintele Nicolae Grebenea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lupte pentru Dreptate, Bine și Adevăr, au primit în schimb prigoane, temnițe și moarte. Singura „vină” a oamenilor din această categorie a fost că s-au opus comunismului și imoralității din viața politică. Acești oameni sunt legionarii. Pentru susținerea celor arătate mai sus a fost întocmit acest dosar cu probe oficiale și mărturii ale supraviețuitorilor din care reiese că: 1. Mișcarea Legionară a pledat permanent pentru Statul de Drept. 2. Statul din timpul domniei regelui Carol al II lea a ucis
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
propriile tale însușiri. CAPITOLUL II Despre principatele ereditare Voi lăsa deoparte expunerea privitoare la republici, deoarece am tratat în altă parte pe larg despre ele8. Mă voi referi numai la principate și, așa cum împletești firele unei urzeli, voi dezvolta punctele arătate mai sus și voi arăta cum se pot guverna și păstra aceste principate. Spun, deci, că în statele ereditare, și care s-au obișnuit cu familia principelui lor, greutățile întîmpinate în păstrarea lor sînt cu mult mai mici decît în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Milanului, pentru ca Franța să-și piardă stăpînirea ei aici, a doua oară a trebuit ca ea să aibă împotrivă-i lumea întreagă, iar armatele ei să fie nimicite sau alungate din Italia; și lucrurile s-au întîmplat astfel din motivele arătate mai sus. Oricum, atît prima cît și a doua oară, Franța a pierdut Milanul. Am expus cauzele generale care duc la pierderea principatului în primul caz; ne rămîne acum să cercetăm cauzele care acționează în al doilea caz, și anume
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înaintea lui orice lucru, și așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă de asmenea răul și apoi binele. Dar să revenim la Franța și să cercetăm dacă ea a făcut ceva din cele arătate mai sus; voi vorbi de Ludovic și nu de Carol, deoarece el fiind mai multă vreme stăpîn în Italia, se poate observa mai bine felul în care a procedat; și veți vedea că Ludovic a făcut tocmai contrariul a ceea ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
treimi din Italia, numai ca ei să poată ocupa cîteva teritorii din Lombardia. Să ne gîndim acum cît de ușor i-ar fi fost regelui să-și păstreze autoritatea în Italia, dacă ar fi ținut seama de regulile mai sus arătate și dacă i-ar fi apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temîndu-se unii de biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; dar prin intermediul lor, el putea cu ușurință
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
șasea, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă n-ar fi întărit puterea bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i oprească pe ceilalți de a întreprinde vreo acțiune împotriva Lombardiei, atît pentru că n-ar fi consimțit la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
asemenea acțiune n-ar putea fi chemat de către nobilii puternici ai țării pentru a o săvîrși și nici n-ar putea spera să-și ușureze cucerirea printr-o rebeliune a celor care sînt în jurul sultanului. Lucrul acesta decurge din motivele arătate mai sus: într-adevăr, dat fiind că toți sînt sclavii lui și-i sînt îndatorați, ei nu pot fi corupți decît cu oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decît prea puțin folos, deoarece
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dat fiind că toți sînt sclavii lui și-i sînt îndatorați, ei nu pot fi corupți decît cu oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decît prea puțin folos, deoarece pentru motivele mai sus arătate, ei nu pot atrage poporul după ei. Iată de ce, acela care îl atacă pe sultan trebuie să știe dinainte că va întîmpina o rezistență masivă, așa încît este preferabil pentru el să se bazeze mai mult pe forțele proprii decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
exemplul Franței se întîmplă contrariul: adevăr, este ușor să pătrunzi în această țară, cîștigînd de partea ta pe un mare feudal, deoarece există oricînd atît oameni nemulțumiți, cît și din aceia care vor schimbări în țara lor. Aceștia, pentru motivele arătate, îți vor deschide drumul liber în țara lor și-ți vor ușura victoria; dar dacă pe urmă vei voi să păstrezi ceea ce ai cucerit, vei întîmpina nesfîrșite greutăți, atît din partea acelora care te-au ajutat, cît și din a acelora
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de dispreț, iar celălalt plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război, nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui, și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie să uite niciodată această pregătire în arta războiului, pe care el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alții docili; unii serioși, alții ușuratici; unii cu credință în Dumnezeu, alții fără religie, și așa mai departe. Știu prea bine că fiecare va declara că ar fi minunat dacă ar exista un principe care să aibă dintre toate însușirile arătate mai sus numai pe acelea care sînt considerate drept bune; dar întrucît nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești nu o îngăduie, principele va trebui să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]