7,924 matches
-
investigate și justificate exclusiv în baza contribuției lor la realizarea ordinii, păcii, încrederii sociale etc.). Tot adevărat este - după cum am văzut - și că Erman și Möller nu s-au aflat în cea mai bună formă filosofică a lor atunci când au argumentat pentru ideea că egalitatea politică este o valoare impregnată moral invocând practica, specific moralistă, a conceperii și întemeierii ei prin recursul la o formă de egalitate morală, atunci când au citat și explicat concepția "convențională" despre filosofia morală și valorile morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofiei morale. Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea filosofiei politice ca ramură a eticii nu depinde, desigur, de șansele lui de succes. Afirmația rămâne validă, altfel spus, chiar dacă ne situăm de partea celor care au argumentat sau argumentează că proiectul a eșuat sau/și nu are nicio șansă de succes 41 sau dacă, precum stau lucrurile în cazul meu, suntem de părere că cel puțin una dintre ideile aflate în fundalul său - i.e., ideea, sugerată și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Iar validitatea afirmației că acest proiect ridică o problemă pentru definirea filosofiei politice ca ramură a eticii nu depinde, desigur, de șansele lui de succes. Afirmația rămâne validă, altfel spus, chiar dacă ne situăm de partea celor care au argumentat sau argumentează că proiectul a eșuat sau/și nu are nicio șansă de succes 41 sau dacă, precum stau lucrurile în cazul meu, suntem de părere că cel puțin una dintre ideile aflate în fundalul său - i.e., ideea, sugerată și de Waldron
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
tuturor cetățenilor ca liberi și egali sau principiul egalității (și libertății) umane fundamentale nu fac parte, însă, din categoria acestor principii 3. În lumina acestor convingeri, cred că sunt îndreptățit să consider că apelul filosofilor moraliști la acest principiu atunci când argumentează pentru concepțiile lor sau împotriva concepțiilor altor filosofi politici este pe deplin justificat. Realiștii vor protesta, cel mai probabil, împotriva acestui argument invocând faptul că, pentru a satisface exigențele principiul egalității (și libertății) umane fundamentale, o teorie politică nu trebuie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu există bune argumente pentru această teză. O idee similară - i.e., ideea că filosofii politici ar face mai bine să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?" - a fost susținută și de Amartya Sen. Iar Sen, spre deosebire de Geuss, a argumentat - și a argumentat în mod convingător - pentru această idee18. O primă observație pe care țin să o fac în legătură cu argumentarea lui Sen este că ea nu ajută oricum prea mult realismul. Sen nu propune abandonarea întrebării "ce este dreptatea socială
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumente pentru această teză. O idee similară - i.e., ideea că filosofii politici ar face mai bine să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?" - a fost susținută și de Amartya Sen. Iar Sen, spre deosebire de Geuss, a argumentat - și a argumentat în mod convingător - pentru această idee18. O primă observație pe care țin să o fac în legătură cu argumentarea lui Sen este că ea nu ajută oricum prea mult realismul. Sen nu propune abandonarea întrebării "ce este dreptatea socială?". în favoarea unei întrebări
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de lege"26 fără a se interesa despre validitatea lor morală, ci numai despre "cât de bine pot ele rezolva problemele distinctive ale vieții politice (i.e., conflictele, dezacordul, puterea și autoritatea)"27. Într-o afirmație similară tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofiei politice trebuie să fie "non-comprehensivă", neutră atât din punct de vedere religios și filosofic, cât și din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv, sugerează Freyenhagen, nu este cel pentru care a argumentat Rawls sau cele sprijinite de Habermas, Dworkin, Raz ori Barry, ci adoptarea modului de argumentare realist, instrumental, contextual și istoricist, de tipul celui întrebuințat și popularizat mai ales de Bernard Williams 45. Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dacă li s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în linii mari, cel puțin în spirit dacă nu în literă, aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur - și opinia că moralitatea are în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Explorarea "lumii reale a politicii" nu este, însă, o sarcină a filosofiei politice, ci una a științelor politice. Obiecția că este "prea exigentă" îi este adresată în mod specific mai ales concepției despre legitimitate sprijinite de John Simmons. Simmons a argumentat, într-adevăr, pentru unul dintre cele mai exigente standarde "moraliste" ideale ale legitimității, unul despre care a admis că ne conduce la concluzia că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter). Însă, a continuat Simmons, într-o exprimare care nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de politici, reguli sau idealuri de organizare socială una dintre principalele sarcini incluse în "fișa postului" filosofilor politici? Democrația ar fi mai bine servită dacă ei ar renunța, pur și simplu, la astfel de preocupări? Da, foarte mulți moraliști au argumentat pentru ideea că decizia democratică nu constituie o soluție acceptabilă la problema stabilirii și interpretării drepturilor individuale fundamentale, pentru ideea garantării constituționale a acestor drepturi și pentru controlul judiciar ca modalitate de interpretare și garantare a lor45. Transformarea acestei poziții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
disloca" politica democratică. A doua este presupoziția că propunerile de politici, reguli sau idealuri de organizare socială venite de la filosofi (fie moraliști, fie realiști) afectează în mod negativ procesul democratic de decizie sau contrazic spiritul democrației. De fapt, așa cum a argumentat, într-un alt context, Rutger Claassen, filosofii care nu se abțin de la astfel de propuneri arată mai mult respect pentru democrație decât cei care o fac. Aceasta pentru că, avansând cele mai bune recomandări pe care le pot oferi, acești filosofi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și a altor forme de absolutism moral în analiza performanțelor (sau/și în discursurile) oamenilor politici. Cred că merită să menționez, de asemenea, că îmbrățișez pe deplin și ideea că moralismul ca absolutism moral este un viciu - după cum s-a argumentat pe larg, spre exemplu, în C.A.J. Coady, (ed.), What's Wrong with Moralism (Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Study of a Vice (Acumen, Durham, 2012) - și atunci când se manifestă în afara sau cu privire la alte aspecte decât
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1-11 sau The Political Theory of Political Thinking. The Anatomy of a Practice (Oxford University Press, Oxford, 2013). 4 Prin "democrația bazată pe proprietate" (property owning democracy), mă refer, desigur, la idealul de organizare politică (și economică) pentru care a argumentat Rawls (în special în A Theory of Justice. Revised Edition (Belknap Press, Cambridge, 1999) sau în Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001) și - pe urmele sale - rawlsieni precum Martin O'Neill, Alan Thomas sau Thad Williamson (spre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismului la argumentarea pentru concepțiile referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale și concepțiile despre regulile sau idealul adecvat de organizare politică. 6 Precum concepția capabilistă despre exigențele minimale ale dreptății sociale pentru care a argumentat, în numele idealului unei vieți umane demne, Martha Nussbaum (Martha Nussbaum, Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership (Harvard University Press, Cambridge, 2006, p. 75) sau idealul liberal susținut de Ronald Dworkin (vezi, spre exemplu, Ronald Dworkin, "How Universal Is Liberalism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Young (Ashgate, Aldershot, 2009), pp. 111-129), au avut dreptate, în opinia mea, să-l considere moralist inclusiv pe Rawls din Political Liberalism, deși acesta are totuși mai multe în comun cu realismul decât au susținut sau susțin ei (după cum au argumentat pe larg James Gledhill, în "Rawls and Realism", în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82, sau Alan Thomas, în "Rawls and Political Realism: Realistic Utopianism or Judgement in Bad Faith?", în European Journal of Political Theory (2015
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poate susține, dacă nu mă înșel, că este adeptul tezei primatului dreptății în sensul că o "societate organizată la modul ideal" ar trebui să fie organizată în primul rând pe baza exigențelor dreptății. La urma urmei, socialismul pentru care a argumentat Cohen este, în termenii săi, o "formă de viață" ce realizează în special două principii, cel al comunității și cel al egalității (i.e., al egalității accesului la avantaje, principiul său favorit al dreptății) (Cohen, Why Not Socialism, pp. 12-36). 75
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of International Social and Political Philosophy 15, 2 (2012), p. 131. Sunt, de asemenea, de acord cu Edward Hall ("Bernard Williams and the Basic Legitimation", pp. 472-473) în privința ideii că justificarea egală a fost și condiția legitimității pentru care a argumentat, de fapt, Bernard Williams și că Sleat - și, totodată, Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Merită consultată, în această chestiune, și excelenta lucrare coordonată de James Gordon Finlayson și Fabian Freyenhagen, Habermas and Rawls: Disputing the Political (Routledge, New York & Londra, 2011)). Principiul liberal al legitimității pe care a fost clădit proiectul liberalismului politic rawlsian, a argumentat Larmore, nu poate fi întemeiat în mod coerent decât în baza principiului egalității de (demnitate și) respect. Nu există niciun alt temei care să poată sprijini ideea potrivit căreia legitimitatea cere ca acțiunile coercitive ale statului să poată fi justificate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
atunci când tratează această problematică (unul dintre cele mai bune exemple în acest sens fiind chiar exemplul criticat de Waldron: Ronald Dworkin, Freedom's Law: The Moral Reading of the American Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996)). Mai mult, ei au argumentat - precum Joseph Raz sau Simon Caney, filosofi care sunt și susținători ai perfecționismului liberal - împotriva ideii că argumentările filosofice pentru anumite principii de organizare politică în condițile pluralismului valoric rezonabil trebuie să fie neutre din punct de vedere moral. Din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
observații excelente în susținerea acestei opinii. Am răspuns, la rândul meu, unora dintre obiecțiile împotriva argumentării lui Cohen și Mason (din "Just Constraints") în "Problema fezabilității în teoria dreptății sociale", în Sfera Politicii 5/171 (2012), pp.124-135. 2 Am argumentat pentru teza indemonstrabilității principiului egalității umane fundamentale în Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. Îmbrățișez aproape în întregime și argumentarea oarecum similară pentru o versiune a acestei teze oferită recent de Richard
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
infinitismul este teoria corectă a întemeierii epistemice (așa cum a fost ea susținută de Scott Aikin în Epistemology and the Regress Problem (Routledge, Londra, 2010)) sau - în filosofia politică - teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății pentru care a argumentat Cohen și - în general - teza că fezabilitatea nu reprezintă o constrângere legitimă pentru un ideal al dreptății. 18 Fie în "What Do We Want from a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238, fie în The
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de tip instrumental vs. argumentarea prin apel la anumite teorii morale ideale -, moraliștii și realiștii (cu orientări politice similare) ajung adeseori la exact aceleași recomandări pe termen scurt sau pe termen lung pentru practica politică. Realiștii și moraliștii "de stânga" argumentează pentru (aproximativ aceleași) politici publice sau idealuri de organizare politică "de stânga", în vreme ce realiștii și moraliștii "de dreapta" argumentează pentru (aproximativ aceleași) politici publice sau idealuri de organizare politică "de dreapta". Cea mai bună comparație în acest sens mi se
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]