4,609 matches
-
Pentru Toma d'Aquino rațiunea devine un deschizător de drumuri pentru credință. Istoria filosofiei îl prezintă ca părinte al scolasticii pe Sfântul Anselm, recunoscut în general ca fiind cel care a introdus argumentul ontologic al lui Dumnezeu. Apelând la o argumentare rațională prin apelul la axiome și concluzii obținute din premise, Anselm a întărit ideea necesității unei abordări deductive a cunoașterii, în acest sens mărturie stau cuvintele acestuia: Importanța argumentării logice în problemele etice, analizate filosofic sau teologic este subliniată și
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
care a introdus argumentul ontologic al lui Dumnezeu. Apelând la o argumentare rațională prin apelul la axiome și concluzii obținute din premise, Anselm a întărit ideea necesității unei abordări deductive a cunoașterii, în acest sens mărturie stau cuvintele acestuia: Importanța argumentării logice în problemele etice, analizate filosofic sau teologic este subliniată și de William Ockham. Concluzia acestuia are în vedere localizarea sursei moralei în însăși voința divină. Aducând în discuție unul din atributele lui Dumnezeu, și anume omnipotența, gânditorului franciscan afirmă
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
deloc potrivită pentru concepția lui Marx asupra ideologiei. Sintagma este prea strictă pentru că Marx nu operează niciodată cu dihotomia fals / adevărat, dar, în același timp, ea este și prea vagă pentru că nu știm ce fel de falsitate este implicată în argumentare. Primul care va exprima explicit faptul că marxismul este o ideologie este Eduard Berstein, ale cărui idei revizioniste la adresa lui Marx vor căpăta notorietate în jurul anului 1900. Berstein își baza ideile pe argumente ce arătau că fundamentul marxismului este un ideal
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
și fără menajamente. În articolul „Limba moldovenească” din "Enciclopedia limbii române", realizată de un colectiv sub coordonarea lui Marius Sala și sub auspiciile Institutului de Lingvistică „Iorgu Iodan” (Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 348-351) „limba moldovenească” este descrisă astfel: „Argumentarea” existenței acestei limbi apelează la factorul extralingvistic, la evoluția separată a populațiilor de pe cele două maluri ale Prutului cauzată de expansiunea Imperiului Țarist în această parte de lume. Ca argument lingvistic se aduce influența lexicală neoslav-ă (rusă și ucraineană), uitându
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
Minciună este o afirmație care este contrazisa de către experiență, observație sau bun simț, care este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parțială a faptelor și a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. De regulă, minciună se consideră o acțiune intenționala de declarare a unei stări modale necomfirmabile sau imediat (ori ușor) confirmabilă, pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
de cadou. De asemenea, el a susținut că aceste terenuri nu ar tinde să rămână neutilizate, cu excepția cazurilor în care nu are sens economic să fie folosite. Rothbard a preluat mai târziu și argumentul studentului său, Hans Hermann Hoppe, etica argumentării. Eseul care dă titlul cărții din 1974 a lui Rothbard, "Egalitarianismul" ca o revoltă împotriva naturii și alte eseuri susține că Egalitatea nu este în ordinea firească a lucrurilor, și cruciada de a-i face pe toți oamenii egali în
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movila, etc.) a mai scris și unele tratate dogmatice („Împotriva mărturisirii lui Chiril Lucaris”, etc.) și relatările martiriilor a douăzeci de martiri contemporani. Fiind însărcinat de Vasile Lupu "„de a-i preface în grecească vulgara, argumentarea Împăratului Ioan Cantacuzino, împotriva Islamismului”", acesta îl recomandă Patriarhului de Constantinopol, "„că ar fi bun de mitropolit al Proilaviei,”" episcopie aflată „în ruină” la acea vreme. Vasile Lupu a dorit înființarea acestei mitropolii pentru a o oferi că răsplată lui
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva, definește relația individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului. În sens afectiv a crede înseamnă a dori cu intensitate, a dori și speră implicat emotiv, ca ceva să se întâmple sau să nu se întâmple. Credință afectiva determina o intensă legătură sufletească
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
realizat sunt "Croitorul", "Peticarul" și "Cizmarul". "Peticarul" este un bătrân care de abia vede să mai bage ața pe un ac și care, este silit să muncească din greu pentru un venit care nu ajunge pentru un trai decent. Pentru argumentarea afirmației, este suficient a privi mâinile aspre și încrețite și haina pe care o coase, haină ce trădează tipul clientelei sale. Chipurile evreilor săraci și bătrâni pictați de Băncilă sunt pline de viață și au fost adâncite într-un mod
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
adevărată. Ambele argumente au structură similară: o persoană consideră că lipsa de evidențe pentru o opinie constituie evidență sau dovadă pentru adevărul altei opinii. Tipul acestor erori logice din articol nu ar trebui confundat cu metoda reducerii la absurd de argumentare, in care o contradicției logică validă de forma "A și non A" este folosită pentru a demonstra falsul unei premise. Usual într-un "argument din incredulitate personala" sau intr-un "argument al ignoranței", vorbitorul "consideră" sau "afirmă" că acel ceva
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Y este absurd (pentru că nu pot să-mi imaginez așa ceva), prin urmare trebuie să fie neadevărat." sau "Nu văd cum ..." (adică: "Eu personal nu văd, sau din lipsă de imaginație, cum ...") și câteodată este confundat cu o validă metodă de argumentare: reducerea la absurd. Un argument logic folosind "reductio ad absurdum" sună așa: "X duce prin demonstrație logică la o concluzie imposibilă (absurdă), de aceea X trebuie să fie falsă". În reductio ad absurdum este necesar să se arate că acceptand
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
a este o formă de influențare. Este modalitatea de argumentare prin intermediul căreia o persoană încearcă să convingă o altă persoană sau un grup de persoane să creadă sau să facă un anumit lucru. a este un proces de ghidare al oamenilor pentru a adopta idei, atitudini sau acțiuni (raționale sau
Persuasiune () [Corola-website/Science/307807_a_309136]
-
a întreținut relații apropiate cu oameni de cultură români ca poeții Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel, care au colaborat la publicații editate de el, iar în perioada răscoalei din 1907 a câștigat simpatia lui Ion Luca Caragiale, ale cărui argumentări din eseul "1907 din primăvară până'n toamnă" le-a influențat. În anul 1950, autorul Don Mauricio Carlavilla a editat în Spania cartea „Simfonia în roșu major” („Sinfonia en Rojo Mayor”} conținând așa zisele „protocoale Rakovski” - protocoale imaginare ale unor
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
se stabilească posibilitatea apariției 'falsei cunoașteri' în opinie. Cu alte cuvinte Socrate vrea să înțeleagă mecanismul prin care oamenii propun construcții false asupra diferitelor subiecte. Socrate afirma că odată ce un individ știe ceva, el nu poate emite o opinie falsă. Argumentarea este că cel ce știe un anume fapt, îl știe cu precizie și nu se poate înșela asupra a cea ce știe, astfel încât nu poate oferi o cunoaștere nepotrivită în locul alteia corecte. Deasemeni cel ce nu știe, nu poate lua
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
Schmitt. În sfârșit mai sunt de discutat lucrările lui Giorgio Agamben și Michel Foucault care se bazează pe elemente din tratatele lui Carl Schmitt, în special pe teoria lui a stării de excepție. Alte exemple care reiau în diferite forme argumentarea lui Schmitt sunt lucrările "Clash of Civilizations" ("Ciocnirea civilizațiilor"’’) a lui Samuel P. Huntington sau "Empire - Die neue Weltordnung" ("Empire - Noua ordine mondială") a lui Michael Hardt și Antonio Negri. De asemenea, teoriile recente ale lui Herfried Münkler despre "războaiele
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
faptul că nici una nu o traduce pe cealaltă, fiind versiuni independente. La începutul celei românești stă scris ""Vă leat 6900 povestea fu de demult întru sfânta cetate Ier(usa)l(i)mului întru atâția ani vă leat 6000"". După o argumentare logică, cercetătorii au ajuns la concluzia că originalul a fost conceput în anul 6000 de la facerea lumii (492) și a stat la baza tuturor variantelor în diferite limbi, iar 6900 (1392) reprezintă anul la care a fost copiat textul aflat
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
și practica istoriei, iar în sens restrâns se referă la orice scriere despre și nu neapărat de istorie. Concepția din urmă se completează cu cea dintâi prin faptul că analizează narațiunea, viziunea asupra lumii (ceea ce Lucien Febvre numea utilaj mental), argumentarea și metoda de prezentare a micro- și macrocosmosului. Savanții dezbat istoriografia pe subiecte gen "Istoriografia catolicismului" sau "Istoriografia islamului timpuriu" ori "Istoriografia chineză", precum și alte abordări specifice, cum ar fi, spre exemplu, istoria politică și istoria socială. Literatura istoriografică s-
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
rațiunea acoperă întregul domeniu al filosofiei, aceasta nu trebuie să se ocupe decât de ceea ce este accesibil inteligenței naturale și demonstrabil cu ajutorul ei. Pe de altă parte, revelația, autoritatea lui Dumnezeu este temeiul și domeniul teologiei. Filosofia va avea principiile argumentării în rațiune, teologia va argumenta întemeindu-se pe revelație. Există însă un acord de drept între rațiune și credință ca și între filosofie și teologie. Folosite corect, ele nu pot să ne înșele, căci nu pot exista două adevăruri . De
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
noastre nu are acces direct la ființa infinită. Este necesar un efort prin care intelectul să interogheze experiența, să cunoască esența pentru a deduce existența ființei infinite din esențele lucrurilor naturale. În cele două Summe se găsesc cinci „căi” ale argumentării existenței lui Dumnezeu, cinci probe construite pe o schemă similară care pornesc de la evidențe empirice și ajung la afirmarea ființei absolute. Nu este vorba deci de o analiză conceptuală, în plan pur logic, ci de argumente care pornesc de la existențe
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Mondial. Când se referă la nume de persoane și geografice, termenul include și înlocuirea numelor și denumirilor, original nemaghiare cu cele maghiare. Termenul de „maghiarizare” este folosit uneori și pentru a defini o mai largă discriminare etnică, folosită și ca argumentare pentru existența maghiarizării. Ca în majoritatea politicilor de asimilare etnică, maghiarizarea a fost percepută de celelalte grupuri etnice ca românii, slovacii etc., drept o agresiune sau o discriminare activă, mai ales acolo unde ei formau majoritatea populației pe arii largi
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
evidențelor care demonstrau faptul că proteinele supuse acțiunii proteolitice se scindează în oligopeptide, ideea că lanțul proteic este liniar, au fost idei greu de "digerat". În perioada respectivă, numeroși savanți (William Astbury, Hermann Staudinger), punînd la îndoială acest lucru, prin argumentarea că legăturile amidice nu sunt îndeajuns de puternice pentru a susține o moleculă proteică lungă. Cu timpul au apărut diverse ipoteze: Alte ipoteze au fost lansate de cătreEmil Abderhalden (modelul dicetopiperazinic),sau Troesengaard în anul 1942 (modelul pirol/piperidină). Toate
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
dacă este cazul, raportul poate include numărul de celule cultivate și subculturile și schemele de alimentare), durata tratamentului, densitatea celulară pe parcursul tratamentului, tipul de sistem de activare metabolică la mamifere folosit, martorii pozitivi și negativi, tipul de agent selectiv folosit, - argumentarea alegerii dozelor, - metoda folosită pentru exprimarea numărului de celule viabile și mutante, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea B. ALTERAREA ȘI REPARAREA ADN-ului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
pentru prepararea lamelor, - numărul de metafaze analizate (datele vor fi redate separat pentru fiecare cultură în parte), - numărul mediu de SCE per celulă și per cromozom (datele trebuie redate separat pentru fiecare cultură în parte), - criteriile pentru inventariere ca SCE, - argumentarea alegerii dozelor, - relația doză-răspuns, dacă este posibil, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor; - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea B. TESTUL DE LETALITATE RECESIVĂ ÎN RAPORT CU SEXUL LA DROSOPHILA MELANOGASTER (SLRL
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
concentrația substanței de testare, excipientul folosit, timpul de incubare, durata și frecvența tratamentului, densitatea celulară pe parcursul tratamentului, tipul de sistem exogen folosit pentru activarea metabolismului, martorii pozitivi și negativi, caracteristicile fenotipului monitorizat, tipul de sistem selectiv folosit (dacă este cazul), argumentarea alegerii dozelor, - metoda folosită pentru exprimarea numărului de celule viabile și transformate, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea B. TESTUL GENEI LETALE DOMINANTE LA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]