4,796 matches
-
de faptul că episodul cu pisica i se punea lui însuși în seamă de către omologii lui pe linie profesională, de toți ceilalți directori ai Centrelor departamentale de domeniu. Din bucătărie, răsuna discret clinchenitul ceștilor de Sèvres, moștenire de la un străbunic armean, pe care Zoe le manevra pe tavă, pentru rânduiala matinalei cafele. Le scotea pe rând, în fiecare dimineață, din bufetul străvechi, sculptat în lemn de trandafir, unde ședeau la un loc cu acel cavaler cruciat pe care ei îl păstraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întrebi decât să greșești.” Îmi dau seama că bătrânul e tare grijuliu cu mine și asta mă bucură. În timp ce gândeam la asta, răsfoiesc mai departe. După câtva timp, găsesc un zapis de prin 7177, care spune: „Bătrânii târgului din Iași, armenii...de nimeni siliți și de buna voie...făcut-am acesta al nostru zapis... la mâna Mariei, giupâneasa lui Vasilie negustoriul, precum i-am vândut un loc de casă, împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost al Simei armencei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vasilie neguțitoriul, care loc au fost al Simei armencei și cându au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al besericii, că alt pre nimeni n au avut... Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al Simei armencei și cându au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al besericii, că alt pre nimeni n au avut... Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte călugărul. Așa-i părinte. Asta îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte călugărul. Așa-i părinte. Asta îmi era nedumerirea. „ Am să ți-o lămuresc eu. Armenii au venit în târgul Iașilor în număr mare de multă vreme și s-au așezat pe o uliță care până la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
timp în târgul Iașilor.” M-am repezit pur și simplu asupra hrisovului, fiindcă până atunci știam că în Iași a existat doar o singură biserică armenească și doar așa, pe departe, am oblicit că ar fi fost două biserici ale armenilor din Iași. Am început totuși să citesc: „Facem știut tuturor pentru trii preuți și trii diaconi ce sântu la doauă beserici armenești aice, în târgu, în Iași, carii au obiceiu, ca toți preuții de aicea de Iași, ce sintu pe la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
neam ar fi fost era ascultat și li se făcea dreptate.” Am mai aflat că pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da, dar numai după ce ne-om plimba puțin prin vremea când Franțoz (Ferentz n.n) a atacat Curtea Domnească din Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întrebat: „Ce moșmolești acolo?” Încerc să caut înțelesul cărții lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă apucați de alișverișul vostru, să cumpărați boi și orice fel de bucate, fără de nici o îndoire, că să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Acest jaf, din câte se știe, nu era nici primul și nu va fi nici ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe față! Doamna Loghin, spaima liceului Ibrăileanu, o babă acră, obeză, încruntată, stresată, nemulțumită. Blestemată femeie. Era trecut de 11. Cabinetul medical, închis; în parcul școlii, toate băncile ocupate; în curte, proful de sport verifica numerele matricolelor; la poartă, bătrânul armean, obosit, capul plecat, barba răvășită, ochii închiși pe soclu. Obosit și îngândurat, bătrânul; Adela nu l-a iubit nici măcar în carte. Tristețea ferestrelor nu legitimează întotdeauna așteptările. Undeva în eter, se intersectează expresivitatea celui care pozează, determinarea celui care modelează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de pe dealul Golgotei, sub Iisus Hristos Judecător, pornește un râu de foc care coboară spre stânga unde este fiara apocaliptică cu gura deschisă. În partea stângă, în dreapta scaunului de judecată sunt 3 grupe de condamnați: iudei, turci, tătari amestecați cu armeni, conduși de Moise la judecată. Dacă fețele drepților sunt oarecum senine, ale păcătoșilor sunt înspăimântate și deznădăjduite. Toți se îndreaptă nelinițtiți spre judecată. În partea stângă a ansamblului urmează părțile obișnuite: învierea morților vestită de un înger, animalele terestre și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a născut la Kom. — Un șiit imamist? Asta nu mă deranjează. Deși sunt ostil tuturor ereziilor și tuturor abaterilor. Unii dintre cei mai credincioși oameni ai mei sunt din secta lui Ali, cei mai buni dintre soldații mei sunt armeni, vistiernicii Îmi sunt evrei, nu le refuz, pentru atâta lucru, Încrederea și protecția mea. Singurii de care mă tem sunt ismailiții. Prietenul tău nu aparține acestei secte, presupun? — Nu știu. Dar Hasan m-a Însoțit până aici. Așteaptă afară. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
desfășoară În sala tronului, Într-o sâmbătă. Sultanul s-a trezit la amiază, suferind de o durere de cap. E Într-o dispoziție groaznică, iar vestea că șaizeci de mii de dinari de aur tocmai fuseseră Împărțiți soldaților din garda armeană a vizirului Îl scoate din minți. Informația, nimeni nu se Îndoiește, a sosit prin mijlocirea lui Hasan și a rețelei acestuia. Nizam explică răbdător că, pentru a preveni orice tentativă de nesupunere, trupele trebuie hrănite, ba chiar Îndopate, că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
al guvernului persan, cu recomandări din partea unui proscris? Aflați că am discipoli pretutindeni, În toate orașele, În toate mediile, până și În cel mai apropiat anturaj al monarhului. Acum patru ani, când mă găseam la Londra, publicam, Împreună cu un prieten armean, un ziar care pornea, sub forma unor mici colete discrete, spre Persia. Șahul s-a alarmat, l-a convocat pe Ministrul Poștelor și i-a poruncit să pună capăt, cu orice preț, circulației acelui jurnal. Ministrul le-a ordonat vameșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
prin sufragiu direct, la Teheran, indirect, În provincii, o adunare națională consultativă. Primul parlament din istoria Persiei s-a reunit În data de 7 octombrie. Ca reprezentat al său, șahul trimise, cu chibzuință, un opozant vechi, pe prințul Malkom Khan, armean din Isfahan, tovarăș de-al lui Djamaledin, chiar cel care-l găzduise cu prilejul ultimei șederi la Londra. Superb bătrân cu aere britanice, prințul visase toată viața să stea În picioare, În Parlament, gata să citească reprezentanților poporului discursul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Paris și În Întreaga lume, a acelui elan de solidaritate care salvă Tabrizul de soarta cruntă care-l amenința. Prezența activă a străinilor constitui, pentru anumiți clerici ai orașului, un argument Împotriva apărătorilor Constituției, „o adunătură - citez - de europeni, de armeni, de babi, de necredincioși de toate soiurile”. Populația rămânea, totuși, opacă la această propagandă, ne Înconjura cu o afecțiune plină de recunoștință, fiecare bărbat ne era ca un frate, fiecare femeie ca, o soră sau ca o mamă. Să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
comentă. Cu totul dimpotrivă, a făcut În așa fel Încât, În câteva zile, să fie pusă pe picioare o armată, cu cel mai bun echipament disponibil, cu muniții din belșug, sugerând el Însuși numele comandantului, Ephraim Khan, un strălucit ofițer armean care avea să reușească, În trei luni, să-l zdrobească pe fostul șah și să-l Împingă de cealaltă parte a graniței. Cancelariile din Întreaga lume reușeau cu greu să-și creadă ochilor: Persia să fi devenit oare un stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care nici un pământ nu mai accepta să-i hrănească și care visau la America. Pachebotul trebuia să efectueze o adevărată colectă: din Southampton, englezii și scandinavii, din Queenstown, irlandezii, și din Cherbourg, cei care veneau de foarte departe, greci, sirieni, armeni din Anatolia, evrei din Salonic sau din Basarabia, croați, sârbi, persani. Pe acești orientali i-am putut studia În gara maritimă, adunați În jurul bagajelor derizorii, nerăbdători să ajungă altundeva și, din vreme În vreme, agitați, căutând brusc vreun formular rătăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Dunăre: romîni: 601 de bolnavi, cu 344 de decese; bulgari: 171 de bolnavi, cu 94 de decese; turci: 157 de bolnavi, cu 84 de decese; greci: 130 de bolnavi, cu 84 de decese; țigani: 104 bolnavi, cu 71 de decese; armeni: 79 de bolnavi, cu 45 de decese; ruși: 63 de bolnavi, cu 34 de decese; israeliți: 61 de bolnavi, cu 37 de decese; germani: 43 de bolnavi, cu 28 de decese; unguri: 28 de bolnavi, cu 15 decese; englezi: 21
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sud-estul și centrul Europei (secolele X - XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică) iar din secolul XIX în cele doua Americi. Limba țigănească are importante influente persane și armene, ceea ce dovedește trecerea țiganilor prin aceste țări. În Europa, țiganii au fost ținuți în sclavie în Balcani (în special Moldova și Țara Românească), ori și-au continuat călătoria răspândindu-se în toată Europa, din Spania (1425) până în Finlanda (1597). Pentru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
câte un croncănit de ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au fost decât cinci unguri, mi-a spus mai târziu un coleg de etnie maghiară care știa istoria lor, doi erau sârbi, trei germani, un croat, un armean și chiar un austriac de-al lor. Aici, sub cetate au fost spânzurați nouă, patru din ei fiind împușcați într-o mină fără să mai poată privi pentru ultima oară soarele... Umbre se tot mișcau peste ziduri și fiori reci
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ieșea ca o lumină caldă, o bărbie ușor despicată, din care se ivea timid o delicată gropiță discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a-și lărgi orizonturile. B. e mai discret și unilateral. Se pare că, prin el, reușim să facem o bună impre-sie în nordul continentului. Nici la capitolul "figuri pitorești" nu stăm rău. Un "poet metafizic" improvizează continuu versuri picante. Un armean cârtitor și simpatic, Ștefan Agopian ("Agop", cum îi zic prietenii), pare mereu abia sculat din somn și mahmur. Adoră, se pare, lenea și comoditatea, cel puțini așa rezultă din felul cum declară că nu-i place să meargă în excursii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]