8,235 matches
-
Modelul Iliescu? Modelul Petre Roman? A luat nițeluș de la amândoi, dar mai mult a luat de acasă, adică de pe vapor. Și de aceea seamănă, pentru că-s autodidacți, într-o preocupare comună aceea de a convinge oamenii, cât mai mulți. Oricum, asemănarea dintre Băsescu și Cristian Tudor Popescu, ca și inamiciția lor, mi se par acum, după ce mi-ai deschis ochii, evidente. Voi aduce în discuție un nume care te va indispune, dar nu am ce face. Și Ion Cristoiu a încercat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
odihnă, pentru a îndura lipsuri și osteneli; de viață, pentru a prefera moartea. De aceea, umilința și înțelepciunea sfinților sunt comparate cu patru animale mici, mai înțelepte decât înțelepții acestei lumi: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele și șopârla. 2. Prin asemănarea cu aceste patru mici vietăți, se arată cele patru categorii diferite de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care colaborează prin munca mâinilor lor la operele altora, sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adevăr, nu voia să primească nimic de la corinteni, ca să nu își pângărească autoritatea sau să-și vândă libertatea. Într-adevăr, este mai fericit să ofere decât să primească (Fap 20,35) (p. 119). (Un alt aspect interesant este menționat prin asemănarea viezurelui de stâncă cu lăcusta): 4a. Viezurele de stâncă, specie slabă, își face locuința în piatră (cf. Ct 2,14). Aceștia sunt aceia care nu caută să se răzbune pe dușmani, și nu se încred în propriile forțe, ci doar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al lui Dumnezeu Francisc găsim pentru prima oară informația că a fost dorința lui Francisc de a fi înmormântat pe dealul unde aveau loc execuțiile capitale, unde ulterior urma să se ridice marea bazilică. Acestea sunt informații legendare, ce dezvoltă asemănările dintre Francisc și Cristos; însă, datorită acestui motiv, ele nu sunt mai puțin semnificative pentru imaginea fondatorului, la care frații făceau referință, și rămân foarte dragi tradiției ce de secole ne leagă de Sfântul din Assisi. Integrări ale biografiei lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre Dumnezeu, Care este imuabil. Cu adevărat, implicațiile acestei faimoase teorii asupra progresului etern, epectaza, sunt impresionante: conform Sfântului Grigorie, nu există o viziune finală binecuvântată a lui Dumnezeu. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului nu i se acordă niciodată cunoașterea comprehensivă totală a lui Dumnezeu. Pentru el, „sufletul nu ajunge niciodată la uniunea cu Dumnezeu; nu există extaz final. Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet, atrăgând sufletul dincolo de propria-i sferă în adâncimi
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ele odrăslesc în fire după ce au pătruns în partea cea mai puțin rațională a ei, din pricina căderii din starea de desăvârșire. Prin ele, în loc de chipul dumnezeiesc și fericit, îndată după călcarea poruncii s-a făcut în om străvezie și vădită asemănarea cu dobitoacele necuvântătoare. Căci trebuia, după ce sa acoperit demnitatea rațiunii, ca firea oamenilor să fie chinuită pe dreptate de trăsăturile iraționalității (dobitociei) la care a fost atrasă prin voia ei, Dumnezeu rânduind preaînțelept ca omul în felul acesta să vină
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
înalt în înțelegere, alergând prin virtute, niciodată nu a sfârșit întinzându-se spre cele dinainte și nici oprirea viitoare din alergare nu-i era sigură. Pentru ce? Pentru că binele prin firea lui nu are hotar; el se hotărnicește numai prin asemănarea cu ceea ce-i este contrar. Așa, viața are ca hotar moartea; lumina, întunericul; și toate câte sunt bune se hotărnicesc prin ceea ce le este potrivnic. Căci precum sfârșitul vieții este începutul morții, tot așa și oprirea din alergarea virtuții se
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
zăbovea pe poziții deja (virtual și, în parte, chiar practic) depășite, privind zeii după (absoluta) lor libertate exterioară, dedați tuturor impulsurilor pasionale 71, prin aceasta contribuind la propria lor negare. Și cum, vrem nu vrem, suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, la care cu toții ne raportăm, în timp ce omul augustan, din cercul guvernanților sau al opozanților prin cei mai înalți reprezentanți ai săi, se străduiește să imite libertatea interioară a lui Dumnezeu, înfrânându-și orice fel de impulsuri pasionale, pentru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ci cel de (Optimus) Maximus (Jupiter: D.O.M.). Așadar, nu se putea aduce un mai mare elogiu neamului Fabia chiar și după manevrele care intenționau să glorifice casa lui Augustus și care sunt sesizabile cu ochiul liber, decât evidențiind asemănarea fundamentală a epitetelor folosite pentru Jupiter și Fabius: Maximus și unul și celălalt. După vizibila modificare a versurilor în timpul exilului, formularea pare ambiguă poate la început fusese mai puțin ambiguă -, astfel încât Bernini s-a gândit că este vorba de un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
semne digitale, coduri care trebuie învățate de vorbitorii unei limbi, pentru a se putea face înțeleși. Limbajul analogic se referă la perceperea globală a relațiilor, la intuiție, la perceperea întregului, (recunoașterea lui pornind de la parte). Limbajul analogic este reprezentat de asemănare, de asociere, de analogie și este atribuit emisferei drepte a creierului uman. Văzându-și părinții făcând diferite lucruri, copilul va reuși să dobândească, prin învățare, va "copia" (pe bază de analogii, asocieri, asemănări) cum anume trebuie să ducă la îndeplinire
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de la parte). Limbajul analogic este reprezentat de asemănare, de asociere, de analogie și este atribuit emisferei drepte a creierului uman. Văzându-și părinții făcând diferite lucruri, copilul va reuși să dobândească, prin învățare, va "copia" (pe bază de analogii, asocieri, asemănări) cum anume trebuie să ducă la îndeplinire diferitele acțiuni. Spunem deci, ca digitalul este limbajul conținutului, iar analogicul este limbajul relațiilor. Omul și numai el reușește să combine cele două forme de limbaj analogic și digital desăvârșind astfel, procesul de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
același timp, o presiune uriașă cerea persoanelor angajate în industrie să sporească exponențial productivitatea și economia de energie, fără a le acorda nici măcar informațiile de pornire care le-ar fi permis să progreseze cât de cât normal. După chipul și asemănarea acestei crescânde izolări care sufoca orice inițiativă, faraonica siluetă a "Casei Poporului" părea un monstru menit să înghită și ultimele fărâme de energie ale națiunii și să invadeze definitiv peisajul urban desfigurat de acest mamut. Bulevardul care culmina cu uriașul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
inițială și de a reconsidera de un mod cu totul nou obiectivul urmărit. Aceasta presupune flexibilitatea gândirii și o capacitatea ridicată de a imagina situații cu alte forme de manifestare decât cele obișnuite. c. Analogia, înseamnă tehnica de studiere a asemănărilor între două sau mai multe obiecte, sisteme, fenomene fapte, asemănări sesizate prin aplicarea unor criterii. Cercetătorul trebuie să fie as în diverse domenii ale cunoașterii și să aibă spirit de observație dezvoltat și fluiditate a gândirii. d. Empatia, se referă
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
nou obiectivul urmărit. Aceasta presupune flexibilitatea gândirii și o capacitatea ridicată de a imagina situații cu alte forme de manifestare decât cele obișnuite. c. Analogia, înseamnă tehnica de studiere a asemănărilor între două sau mai multe obiecte, sisteme, fenomene fapte, asemănări sesizate prin aplicarea unor criterii. Cercetătorul trebuie să fie as în diverse domenii ale cunoașterii și să aibă spirit de observație dezvoltat și fluiditate a gândirii. d. Empatia, se referă la capacitatea unei persoane de a se identifica emoțional cu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a vechei Elade, a cărei supremă expresie literară se găsește în poezia homerică"29. Dar, după un timp, obosit probabil să tot confrunte imaginea din carte cu realitatea vie și năbădăioasă din fața ochilor săi, spre a le dibui mereu înșelătoarea asemănare, călătorul lasă condeiul jos, nu fără a încheia cu o frumoasă explicație: "Eu port în retina mea un Bosfor ideal". Așadar, dacă viața imită arta (viziune mai curând manieristă decât... platoniciană), ochiul trebuie să se îndrepte spre veritabilele modele, acordând
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ființei iubite". Iar cum Andrei, spirit dogmatic, hotărâse că iubește deja, era firesc să treacă cu vederea peste detaliile neconvenabile și să plăsmuiască din Lulù (mai precis: din discursul ei de îndrăgostită), ca un alt Pygmalion, o ființă fără nicio asemănare cu realitatea, o ființă "sinceră, spontană", ca "un copil nevinovat", "nepătat de răutatea lumii". În ceea ce o privește pe Lulù, ea face tot ce-i stă în putință pentru a părea în continuare imaculată ca o "icoană", dar trecutul ei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
funcție de "reflectare a eului" prin avertizare, agresiune etc. (Ioan Holban, op. cit., pp. 48-49). Așadar, Lovinescu își critică romanul pentru "romantismul" său. 174 Ion Negoițescu, op. cit., p. 125. 175 Ion Negoițescu, op. cit., p. 123. 176 Ioan Holban, op. cit., p. 48. 177 Asemănarea cu teatrul lui Sebastian nu e întâmplătoare, dacă ne gândim la faptul că autorul Stelei fără nume făcea elogiul literaturii sentimentale (implicit, așadar, melodramei), pe care el însuși s-a străduit s-o ilustreze abundent. Totodată, nu trebuie să uităm
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
n-o să știm niciodată ce înseamnă „înainte de...”, pentru că, în mitologie și, în general, în culturile prealfabete, timpul are valoare proprie, cronologia matematică fiind exclusă) se cunosc și alte încercări de același fel, de la zei la eroi și „apoi” la oameni. Asemănările sunt atît de frapante, încît nici n-au putut fi observate. Două exemple din multe altele. Într-unul dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, zeul-păstor, Dumuzi, deși se bucura de o poziție înaltă în panteonul sumerian, ca și Proserpina
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se află chiar în interiorul mitului, înconjurat de personaje - simbol, benefice și malefice; păstorul carpatic ne apare și el însingurat, înstrăinat în imensitatea cosmică. Pierderea însemnelor lasă loc unui pasaj dramatic, în care zeița intrusă suportă cazne grele. Să se observe asemănarea de comportament și de concepție cu descîntecul (-blestem) de boală și de urît din folclorul românesc: Te du, Namtar, îndeamnă Ereșkigal pe unul dintre slujitori, degrabă și închide-o în palat. Șaizeci de boli stîrnește-mpotriva lui Iștar: Boala de ochi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bătrînă”, prezentă atît în Miorița, cît și în Caloian. Ele intervin în momente speciale, reușind să înfluențeze cursul unor evenimente majore. Cum am mai spus, momentul specific muncilor de primăvară și de vară asigură obiceiurilor un grad de coalescență, de asemănare și de transfer, ceea ce ne permite să le privim, uneori, într-o unitate coerentă; alteori, pe segmente mai mult sau mai puțin diferențiate. Firește, au dispărut din practica ritualică de multă vreme, așa că reconstituirea lor va continua să dea bătaie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să se amintească descoperirile savanților sumerologi și egiptologi, mă refer îndeosebi la vechile mitologii ale morții, la care se raportează și Miorița, cel puțin prin adînca ei vîrstă cucuteniană. Nu ne putem aștepta la dezvăluiri senzaționale. A încerca să întrezărești asemănări între Inanna și Afrodita (cu atît mai mult, corelații între Afrodita și Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat „asemănări” care să ducă la concluzii pripite. Mă gîndesc doar la factori creatori de atmosferă, care dau viață textului. Aventura mitică a coborîrii în Infern, pribegia schematizată în spirit ritualistic, bocetele mimetice conduc, cel puțin, la creare de atmosferă; iar de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ducă la concluzii pripite. Mă gîndesc doar la factori creatori de atmosferă, care dau viață textului. Aventura mitică a coborîrii în Infern, pribegia schematizată în spirit ritualistic, bocetele mimetice conduc, cel puțin, la creare de atmosferă; iar de aici, la asemănare între Cybele și „maica bătrînă”, între Caloian și Osiris, între Dumuzi, zeul-păstor și ciobanul carpatic. Firește, pînă la o fundamentare matematică strictă, calea e lungă. E. Bocetul orfeic De obicei, zeii misterici nu au poveste. Sunt adorați pentru darurile pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fioros și pleacă în căutarea ortacilor. E un luptător predestinat, sub tirania legii și a jurămîntului frățesc. De aceea spiritul acțiunii se menține viguros. Toma Alimoș a fost doborît, nu și moartea. E. Corespondențe iarăși Maica bătrînă își găsește multe asemănări, în manieră premioritică, rudimentară, latentă, peste munți și peste secole. Un punct de referință îl constituie o statuetă hitită, descoperită în localitatea Bóghazköy, cu 2000 de ani înainte de eră. Reține atenția îndeosebi o statuetă în chip de Mutter Erde, aflată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
încă nu-și arătase chipul. Doar evocarea locului „de sus” ori „de jos” arăta starea ființei, fără neliniște, fără dramatism. Trupul nu constituia o povară, iar sufletul, dacă se făceau asemenea distincții, își putea găsi oricînd o nouă înfățișare, în asemănare cu strămoșii, cu vietățile totemice, chiar cu formele vegetale. N-o să știm niciodată în ce împrejurări omul cu sensibilitate și judecată a înțeles moartea ca moarte, în accepțiune dramatică, nu ca trecere, călătorie. Dar întrebarea s-a pus insistent, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]