5,546 matches
-
i s-a acordat demnitatea onorifică de „Mareșal al României”, ca recunoaștere a meritelor sale pe timpul cât a comandat Armata de Nord și Marele Cartier General. În afară de participarea la Primul Război Mondial, a mai luat parte la al Doilea Război Balcanic și la operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918-1920. În anul 1920, la sfârșitul războiului, a fost trecut în rezervă, petrecându-și restul vieții la conacul său de la Schinetea. Constantin Prezan a evitat să se implice activ în
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
unități similare, Divizia 7 Infanterie, având comandamentul în orașul Roman. În noaptea de 16/17 iunie 1913 Bulgaria, susținută și încurajată atât de Rusia, cât și de Austro-Ungaria, i-a atacat prin surprindere pe foștii săi aliați din Primul Război Balcanic, Grecia și Serbia. La solicitarea acestor două țări, guvernul român a decis suspendarea imediată a lucrărilor comisiei de delimitare a frontierei comune din Dobrogea și a decretat, la 20 iunie 1913, mobilizarea generală a armatei, urmată de declarația de război
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
pierderi majore. Divizia 7 Infanterie, comandată de generalul de brigadă Constantin Prezan, intra, împreună cu Divizia 8 Infanterie în compunerea Corpului 4 Armată, comandat de generalul de divizie Alexandru Lambrino. Compunerea de luptă a Diviziei 7 Infanterie, pe timpul campaniei din războiul balcanic, era următoarea: Corpul 4 Armată a fost destinat să facă parte din gruparea principală de lovire, care urma să ducă acțiuni militare în partea nordică a Bulgariei, având ca obiectiv final cucerirea Sofiei. Unitățile sale au fost concentrate în sudul
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
unei înfrângeri iminente și totale, guvernul bulgar a cerut încetarea ostilităților, trupele române rămânând pe pozițiile ocupate până în luna august 1913, când au revenit în garnizoanele de pace. Operațiile desfășurate de Divizia 7 Infanterie pe timpul celui de-al doilea război balcanic au scos din nou în evidență calitățile de comandant ale generalului Constantin Prezan. Prin măsurile dispuse pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea marșurilor, precum și pentru organizarea hrănirii, cartiruirii și respectarea normelor de igienă, unitățile din subordinea sa au înregistrat doar pierderi
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
300 de bolnavi și 19 morți de holeră, cifre mici în comparație cu pierderile înregistrate de alte mari unități similare. Locotenentul Constantin Pantazi din Regimentul 11 Roșiori, viitor ministru de război în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, consemna următoarele despre războiul balcanic: „"generalul Prezan a comandat pe tot timpul campaniei din Bulgaria Divizia 7 Infanterie, această mare unitate s-a remarcat prin disciplină și executare precisă și metodică a tuturor misiunilor primite"”. Constantin Prezan s-a bucurat și de aprecierile regelui Carol
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
au edificat de-a lungul generațiilor o istorie glorioasă. Secolul XVIII este marcat de o permanentă expansiune rusească spre sudul, vestul și nordul Europei. Punctele strategice erau țărmurile Balticii, teritoriul din nordul Mării Negre, Constantinopolul, strâmtorile Bosfor și Dardanele, Dunărea, Peninsula Balcanică, Polonia și cel puțin restul lumii slave, Principatele Române, alte popoare și state situate în calea expansiunii lor. După terminarea războiului ruso-turc din anii 1789-1792, prin Tratatul de pace de la Iași, teritoriul situat între Bug, Nistru și Marea Neagră, care aparțineau
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
nevoit să facă mari eforturi pentru a pune stavilă invaziilor barbare care aveau loc aproape în fiecare an. Goții, carpii, hierulii atacau pe uscat și pe mare și prădau până departe în interiorul imperiului provincii răsăritene din Asia Mica și Peninsula Balcanică. În 260 a emis un edict prin care garanta libertatea cultului. În august 268, Gallienus este victima unei conjurații a generaliilor săi în timp ce asedia în Mediolanum pe generalul Aureolus, care se proclamase împărat.
Gallienus () [Corola-website/Science/299880_a_301209]
-
nordice imperiale (de la Atlantic până în Orientul Mijlociu) pe care se exercitau presiunile populațiilor migratoare barbare (în general) și a dacilor liberi în zona carpatică, Aurelian a dispus retragerea armatei și a administrației romane din Dacia în anul 271, în vederea consolidării frontierei balcanice pe linia Dunării de Jos. În 274 este lichidată și secesiunea Regatului galic; Aurelian restaurează astfel unitatea statului roman, primind titlu de "restitutor orbis". În politica internă Aurelian s-a comportat ca un suveran absolut. Purta diadema solară, purpură și
Aurelian () [Corola-website/Science/299881_a_301210]
-
filozofi naturali/înnăscuți" ; citat: "Dio Chrysostom described the Dacians aș natural philosophers." În timpul domniei lui Darius I (522-486 î.Hr.), Imperiul Persan ajunge la apogeu. În urmă expediției organizate în 514/512 î.Hr. împotriva sciților, Darius își extinde stăpânirea asupra Peninsulei Balcanice, cu precădere asupra zonei litorale și a cetăților grecești. Demonstrația de forță împiedica expansiunea sciților spre vest, iar Tracia este transformată în satrapia Skudra. În 500-494 î.Hr., cetățile grecești din Asia Mică se răscoală împotriva perșilor, în frunte cu Miletul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
care invadaseră țară cimerienilor, intrând apoi și în Media. Dar Darius pregătea un război împotriva Greciei și această expediție trebuia să fie o demonstrație de forță care să-i intimideze pe sciți și pe greci. Expediția deschidea perspectiva aducerii Peninsulei Balcanice sub autoritatea Imperiului Persan. Sciții însă i-au respins pe perși, iar Darius a fost nevoit să abandoneze expediția. Tracia este totuși transformată în satrapie sub numele de Skudra, asigurând controlul asupra peninsulei balcanice și a cetăților pontice. Geții de la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
greci. Expediția deschidea perspectiva aducerii Peninsulei Balcanice sub autoritatea Imperiului Persan. Sciții însă i-au respins pe perși, iar Darius a fost nevoit să abandoneze expediția. Tracia este totuși transformată în satrapie sub numele de Skudra, asigurând controlul asupra peninsulei balcanice și a cetăților pontice. Geții de la nord de Haemus au fost supuși și integrați în regatul odrisilor ce au luat în stăpânire și tot litoralul de la Abdera până la gurile Istrului. Geții de la nord de Haemus chiar au și participat la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
siguranta dacă Dromichaites a fost regele tracilor, al geților sau al odrisilor. Țara lui a fost localizată în Dobrogea, în Câmpia României. După moartea acestuia din 281 i.en. în urmă bătăliei de la Kurupeidon, celții au pătruns masiv în Peninsula Balcanică. Au traversat Tracia și Macedonia, l-au învins pe Ptolemeu Fulgerul al Macedoniei și au pătruns în Grecia și ajung la Delfi, unde au jefuit sanctuarul lui Apollo. Celții au fost respinși și din marea lor masă se desprind trei
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
granița cu Moldova, locuită de bastarni, fie în zona intracarpatica, în sud-estul Transilvaniei. Se crede că a domnit prin jurul anului 179 i.en. Trogus Pompeius mai menționează încă un rege: Rubobostes. În 229-228 i.en., românii au pătruns în Peninsula Balcanică sub pretextul că ilirii conduși de regina Teuta periclitau interesele comerciale ale românilor pe coasta Dalmatiei. Filip al V-lea al Macedoniei cucerește cetățile grecești și intervine în conflictul dintre Romă și Cartagina, promițând susținere militară lui Hannibal pentru a
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de regina Teuta periclitau interesele comerciale ale românilor pe coasta Dalmatiei. Filip al V-lea al Macedoniei cucerește cetățile grecești și intervine în conflictul dintre Romă și Cartagina, promițând susținere militară lui Hannibal pentru a diminua influență română în Peninsula Balcanică. Au urmat o serie de războaie romano-macedonene. Filip cere în 182 sprijin de la bastarni, populație ermanica, ce se aflau în zona Dunării. Aceștia au răspuns la chemare, dar cu întârziere și ajung abia în 179 i.en. după moartea lui
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
estimări ulterioare, numărul cel mai mare este de 30.000, informație din 1904. Numărul lor a scăzut continuu în urma evenimentelor istorice din prima jumătate a secolului al XX-lea, în care Meglenul a fost teatru de război, începând cu Războaiele Balcanice și terminând cu Războiul Civil Grec. Acestea au spart comunitatea relativ compactă a meglenoromânilor și au provocat răspândirea lor prin schimburi de populație și emigrări în mai multe țări: în fosta Iugoslavie (în Macedonia, dar și în Voivodina), în Turcia
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ediții ale Cupei UEFA, dar a fost eliminată din prima manșă în toate cele 3 ocazii: în 1975-1976 de Dinamo Dresda, în 1976-1977 de Dinamo Zagreb și în 1977-1978 de AEK Atena. Echipa a avut performanțe mai bune în Cupa Balcanică în 1972-1973 când a ajuns în finală dar a pierdut cu Lokomotiv Sofia. Cel mai cunoscut jucător care a purtat echipamentul ASA este László Bölöni, fostul antrenor al echipelor Sporting Lisabona, Stade Rennais FC, AS Monaco FC și Standard Liege
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
pierzând cu 5-0. La finalul sezonului s-a consemnat însă prima retrogradare, dar echipa a revenit în prima divizie în anul 1991, fără a mai retrograda de atunci. Revenirea în prima divizie a fost însoțită de o participare în Cupa Balcanică, în care Oțelul ajunge în finală după ce se impune cu 4-0 în fața echipei albaneze FK Tomori Berat, întorcând rezultatul de 2-0 în meciul tur din Albania, dar în finală, după ce remizează cu 0-0 în meciul tur cu turcii de la Sariyer
FC Oțelul Galați () [Corola-website/Science/299439_a_300768]
-
dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: "pește", "veveriță", "elefant" . În limba română, substantivele se remarcă prin faptul că articolul hotărît este "enclitic", adică se așază la sfîrșitul cuvîntului și face corp comun cu acesta. Alte limbi balcanice și limbile scandinave prezintă aceeași particularitate, dar în familia limbilor romanice limba română reprezintă o excepție. În timp ce la celelalte limbi romanice substantivele se împart după genul gramatical în două clase - substantive masculine și feminine - în limba română există și o
Substantiv () [Corola-website/Science/299435_a_300764]
-
geto-daco-romanii lăsați în urmă de armata și oficialitatea romană în 271/272. Acest fapt ar contribui la facilitarea muncii de explicare a „tracismului" mult mai pronunțat al dialectului român septentrional (așa-numita „daco-română") în lexic, față de dialectele sudice, din Peninsula Balcanică, precum și la înțelegerea fenomenului de „romanizare" (sau „românizare", de expansiune a romanității, a elementului românofon) în teritoriile de la nord, vest și est de hotarele vremelnice ale provinciei Dacia Traiana. Prin zdrobirea lor militară și subjugarea politică cu exploatarea economică în
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
numismații români (în speță clasificarea aparține lui Octavian Iliescu): Monedele din prima categorie ar aparține unui sistem similar cu ducații venețienii de argint bătuți începând din anul 1202, denumiți inițial ducați ("ducato"), apoi groși sau matapani, mult imitați în Peninsula Balcanică. Numele "ducat" este atestat mai târziu în documente pentru unitatea monetară a Țării Românești, fiind inițial echivalent cu groșii sârbești și bulgărești bătuți în sistemul ducaților venețieni de argint. Monedelor din a doua categorie, cu greutate medie de 0,70
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]
-
al Facultății de Litere din București, ocupând chiar catedra magistrului său, Ion Bianu. A fost cel mai aplicat exeget al cărților populare , acoperind în studiile consacrate acestora originile, motivele, temele, filiația, circulația, mediile sociale de receptare în Europa și Peninsula Balcanică. Ca membru al "Comisiei Internaționale de Istorie Literară Modernă" din Paris, a colaborat la realizarea unui "Repertoriu cronologic al literaturilor moderne" (Répertoire chronologique des littératures modernes, 1935), coordonat de Paul van Tieghem .
Nicolae Cartojan () [Corola-website/Science/297752_a_299081]
-
au avut legături cu Estul îndepărtat. Rusia a fost sub controlul mongolilor pentru două secole și a moștenit unele convenții sociale și politice de la acești cotropitori. Mai la sud, Imperiul Otoman și islamul au avut o foarte puternică influență. Țările Balcanice, chiar și Ungaria și România, au fost controlate de turci. Termenul a fost folosit în zilele noastre în țările occidentale pentru a denumi generic țările continentului care s-au aflat sub regimuri comuniste, așa numitul "Blocul Estic". Conceptul de "Europă
Europa de Est () [Corola-website/Science/297783_a_299112]
-
promovează spiritul antreprenorial și inventiv și dezvoltarea resurselor umane cu credite pe termen mediu acordate IMM-urilor, garanții bancare și disponibilizarea capitalului de risc. În afara UE banca susține strategiile de aderare ale țărilor candidate și ale celor din vestul peninsulei balcanice. Banca aplică de asemenea aspectele de natură financiară prevăzute în tratatele încheiate în cadrul politicii europene de colaborare cu țările în curs de dezvoltare. În acest context, banca desfășoară activități în spațiul mediteranean și în țările din Africa, Caraibe și Pacific
Banca Europeană de Investiții () [Corola-website/Science/297837_a_299166]
-
evreii. Pe 16 decembrie 1942, Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului și considerat "arhitectul" genocidului nazist, a emis un decret care cerea ca țiganii “Mischlinge” (cu un singur părinte de această etnie), țiganii romi și membrii clanurilor de origine balcanică și care nu erau “de sânge german” să fie trimiși la Auschwitz, în cazul în care nu și-au satisfăcut stagiul militar în Wehrmacht (denumirea armatei germane în timpul regimului nazist). Pe 29 ianuarie 1943, un alt decret a ordonat deportarea
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
ul, Valea ului sau Craina Timocului (în sârbește Тимочка Крајина / Timočka Krajina) este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Șerbiei și nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din județele sârbești Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaječar, precum și regiunea bulgară Vidin. Uneori, regiunea este numită în mod
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]