4,932 matches
-
atât. Ai observat că nefericiții de mari poeți sunt palinodici? Își retrag la un moment dat creditul pe care l-au acordat elanului. Grand Papa Homer a "scris" el Iliada și Odiseea, însă le-a contrabalansat cu un Război al broaștelor cu șoarecii. Asta se cam uită. Tâlcul mă înspăimântă, chiar dacă mă face să râd: umbra lui Ahile e Mickey Mouse. Mereu un Michimaus (și un Mickey Șpagă) ne înfășoară în aura derizoriului. Comedie bufă. Dante, de care am mai pomenit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
am observat mai multe specii, pe care nu-mi fusese dat să le văd pînă atunci. Voi aminti, în primul rînd, ostracionii, specifici Mării Roșii, Mării Indiilor și acelei părți din ocean care scaldă țărmurile Americii ecuatoriale. Ostracionii, ca și broaștele țestoase, tatuii, aricii de mare și crustaceii sînt și ei apărați de o carapace. Dar, spre deosebire de aceștia, carapacea lor este alcătuită din oase adevărate și are cînd forma unui corp triunghiular, cînd forma unui pătrat. Printre cele triunghiulare, am notat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt specifici Mării Roșii. Printre reptile am recunoscut broaștele țestoase virgata, aparținînd grupului chelonienilor [...]. J. Verne, p. 225 Cea de-a doua este foarte des utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu dezvoltă, de fapt, decît cîteva micropropoziții narative (și nu o secvență completă) în dependență ierarhică față de descriere. În plus, printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său: 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de științe ale naturii despre broască: (38) Să privim cu atenție
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
său: 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de științe ale naturii despre broască: (38) Să privim cu atenție o broască vie: culoarea sa predominantă variază de la verde la maroniu, cu pete negre. Abdomenul este alb. Trunchiul, scurt și gros, măsoară între 5 și 9 centimetri. Capul, foarte mare, are doi ochi agili cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de științe ale naturii despre broască: (38) Să privim cu atenție o broască vie: culoarea sa predominantă variază de la verde la maroniu, cu pete negre. Abdomenul este alb. Trunchiul, scurt și gros, măsoară între 5 și 9 centimetri. Capul, foarte mare, are doi ochi agili cu pupila neagră și iris aurit, protejați de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
foarte mare, are doi ochi agili cu pupila neagră și iris aurit, protejați de pleoape. O pată rotundă poziționată lateral ochiului corespunde urechii. La extremitatea botului se deschid narinele. Gura este larg despicată. Dacă luăm tema-titlu a acestei secțiuni "O broască vie", cele trei fraze din primul paragraf pot fi astfel descompuse ierarhic: Paragraful următor, în întregime despre cap, constă în aceeași diviziune de bază: PROPR și PART: Această reprezentare ierarhică permite sublinierea structurii interne a fiecărui paragraf și chiar a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între un argument-obiect și un predicat. Avem astfel micro-propoziții descriptive de tipul pd. PROPR cu [pete (negre)] sau [abdomenul (este alb)], [trunchiul (măsoară de la 5 la 9cm)], [iris (aurit)], [pată (rotundă)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. PART cu [broască (abdomen)], [cap (ureche)], [ochi (pupilă)], [pupilă (iris)] etc.; de micropropoziții descriptive de tip pd. ASM cu [urechea (corespunde unei pete)] și de tip pd. SIT cu [ochi (protejați de pleoape)], [pată (poziționată lateral ochiului)] sau [narinele (se deschid la extremitatea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a evenimentelor pe care eu le transmit. 2. Exerciții de repetiție Principiu: scrierea unui text plecînd de la un model organizator explicit care trebuie inserat prin imitare. EXERCIȚIUL B.6. Producția unei descrieri a cărei temă-titlu este implicită. Textul imitat este Broasca de Francis Ponge. Atunci cînd ploaia în rafale inundă cîmpurile deja băltind de apă, o amfibie pitică, o stîngace Ofelie, mică cît un pumn, se ițește pe urma pașilor poetului și se aruncă în cel mai apropiat heleșteu. S-o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4 Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" / 167 A. Predicatele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
căldură și lumină, iar vara ar fi prea târziu, ciclul creșterii frunzelor și al fructelor, ce asigură înmulțirea, nu s-ar încheia până la venirea frigului). În atlasul zoologic și pe planșe se observă ciclurile de dezvoltare a fluturelui și al broaștei de lac și se evidențiază începerea acestor cicluri la instalarea definitivă a sezonului cald. La fel își asigură perpetuarea speciei păsările și mamiferele. La limba română se urmărește transfigurarea prin arta cuvântului a realităților observate în mediul înconjurător. Învățătorul și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în care am dat mîna cu managerul filialei; nu e suficient să spun că mîna lui era moale și umedă. Cînd i-am atins degetele reci, ca de cauciuc, am avut senzația distinctă că țin în mînă picioare crude de broască. Figura sa calmă, lipsită de expresie, sugera mai puțină însuflețire decît ochii apoși. Discutînd cu el, mi-am dat seama că este extrem de inteligent și de instruit. Cu toate acestea, chiar și atunci cînd vorbea despre lucruri în care credea
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se-ntoarne cu spatele la copil, că, de se-ntâmplă să aibă și drăcoaica copil, îl schimbă." Rezumarea cazului unui copil de șapte ani, "numai cât mâna de mare", "subțire ca degetul", ce "sta în covată", cât și a învățăturii primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână, după care urmează observarea pe furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână, după care urmează observarea pe furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat cânepă de vară, în miezul zilei, a tors, a țesut și a cusut până la miezul nopții) și, mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ în credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță-Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic în partea superioară a corpului ("cu ochi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
boierești, iar cel mic, la marginea unui lac. Fratele cel mic merge din nou la vrăjitoare și află că "scrisa lui" este fata împăratului din "scursul apelor, în coadele mărilor". Cei trei frați merg împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță-Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul într-o broască. Noaptea, broasca se preface într-o fată frumoasă. Văzând-o, împăratul cel bătrân și văduv simte că-l "mistuie ciuda pentru norocul fiului său". În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vrăjitoare și află că "scrisa lui" este fata împăratului din "scursul apelor, în coadele mărilor". Cei trei frați merg împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță-Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul într-o broască. Noaptea, broasca se preface într-o fată frumoasă. Văzând-o, împăratul cel bătrân și văduv simte că-l "mistuie ciuda pentru norocul fiului său". În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci împușcătura. Cel mai mic fiu a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
află că "scrisa lui" este fata împăratului din "scursul apelor, în coadele mărilor". Cei trei frați merg împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță-Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul într-o broască. Noaptea, broasca se preface într-o fată frumoasă. Văzând-o, împăratul cel bătrân și văduv simte că-l "mistuie ciuda pentru norocul fiului său". În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit "într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
glod", de unde aude voce stranie: "Cine-a intra pân-în genunchi m-a lua! Cine-a intra pân-în brâu m-a lua! Cine-a intra pân-în urechi m-a lua!" Băiatul se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se întoarce acasă supărat, însoțit de o broască care se declară a fi "partea lui". De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă în cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul." Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele în bucăți, o aruncă în glod și spune: "Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]