4,802 matches
-
din arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ca un elev deosebit de înzestrat, clasându-se, cât urmează la Buzău cursurile primare și gimnaziale, pe primul loc. Mutarea la București înseamnă obținerea unei burse la Liceul „Sf. Sava”. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi magna cum laude, distincție acordată lucrării de licență Senzațiile vizuale, susținută în 1895. Întâlnirea cu savantul francez Alfred Binet, venit în România pentru o sesiune de conferințe și care îl îndeamnă să aleagă Parisul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
RĂUȚĂ, Aureliu (10.ÎI.1912, Câmpulung - 13.VI.1995, Madrid), traducător și editor. Este fiul Domnicăi (n. Țuțuianu) și al lui Ioan Răuță, funcționar CFR. După studii de agronomie și farmacie la București, lucrează ca asistent universitar la Institutul Agronomic bucureștean până în 1941, când pleacă în Germania pentru a-și susține doctoratul la Institutul Dahlem din Berlin. Până în 1944 se află în Italia, unde obține licență în litere, apoi se stabilește în Spania, la Madrid. Profesor la Universitatea din Salamanca, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
către instituirea moralității în viața individuală și socială a omului, în sfârșit către pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Marele învățat român Nicolae C Paulescu avea să vadă lumina zilei la 30 octombrie 186 în casa părinților săi din mahalaua bucureșteană Răzvan, din Calea Moșilor nr. 6 (foto pg. 27), ca primul născut din cei patru copii ai familiei Paulescu. Părinții săi, Costache și Maria Paulescu (născută Dancovici), făceau parte din categoria oamenilor cu stare din breasla negustorilor, a căror statut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
va specializa în agricultură și va administra domeniul familiei da la Râmnicu Sărat; Elena (n. ! 877) va absolvi cursurile superioare, secția pian al Conservatorului de Muzică și Declamațiune; Constanța (n. 1887) va absolvi cursurile superioare, secția vioară ale aceleiași instituții bucureștene. Înclinația pentru muzică era o particularitate a familiei. Tânărul Paulescu va cânta la pian și orgă, iar cu vocea lui deosebit de frumoasă și caldă va interpreta, acompaniat de surorile sale sau de membrii familiei Lancereaux la castelul acesteia din Nogent
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu celebritățile timpului, Paulescu dobândește suficientă experiență pentru abordarea practică și teoretică a multor probleme nedezlegate până atunci, cărora le caută cu obstinație rezolvarea, multora, întocmai ca marele său maestru Lancereaux, reușind să le găsească răspunsul adecvat. Elaborează în perioada bucureșteană a activității sale pe tărâm științific un număr de 46 lucrări experimentale și clinice, din care se pot desprinde nu mai puțin de 15 priorități absolute, pe care le cităm: 1. precizează rolul hipofizei în economia generală a organismului, demonstrând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scrierile ar fi mai durabile”. Este de prisos să adăugăm faptul arhicunoscut că ținuta academică, corectitudinea, rigurozitatea sa în activitatea didactică și de cercetare, sugestiile sale în consiliul profesoral al facultății, au contribuit substanțial la reorganizarea și emanciparea învățământului medical bucureștean, iar prin aceasta Paulescu s-a impus ca un veritabil model academic și creator de școală pentru generația sa și pentru generațiile care au urmat. Paulescu și grupul de la Toronto Completarea acestei interpretări trunchiate și răuvoitoare (pg. 73) avea să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poartă numele (obținut prin decret regal cu această titulatură în 147) în localul policlinicii, spitalului și sanatoriului „Saint Vincent de Paul” unde a profesat Paulescu. Acest așezământ a fost construit de Biserica Catolică Franceză pe o donație a unei familii bucureștene, ctitorit de monseniorul Vladimir Ghika (de curând canonizat) și deservit de Fiicele Carității (surorile Pauline) conduse de sora superioară Pucci (Monseniorul Vladimir Ghika - antologie de texte „A trăit și a murit ca un sfânt”, Buc. 2003), A fost primul spital
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întoarcere. Nimic nu se va întâmpla în România. Semnale ciudate Și totuși: ar fi greșit să se creadă că toată România era înmormântată sub o șapă de plumb de imobilism uniform. Unele semne îi tulbură pe observatorii atenți. Un student bucureștean, în ultimul an la Facultatea de Istorie, se amuză retrospectiv când își amintește începutul anului universitar în 1989. La parterul întunecat și prăfuit al clădirii greoaie a facultății, de-abia luminat și neîncălzit, apar afișe anunțând triumfal pregătirea congresului al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cine au fost inițiatorii și autorii acestor lozinci, ori ai inscripțiilor murale în majoritatea lor scrise cu vopsea, dar unele și cu cretă, pe zidurile Universității, ale Institutului de Arhitectură, pe soclurile de statui și pe alte clădiri din spațiul bucureștean al revoluției, cuprins între Piața Universității și Piața Romană. Despre unele dintre aceste inscripții (de exemplu, despre cea din afara spațiului central, din apropierea intersecției dintre fostul Bulevard al Republicii, azi Pache, și str. Traian, "Jos ciaușescu", sic!) s-au emis ipoteze
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
hoți de buzunare și vânzători ambulanți de țigări de contrabandă, în vreme ce televiziunea, care nu a filmat nici măcar unul dintre discursurile, adesea superbe, ale oratorilor din balcon, are grijă să difuzeze fără încetare cadre bine alese ale pitoreștilor reprezentanți ai pegrei bucureștene. Această instrumentalizare a imaginii desăvârșește ruptura din societate: de-o parte, manifestanții, veniți din toate colțurile României și care adesea reinventau, întorși acasă, același tip de miting protestatar; de cealaltă parte, cei ce se tem de Piață fiindcă așa au
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
iar mai târziu la „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce, ca redactor, revistele „Îndreptar” (ianuarie-aprilie 1936) și „Da și nu” (martie-decembrie 1936), e redactor-șef la „Orfeu”, revista studenților de la Conservatorul bucureștean. Cărții de debut a lui S., Mișcarea sămănătoristă (1933), unde autorul se ferește în mod declarat „să intre în domeniul critic”, i se reproșează „un anumit aer apologetic, ce cadrează mai puțin cu strictețea istoriografului”, de asemenea o „oarecare incertitudine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
Văcărescu și, mai târziu, prin Pantazi Ghica, ale cărui cronici au dat ziarului consistență culturală. Scrise cu un condei versat, ele au apărut o vreme aproape număr de număr, discutând, pe lângă probleme consacrate dramaturgiei românești, și diverse aspecte ale vieții bucureștene. Literatura franceză a fost popularizată prin comentariile competente ale lui Ulysse de Marsillac, celei germane rezervându-i-se numai un articol, anonim, referitor la poezia lui J. P. Hebel. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
Luni. Redactor la revista „Universitas”, colaborează și la „Dialog”, „Opinia studențească”, ca și la cele mai importante publicații culturale din țară. Obține premii ale revistelor „Tribuna” (1972), „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1977). După absolvire este profesor suplinitor la câteva licee bucureștene și instructor la Casa de Cultură a Studenților. Debutează editorial în 1984, cu volumul de versuri Exerciții de apărare pasivă. În 1987 depune actele pentru a pleca în Statele Unite ale Americii. În 1989 își exprimă adeziunea cu opiniile expuse, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” în urma acestui consult medical poetul a fost trimis la Mânăstirea Neamț cu jandarm după el, unde a fost depus pe 8 noiembrie 1886. Din faza bucureșteană a bolii lui Eminescu avem, iată, două relatări și rămâne acest semn de întrebare: de ce doctorul Vineș redă pentru perioada târzie a bolii simptomuri pe care doctorii Șuțu și Petrescu le plasează la început? Fiind un raport oficial, diagnosticul din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
C. Soldan și C. Orășanu. Au depus coroane și jerbe de flori naturale: „Soc. scriitoarelor române”, „Soc. scriitorilor români”, soc. scriitorilor maghiari „Andrei Ady”, soc. „Eminescu” din com. Principele Carol, Sindicatul ziariștilor, „Uniunea ziariștilor profesioniști”, „Generala” funcționarilor comerciali, „Centrul studențesc bucureștean”, soc. studenților macedo români, căminul cultural „Principele Carol” etc. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MOȘOIU. După terminarea serviciului divin, d. general Tr. Moșoiu, președintele comitetului, a ținut prima cuvântare. Se împlinesc 37 de ani de la moartea celui care a sintetizat năzuințele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dumnezeu nici iad care să ne poată separa. CUVÂNTUL ZIARIȘTILOR MINORITARI. D. dr. Gara Erno, în numele sindicatului ziariștilor minoritari din Ardeal, aduce prinosul de recunoștință și respect memoriei genialului poet M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la Văratec). Amintiri din Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața lui Eminescu Am fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text; aici trebuie, însă, făcută corelația. La Văratic, pe colina de deasupra satului mănăstiresc, dincolo de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile Butză, ce a încercat mai mulți ani de zile să-și încheie studiile de inginer la Liège, apoi la Bruxelles, sau tânărul Petre
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
imitații după cele ale unchiului său, încă de pe vremea când era elev la liceu, pe care le-a publicat în jurnalul brăilean "Șoimul"56, chiar în "Convorbirile Critice" ale lui Mihai Dragomirescu și, cum am văzut mai sus, în "Cronică" bucureșteana a lui Nicolae Basilescu 57. A fost căsătorit de două ori, întâi cu Eugenia Petrescu, care i-a dăruit două fețe (Raluca și Eugenia), iar apoi cu Sura Basistaia, cu care a avut încă trei (Natalia, Aglaia și Didona)58
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
era funcționar, îndreptându-se apoi spre Belgia, pentru a se înscrie la Universitatea Liberă din Bruxelles, la Facultatea de Drept, deși era mai degrabă interesat de filosofie și litere 65. De la Bruxelles, Florian Becescu a continuat să colaboreze cu jurnalul bucureștean "Cronică", unde semna cu numele său, dar și cu preudonime precum "Fantasio" ori "Idealist"66. Credem, de asemenea, ca și în spatele "autorilor" de cronici teatrale, politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
au fost plămădite. În Cișmigiu există superba „Femeie cu ulcior” ș i bustul lui Titu Maiorescu, din Rotondă. În Bușteni se află eroul de război Mușat, „Aruncătorul de grenadă”. În Galați se găsește monumentul lui Cuza. În fața unuia dintre stadioanele bucureștene există un discobol realizat de bunicul meu. Iar în Iași, sper să mai existe „Monumentul infanterie i”. Presa vremii a reținut și alte lucrări ale maestrului Ion Dimitriu - Bârlad: Monumentul Diviziei a II‐ a de cavalerie Iași, Aruncătorul de grenadă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jzchaki. Prețul benevol pentru F.N.(Fondul național). După spusa lui Adolf Axelrad mai tot numărul era scris de institutorul Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868, plecat în America în 1904. Apare în românește și jargon evreiesc. * Noul Timp Noul Timp, apare în 1891, nefiind evident nici sub raportul timpului, nici al colaboratorilor ori al conțin utului. Noul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dalbe de la Bârlad au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu „Singuriʺ și „Momâieʺ, ve stind pana unui mare prozator. Tot la această revistă a debutat cu poezia „În albastruʺ poetul și romancierul I. Valerian, director mai târziu la revista bucureșteană „Viața literarăʺ. „Cel ce venea de la Tecuci la Bârlad, fie cu trenul de persoane, fie cu cel d e marfă, fie călare, rămânând mereu un prețuitor a lui Vlahuță, Tutoveanu și V. Voiculescu, al atmosferei din anii primulu i război
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din București apare în ultimul număr reorganizată „având în comitetul de conducere pe amicul și colaboratorul nostru dl. Sterian Dumbravă, cunoscutul publicist și avocat, secretarul Ligei Culturale, un element de valoare în mișcarea culturală a Bârladului. Dânsul va reprezenta revista bucureșteană în localitate.” O zi îngrozitoare la munte, poveste adevărată, semnată de Dumitru Fărcășanu, găzduiește o fotografie „Colonia de copii 411 bârlădeni în fața pavilionului din Techirghiol, construit de Societatea bârlădeană pentru combaterea tuberculozei, din inițiativa doamnei Madelena D. Costandache și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]