4,786 matches
-
fost remarcată de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu și a fost invitată să lucreze alături de acesta ca cercetător științific. În anii 1940 a fost profesoară de liceu la Ploiești, iar din 1949 până în 1976 a predat la catedra de folcloristică a Conservatorului bucureștean. A fost cercetătoare la Institutul de Folclor din București și la Institutul de Studii Sud Est Europene din același oraș. De-a lungul carierei a cules peste nouă mii de cântece folclorice și a publicat articole și cărți în scopul
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
dintre care primele șase apărute în intervalul 1967-1998, iar ultimele două, în anii 2008 și 2010. A fost membră a Societății Internaționale de Folclor. În perioada 1942-1949, a predat la Liceul Pedagogic din Ploiești. Susține cursuri de folcloristică la Conservatorul bucureștean din 1949 până în 1976, anul pensionării. Din 1992, timp de doi ani, predă la Universitatea din Timișoara. A participat ca profesor în cadrul Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte. Pentru activitatea sa, Emilia Comișel a fost onorată cu mai
Emilia Comișel () [Corola-website/Science/319131_a_320460]
-
a transparenței culorii, cu precizia magistrală a desenului, fiind un neîntrecut creator de atmosferă. Criticii de artă au vorbit de o amprentă Apcar Baltazar în arta decorativă și pictura istorică. Au vorbit, de asemenea, despre crearea imaginii novatoare a mahalalelor bucureștene și despre portretistica sa, caracterizată de o adâncime psihologică remarcabilă. Nu în ultimul rând s-a vorbit despre "" lucrat negru pe negru și despre "" lucrată alb pe alb. Apcar Baltazar a avut un aport în domeniul teoriei și criticii de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fost cele intitulate "" și "Mănăstirea Căldărușani". Cele mai reușite au fost cele din ultimii săi ani de viață. Maniera impresionistă în abordarea peisajelor a fost folosită de către Apcar Baltazar și în lucrările în care a zugrăvit personajele sale din mahalalele bucureștene, cu atât mai mult cu cât a folosit peisajul drept cadru în care libertatea tușei și atmosfera luminoasă au adus valențele binecunoscute curentului. Armoniile pe care s-a bazat artistul sunt când pline de exuberanță și vervă, când sobre, în funcție de
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
faptul că figurile femeilor nu sunt concret construite, această pictură pare să aibă un caracter de schiță spontană, aerată și plină de grație. Maniera impresionistă se face prezentă în opera lui Apcar Baltzar și la renumitele sale personaje din mahalaua bucureșteană. Pictorul a executat aceste compoziții cu aceeași libertate a penelului și cu aceeași atmosferă plină de lumină specifică esteticii impresionismului. Ca și la Ștefan Luchian în lucrările sale "", "" și "Vezi tu, Stane, vine iarna", picturile realizate din tematica mahalalelor sunt
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
nedisimulată simpatie. Pictura de gen practicată de Apcar Baltazar este îndreptată atât spre caracterele pozitive ale vieții, cât și spre cele negative, cele din urmă fiind satirizate cu multă candoare. A zugrăvit în acest sens o serie de peisaje urbane bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
metehnele ei fără leac. La 80 de ani, cât va împlini în octombrie, Niculae Gheran parcă și-a amintit că a debutat în 1955, în «Tânărul scriitor», cu o schiță umoristică, și a început o suită de evocări ale vieții bucureștene din interbelic până azi, așezate sub titlul hâtru și autopersiflant «Arta de a fi păgubaș». Primul volum - «Târgul Moșilor» - a apărut recent în Biblioteca Bucureștilor. Titlul volumului doi ne face cu (de)ochiul încă de-acum: «Oameni și javre». Arhi-îmbibat
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
condimentat de sarcasm și ghidușie, de sentimentalism și acid ironic, alintându-se cu mucalită autocompătimire, dar observând sagace și necruțător falimentul moral și compromisurile mercantile! Cât umor comprehensiv și ce alchimie de stări contradictorii! Închipuiți-vă un cocktail de mahala bucureșteană cu Mateiu Caragiale, Eugen Barbu și Miron Radu Paraschivescu, peste care se toarnă histrionismul logoreic, tandru, hachițos, percutant al unui Paul Georgescu, plus ironia bonomă, multietajată și egofilă din autoficțiunile lui Radu Cosașu, totul îndoit cu bufonade, gustul deriziunii și
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
nici edificiul de cult, existent cu certitudine. După ce-a fost terminată biserica de lemn, biserica de grădele s-a stricat din interior. Din patrimoniul lăcașului anterior au răzbit veacurile, printre alte bunuri, două prețioase tipărituri de la sudul munților: Evanghelia bucureșteană, din 1682 și Apostolul, din anul următor, a căror semnificație istorică o dă însăși textul însemnărilor marginale: ,aceste două cărți rumânești Evanghelia și Apostol, când au mers preasfințitul mitropolit Sava Veștemeanu la vlădicie, în Țara muntenească, prin mâna sfinției sale, trimisu
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1965 - Festivalul artiștilor amatori ,Câmpia sub luna, premiul III, 1967 - Primăvară bucureșteana ,Așa ești tu, pemiul I, 1970 - Festivalul Internațional Cerbul de Aur - ,Marea cântă, si , După noapte vine zi, Cerbul de Argint, 1979 -,Dragoste ciudată floare, de Camelia Dăscălescu (duet cu Cornel Constantiniu), 1981 -,Adu-mi clipă de lumină, de Marcel
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
a fost înființată în 1915, sub conducerea lui J.Koppes, după desființarea( redenumirea ) echipei United Ploiești. În chiar primul sezon, Prahova a câștigat Campionatul Național, iar după primul război mondial își reia activitatea alături de formațiile bucureștene, participând la Campionatul Național în formula turneului final, cu campionatele de regiuni și apoi de ligi, între anii 1919-1932. Performanța sa majoră din această perioadă a fost câștigarea, în 1931, a campionatului Ligii de Sud, cu echipa formată din: Zaharescu
Prahova Ploiești () [Corola-website/Science/315834_a_317163]
-
act with continuous destruction. "Update 012" Lumea actualizată a graficianului Până în 12 martie, Sala "Atelier 030202", destinată artei contemporane, propune expoziția "Update 012" a graficianului Adrian Sandu, din Arad. Școlit la Universitatea de Arte de la Timișoara, artistul, puțin cunoscut publicului bucureștean, deși a avut două personale în Capitală, în 2003, la "Atelier 35" și în 2007, la Librăria "Cărturești", s-a remarcat de mai mulți ani prin arta sa la limita dintre figurativ și nonfigurativ, prin componenta ludică, dar generatoare de
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
sau de la Gdansk, din Polonia, alături de alte distincții obținute la expoziții și concursuri internaționale desfășurate în România. Expoziția de la "Atelier 030202" se înscrie într-un demers al cărui caracter benefic l-am amintit de mai multe ori: prezentarea în fața publicului bucureștean a creațiilor artiștilor din alte orașe ale țării, mai ales a celor tineri. Este o modalitate de a estima complexitatea fenomenului artistic vizual contemporan.
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
de Înalte Studii Comerciale și Industriale"(6 Aprilie 1913). Putem aprecia că studiile comerciale au fost și sunt reprezentative pentru întreaga existență a primei univerități economice a neamului - Academia de Studii Economice din București. Astfel: • la înființare (1913) universitatea economică bucureșteană s-a numit Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, iar denumirea uzuala este de "Academia Comercială" sau chiar de "Academia de Comerț"; • la apariția secțiilor (1919), secția I se numea - "Comerț, bancă, asigurări"; • primul doctorat din ASE (1921) avea
Facultatea de Business și Turism a Academiei de Studii Economice () [Corola-website/Science/316596_a_317925]
-
pe CFR să revină în liga secundă, Coroian a părăsit formația feroviară pentru un transfer în Liga I, la rivala locală Universitatea Cluj. La formația „șepcilor roșii” a evoluat doar un tur de campionat, după care a ajuns la formația bucureșteana FC Național, cu care a încheiat sezonul pe locul secund în Liga I. În sezonul 1997-1998, Criști Coroian a debutat în cupele europene, evoluând în meciul pierdut de FC Național în Cotroceni, cu scorul de 0-1, în fața lui Kocaelispor. În
Cristian Coroian () [Corola-website/Science/316705_a_318034]
-
fost o formație românească de muzică hard rock și heavy metal, înființată de chitaristul Gabriel Nacu în anul 1977. Harap-Alb a existat și a activat în trei perioade (1977-1980, 1981-1982, respectiv 1998-2000) și este un nume cunoscut al scenei rock bucureștene din perioada comunistă, în special pentru faptul că reprezintă prima formație în care a cântat Cristian Minculescu, ulterior devenit celebru în postura de solist vocal al formației Iris. După câteva încercări în formații de liceu, Gabriel Nacu formează în anul
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
Doru Borobeică (baș), Bogdan Blaga (vocal) și Criști „Gagore” Diaconu (chitară), care repetau la Clubul Sindicatelor de Construcții din București. Le propune să i se alăture pentru a reforma grupul Harap-Alb. Astfel, urmează a doua perioadă de existență a formației bucureștene. Au loc repetiții cel puțin câte 4-5 ore zilnic la Titan Club și apar compoziții noi precum „M-am ascuns în noapte” și „Om la toate”, piese înregistrate în studioul muzical al Televiziunii Române. Tot în această perioadă se remarcă piesă
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
Titan Club și apar compoziții noi precum „M-am ascuns în noapte” și „Om la toate”, piese înregistrate în studioul muzical al Televiziunii Române. Tot în această perioadă se remarcă piesă „Scatiul”, compusă de Gabi Nacu și care a cucerit publicul bucureștean în concertele de la T4, devenind cel mai mare succes al grupului de la începutul anilor ’80. Activitatea concertistica este în creștere, Harap-Alb apărând pe scenă alături de marile grupuri rock din Capitală din epoca: Iris, Roșu și Negru, Domino, Flux. Între timp
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
o companie din România care se ocupă cu repararea de material rulant. A fost creată în anul 1897 pentru reparația locomotivelor cu abur și a vagoanelor de călători. Inițial trebuia să asigure reparații și piese de schimb doar pentru trenurile bucureștene, cu traseu prin Capitală dar in cele din urmă au ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat in jurul acestor ateliere. Principalul client al firmei este operatorul feroviar de
Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/315271_a_316600]
-
Est, care deține lanțuri de clinici private și centre de diagnostic în Polonia, Ungaria, România, Estonia și Republica Cehă. Până în noiembrie 2006, a fost listată la bursa din Stockholm. În România, a luat ființă în octombrie 1997, prin preluarea companiilor bucureștene "Rombel Medical", cu cele două laboratoare din București și Cluj și "Brimax International Medical Center". Compania Rombel a fost înființată în 1995, având capital belgian. În prezent (octombrie 2009), rețeaua de clinici numără 23 de unități, dintre care zece centre
Medicover () [Corola-website/Science/318551_a_319880]
-
un club de fotbal cu sediul în București, fondat la sfârșitul Perioadei Interbelice. Echipa a apărut înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1937 sub numele Mociorniță-Colțea. Denumirea provenea de la marele întreprinzător român Dumitru Mociorniță. Din 1940 de echipa bucureșteană avea să se ocupe fiul acestuia, Ionel Mociorniță, de meserie avocat. La reluarea Campionatului național, după Al Doilea Război Mondial, echipa Carmen București era antrenată de "Tihani". Acesta avea să fie îndepărtat din cauza pretențiilor financiare exagerate. În următoarea perioadă de
FC Carmen București () [Corola-website/Science/318862_a_320191]
-
aprilie primește mustrare publică și interdicție un an de a susține meciuri internaționale. În vara anului 1947 echipa este desființată, locul său în prima divizie fiind luat de ASA București, viitoarea Steaua. Jucătorii echipei s-au împânzit la celelalte formații bucureștene, o parte dintre ei rămânând însă împreună și înființând echipa Pielari, redenumită mai târziu Flacăra Roșie care a evoluat în campionatul municipal București, și mai târziu în Divizia C. reușind pentru un sezon chiar și promovarea în Divizia B. Echipa
FC Carmen București () [Corola-website/Science/318862_a_320191]
-
Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a remarcat existența unor anacronisme în film: "„În această a treia parte din serialul Mărgelatului, scrisă de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail, abundă anacronismele: la 1840 jupânițele bucureștene frecventează bâlciul în minifustă, ca „iepurașele” din „Playboy”, iar Mărgelatu poartă un fel de sombrero cu boruri largi care-i umbresc, misterios, ochiul, precum lui Eastwood în „westernurile-spaghetti”.”"
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
a expus obiecte de artă decorativă. Între 1930-1938 Maxy este prezent la toate expozițiile „Contimporanului”, la expoziția de la Roma a „Grupului de artă modernă” și la manifestările grupării artistice „Criterion”. Maxy începe să lucreze, în 1939, scenografie pentru teatrul evreiesc bucureștean „Barașeum”. Din 1941, odată cu aplicarea legislației antievreiești, devine director al acestui teatru, pe care-l conduce împreună cu regizorul Alexandru Finți și actrița Beate Fredanov. În aceeași perioadă este profesor la Școala de Artă pentru Evrei, instituție particulară frecventată de elevi
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
engleză în numărul din 21 octombrie al cotidianului american "The New York Times". Ca o apreciere a devotamentului său, clinica din Bucium a Spitalului de Pneumoftiziologie Iași poartă numele „Dr. Clunet”. De asemenea, numele său este purtat și de o stradă din cartierul bucureștean Cotroceni.
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]