6,191 matches
-
de la această prevedere firidele. Capitolul 3 Transportul, încărcarea, descărcarea și mânuirea materiilor explozive Secțiunea 1 Mijloace de transport Articolul 14 (1) Materiile explozive pot fi transportate în vagoane de cale ferată acoperite, în nave și alte ambarcațiuni, avioane, elicoptere, autovehicule, căruțe, sânii, cu samare sau manual, cu respectarea actelor normative în vigoare. ... (2) Transportul materiilor explozive cu teleferice destinate transportului de materiale, remorci și alte asemenea mijloace trebuie făcut cu luarea de măsuri adecvate acestui mod de transport pentru siguranța publică
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
incendii la o distanță de cel putin 300 m, iar în cazul întâlnirii focurilor deschise trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție; ... b) în cazul deplasării în convoi, dacă se impune staționarea, să respecte distanță de minimum 20 m între căruțe, samare și de minimum 50 m între vehiculele auto; ... c) pe timp cu condiții meteorologice nefavorabile (de exemplu: ceață, furtună), cu vizibilitate sub 20 m, transportul se oprește, iar vehiculele se scot în afara arterei de circulație; ... d) în cazul în
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
50 m între vehiculele auto; ... c) pe timp cu condiții meteorologice nefavorabile (de exemplu: ceață, furtună), cu vizibilitate sub 20 m, transportul se oprește, iar vehiculele se scot în afara arterei de circulație; ... d) în cazul în care vehiculele auto sau căruțele în care se transporta materii explozive ajung seară în apropierea unei localități, să anunțe organul de poliție locală, iar acesta, daca este cazul, ia măsuri pentru întărirea pazei și va anunța formația de pompieri din localitatea respectivă; ... e) să anunțe
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
geriatrice și reumatismale; - tratamente prin metode românești (Gerovital, Amar etc.) și străine; - asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu; - organizarea de partide de pescuit; - abonamente la mijloacele de transport pe cablu; - bilete pentru mijloacele de transport în comun; - plimbări cu căruță, trăsura, sania etc.; - schimb valutar; - vânzări de marfuri - puncte comerciale diverse (alimentare, farmacii, cadouri, ziare, flori etc.); - vânzări de excursii pe trasee interne și externe; - vânzări de locuri la diferite acțiuni specifice (seri folclorice, degustări de vinuri etc.). 8. Servicii
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
strict necesare datornicului și familiei sale; ... b) Doi trăgători de muncă, un ramator, o vacă cu lapte sau patru capre, sau șase oi, după alegerea debitorului, împreună cu nutrețul trebuincios pentru două luni, precum și semințele trebuincioase pentru arătura; ... c) Carul sau căruță, sacaua, plugul sau alte asemenea obiecte de muncă sau transport; ... d) Cărțile trebuincioase profesioniștilor de orice natură; ... e) Mașinile, uneltele și instrumentele trebuincioase la învățătură practică sau la executarea unei meserii sau profesiuni pînă la valoarea de 15.000 lei
LEGE nr. 3.600 din 17 octombrie 1938 privind unificarea procedurii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143597_a_144926]
-
Echipament destinat diferitelor manifestări, cum ar fi: - arme pentru tir sportiv și muniții; - biciclete fără motor; - arcuri și săgeți; - echipament pentru scrimă; - echipament pentru gimnastică; - busole; - covoare pentru lupte și tatami; - echipament pentru practicarea sportului cu haltere; - echipament pentru echitație, căruțe ușoare cu două roți; - echipament independent pentru planare (parapante, aripi delta, planșe cu panza); - echipament pentru alpinism; - casete muzicale destinate să asigure fondul muzical al demonstrațiilor. H. Echipament auxiliar, cum ar fi: - echipament pentru efectuarea de măsurători și afișare a
CONVENŢIE din 26 iunie 1990 (*actualizată*) privind admiterea temporară**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143341_a_144670]
-
alege datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii; 8. carul sau căruță, sacaua și alte asemenea unelte de muncă; 9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterii lor; 10. instrumentele sau cărțile trebuincioase pentru știința, arta sau profesia ce practică sau exercita datornicul." Articolul 408 *) Art. 408 a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
geriatrice și reumatismale; - tratamente prin metode românești (Gerovital, Pell-Amar etc.) și străine; - asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu; - organizarea de partide de pescuit; - abonamente la mijloacele de transport pe cablu; - bilete pentru mijloacele de transport în comun; - plimbări cu căruță, trăsura, sania etc; - schimb valutar; - vânzări de marfuri - puncte comerciale diverse (alimentare, farmacii, cadouri, ziare, flori etc.); - vânzări de excursii pe trasee interne și externe; - vânzări de locuri la diferite acțiuni specifice (seri folclorice, degustări de vinuri etc.). 8. Servicii
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
Scos puieți, vite altoite cu cazmaua sau cu tracțiune animală. - Vinificat struguri manual (descărcat struguri în buncăre, zdrobitoare, dezbrobonitoare, teascuri), presat struguri în teascuri, evacuarea mustului din linuri și a tescovinei de la presă, evacuarea drojdiei după decantarea mustului. - Încărcat, în căruță sau alte mijloace de transport, fin, paie, masa verde, snopi, sfecla, saci și lădițe cu produse agricole. - Curățat pășuni și finețe naturale de arborete; scos arbuști, pomi uscați, arborete. - Făcut gropi pentru însilozat. - Fasonat Roșa canina și alte plante ornamentale
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
canal și sanitare. 15. Medicamente, produse farmaceutice și cosmetice. 16. Jucării. 17. Mașini, echipamente, instalații, subansamble și piese de schimb. 18. Ambalaje. 19. Produse alimentare. 20. Furnituri. 21. Produse agricole și zootehnice, apicultură, sericicultura, horticultura și pomicultura. 22. Produse auto-moto-velo, căruțe, caretaserie. ÎI. Servicii ------------- 1. Confecționare sau prelucrarea de bunuri și produse de orice fel pe bază de comenzi individuale ale populației. 2. Repararea, recondiționarea și întreținerea bunurilor de folosință îndelungată, întîmplătoare și curentă. 3. Spălat, vopsit și curățat chimic. 4
HOTĂRÎRE nr. 201 din 3 martie 1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107027_a_108356]
-
celălalt, nu se privește în direcția farurilor celuilalt, ci, spre înainte dreapta, cam în stilul în care “bate” farul din dreapta al fazei scurte, mai ales că acolo s-ar putea găsi un eventual pericol - pieton care circulă pe partea dreaptă, căruță nesemnalizată luminos, obstacol nesemnalizat, etc. 16. CONDUCEREA ECOLOGICĂ Reprezintă un ansamblu de măsuri comportamentale și de verificare tehnică a vehiculului, menite să reducă consumul de combustibil și implicit poluarea atmosferică. Depoluarea motoarelor reprezintă o preocupare permanentă a "motoriștilor" din toată lumea
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie rurală, turiștii pentru un sejur, aduc pentru fermele țărănești mai mult profit decât orice altă activitate ale gazdelor în perioada respectivă. Este interesantă experiența regiunii Tirolului din Austria
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Creangă) iar termenii volitivi sunt orientați spre interlocutor prin funcția conativă: „-Hai și tu cu noi, dacă vrei, zise atunci Harap Alb.” (I. Creangă) sau spre destinatar din lumea exterioară sferei umanului: „Ptru! aici!...sai binișor pe ici, pe crucea căruței. Ho...pa! Ia acum să te văd și eu că ești voinică.” (I. Creangă) Dacă termenii afectivi și volitivi aparțin stilului dialogal, termenii onomatopeici caracterizează cu preponderență stilul narativ; locutorul „descrie”, prin imitație lingvistică, manifestări sonore ale lumii despre care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în asemenea sintagme un sens aspectual (a se apuca, a se pune, a prinde etc.) sau modal (a avea, a fi, a da, a-i veni etc.). „N-apucase jupânul Ștrul a ajunge bine acasă și moș Nechifor și trăsese căruța dinaintea ușii...” (I. Creangă) Răzvan s-a pus pe plâns. Andreea a prins să vorbească de câteva zile. „Cât cei pe car, bade? zice Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne.” (I. Creangă) „Toți trei au dat să se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relație: • cauzalitatea: „Din moment ce fusese nevoie de o hartă însemna că riscul rătăcirii era real.” (O. Paler) • condiția: „Dacă el îndrăznea însemna că el știa ceva care ei nu știau și înfrigurați să afle acest ceva nou și nebănuit (...) lăsară căruțele fără pază și începură să se apropie din toate părțile.” (M. Preda) • concesia: „Orice cuvânt aș scrie... încă mi s-ar părea o vorbă goală.” (G. Bogza) • modalitatea: „Nu, e mai bine cum e acum, când poți acoperi cu realizările
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu paharul, dete rachiul de dușcă până la fund...” (C. Hogaș, 43), „După ce lepădă și a doua pereche de opinci, care se spărsese și acelea, luă legătura cu oscioarele...” (P.Ispirescu, 52); • temporală: „Malca, îmbărbătată de moș Nichifor, se suie în căruță și se culcă.” (I.Creangă, 102); • de condiție: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44); • de concesie: „Nemulțumirile acestea crescuseră mai ales din pricină că el, om cu greutate și cu pricepere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
săptămână.” (I. Creangă, 4) sau este nume predicativ, component al unui predicat analitic: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a deveni hieroglife...” (G. Călinescu, U.P., 97) • subiect: „Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei.” (I. Creangă, 77), „Atunci, băiatul în bluză, cel ce o speriase pe Luxița, făcu ce nu-i trecu nimănui prin gând să facă.” (C. Țoiu, 18) • complement al obiectului: • direct: „Votați-l cu toții pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modernizării vetrelor de sate, a asigurării cu dotări edilitare de tip modern etc., a dus la desființarea sau depersonalizarea multor așezări rurale. Astfel, în locul gospodăriilor țărănești firești — cu grajd pentru vite, șură pentru produsele câmpului, pătul pentru porumb, adăposturi pentru căruțe și unelte agricole etc. — s-au construit blocuri ca la oraș, dar lipsite de cele mai elementare utilități familiale (apă curentă, canalizare, mijloace de încălzire etc.). Procesul de urbanizare din țara noastră a fost similar celui din statele europene cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
degradarea treptată a pajișPRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MEDIULUI 139 Depresiunea Podul Dâmboviței - modificări diverse ale mediului natural Degradarea terenurilor la Rozavlea, în Depresiunea Maramureș Cărări de vite și spălare în suprafață în Subcarpații de Curbură tilor, dezvoltarea ravenelor pe drumurile de căruțe, îndepărtarea parțială sau totală a solului etc. Dealurile joase, situate la altitudini mai mici de 500 m, includ și culmi rotunjite, poduri interfluviale largi, culoare de vale extinse, depresiune care uneori depășesc 3 km lățime, unde se află terase extinse
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de dulgher cu cea de fierar, confecționând, pe lângă obiectele menționate mai sus, diferite miniaturi din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din lemn sau metal, în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
până se oprea vinul din fiert. Du pă aceea încărcau și plecau acasă. Un bătrân din Moțca îmi povestea - să fie vreo 35 de ani de atunci - că pe vremea copilăriei sale, toamna, treceau prin satul său convoaie nesfârșite de căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
atunci - că pe vremea copilăriei sale, toamna, treceau prin satul său convoaie nesfârșite de căruțe încărcate cu butoaie de vin de la Cotnari, mergând spre ținutul Neamțului, și că anumiți oameni din Moțca se specializaseră în furtul vinului; se suiau în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vasluiul cel Bătrân”; un al treilea „Podul Hatmanului”, aproape de vărsarea Racovei în Bârlad. A călători prin acest ținut mlăștinos, înconjurat de păduri multiseculare era anevoios, iar când calea era desfundată, nici șase perechi de boi nu puteau urni din loc căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
încearcă să se ascundă după dealurile satului, prevestind venirea serii. Tot cerul s-a pornit pe plâns cu picături mici prin ceața umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă de muncă ; alții pășesc agale, fără putere, pe lângă vitele care se întorc de la păscut. Din celălalt capăt, se văd apropiindu-se căruțe încărcate cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă caii care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]