222,545 matches
-
arborele pe care-l udă și-l ascund/ sub haina lor în care se strecoară vînători/ răufăcătorii disperării/ farmecul lor Fii liniștită nu este farmecul tău/ alunecînd prin tăieturile grozave/ prin golurile de aer mulțumite ca gurile canalelor de aur/ capetele mele/ de diavol de ocnaș de ucigaș de fiu rătăcitor/ mă părăsesc/ și ierburile de pe pămînt ascund feline fără cap/ și revoluții tunse bănci distruse/ avioane libelule dulci pentru o seară și pentru o singură femeie oarbă/ acestei inimi i-
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Fii liniștită nu este farmecul tău/ alunecînd prin tăieturile grozave/ prin golurile de aer mulțumite ca gurile canalelor de aur/ capetele mele/ de diavol de ocnaș de ucigaș de fiu rătăcitor/ mă părăsesc/ și ierburile de pe pămînt ascund feline fără cap/ și revoluții tunse bănci distruse/ avioane libelule dulci pentru o seară și pentru o singură femeie oarbă/ acestei inimi i-ar trebui o lungă și frumoasă gură/ acestei lumi o lungă și frumoasă lume" (Sînt arborele pe care-l udă
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
mascaradă neîncrezătoare în puterea ei de a domina" (Serendpity). Sau, după cum se exprimă într-un comprimat critic poetul C. Abăluță, antologator și, parțial, traducător al volumului de care ne-am ocupat în prezenta cronică: "Poezia lui Reichmann seamănă cu un cap retezat din care se scurg, odată cu materiile organice, fragmente de gînduri incomplet formulate și resturi din senzațiile înregistrate de simțuri cu o clipă înainte, toate acestea revărsate în grabă și luînd contact cu amalgamul opresant de elemente ale realului exterior
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
spațiu atît de strîmt cît cușca unui cîine, - amărîtu' de Gicu, și i-am zis să nu vie acilea și să rămîie mai bine la ta'su, că-i făcea casă acuș! da' el, nu, că vrea la oraș, de cap să-i fie, uite cum e acilea... Sau, dacă liftul nu vine, sau dacă apăsînd pe buton, liftul vine, dar el nu știe cum să deschidă, să tragă doar ușa liftului chemat,... atunci țăranul mai stă, mai așteaptă, se mai
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
de prosperitate masculină, îmbinare al cărei simbol devine Margherita Ciconi supranumită "Îngerul venețian". Văduva misterioasă, victimă a amintirilor și singurătății limpezește în acest coșmar viziunea dură asupra lumii a unui Mihai Columban descendent al unei familii simple și avînd pe cap o nevastă însărcinată și doi copii. Paradoxal e că efuziunile lirice ale personajelor nu au nimic vinovat, cartea trecînd într-o zonă neutră de analiză: spațiul politic e dominat de un patriotism pe care fiecare îl înțelege cum vrea, și
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
broască îmi sare în ureche,/ o broască îmi iese din gură,/ o broască mi se-nfășoară în păr/ și râsul meu e un orăcăit de apă/ posedată de lună.// Am fost o dată eu/ un zeu primitiv,/ decapitat la piciorul trestiilor?/ Capul mi-e o piatră/ pe care apele au spălat toate liniile./ îngenunchez în mlaștină,/ căutându-mă în începuturi/ și dincolo de ele./ Numai mormolocii/ îmi alunecă printre degete/ și mi-e frică de propria-mi atingere/ ca de veșnicie." (Oglinda) Alunecarea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
nu te mai gândi la sam/ când te duci la piață/ gândește-te la varză și la costiță/ fii o femeie cuviincioasă/ ce parcă beethoven i-am zis/ nu se gândea nu-i cânta și lui/ tot timpul pasărea în cap?/ bine dar beethoven a spus mama/ a luat cârpa de praf/ și a început să șteargă urechile geniului" (minodora îl visează pe sam) Poeta are, de altfel, experiență în construirea unor romane fulgurante - castele de nisip înălțate pe țărmul poeziei
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
altă formă mai concentrată. De la un scris la altul se tot gîndea, spre a găsi o formă mai concentrată. Aceasta mi s-a întipărit în minte și m-a făcut să înțeleg că nu se scrie cum îți trăznește prin cap, ci trebuie chibzuit și muncit la scris". Așadar, patima creației se desfășura cu tot chinul de rigoare, doar că se apela la serviciile unui scrib. Se povestea că scotea de prin 1858, aproape anual, cîte o mică broșurică, într-un
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
chinezii e ca burghezia asta să se instaleze cu timpul și la ei, nu dialectic necesar, ci prin comuniști chinezi învîrtiți și care prin corupție și altele se îmbogățesc rapid, chit că din cînd în cînd li se taie mărimilor capul în public, prin piețe ca în evul mediu, epocă istorică destul de convenabilă unor asemenea acte de justiție... Ia să se taie la noi, azi, nasul; ori mîna care a furat; ori alte organe... N-am mai fi în Europa; dar
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
să nu prindă cumva rădăcini mai puternice pe solul revoluției comuniste... Ceva ca Achab, unigambistul, căpitanul obsedat de balena albă Moby-Dick... * * * Întoarcerea în autobuzul 104 căruia K. Îi spune "La Centquatrième" ca unei divizii de infanterie. Ideea venindu-mi în cap în acest vehicul supraaglomerat că El, ajungînd în lumea de dincolo, ar continua și aici să legifereze la întîmplare, să dea decrete anapoda, stricînd ordinea universului, punîndu-l în dificultate pe însuși Dumnezeu. Ceva sudamerican. Cu următoarea concluzie a povestirii: " Și
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
așa se explică mulțimea de variante și interpretări, așa se explică inflația de ipoteze asupra unor fapte extrem de clare. Aruncarea în "relativ" înseamnă în acest caz aruncarea în "derizoriu". Este de fapt un îndemn la uitare, o uitare care să... capete. Ar fi destul de interesant să ne amintim cîte "uitări" s-au petrecut după instaurarea dictaturii comuniste în România pentru a vedea cum ele s-au repetat după 1989. Este dificil să le enumerăm pe toate însă este destul de ușor să
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
te dezgustă de scris... Esteban: Nu fii proastă ! E o prefață superbă ! Manuela: Ce vrei să faci mîine, ca să-ți sărbătorești ziua ? Esteban: Să mergem la teatru... E ultima săptămînă a lui Huma Rojo... Manuela (face un gest afirmativ din cap): O.K. (...) 8 - Bar în fața Teatrului Bellas Artes. Interior. Noapte. Gros plan al lui Estaban scriind în carnetul lui. Se aude fîșîitul stiloului pe hîrtie. Băiatul are carnetul pe o măsuță, aproape de fereastra unui bar situat chiar în fața Teatrului Bellas
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
mai natural la care ne-am fi așteptat." "Ioan Nistor ne invită la o contemplație subtil-livrescă a cotidianului." Istoricul literar se simte bine, se pare, în compania unor asemenea autori, ale căror texte nu-i dau prea mare bătaie de cap. în schimb, splendoarea unui roman ca Orbitor de Mircea Cărtărescu îl face să-și ia o figură acră: "...nu putem înțelege exact rostul unei cărți de asemenea dimensiuni. Ne e teamă de o "inflație" Cărtărescu. Românul are o vorbă: "tot
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
a autorului: "adică: triumvirat ('nalt la stat, mare/ la sfat). nevasta epitafului încă se mai/ veselea prin crîșmele orașului./ din/ castitatea ei nu mai rămăsese decît/ o blenoragie blondă - o blenoragie îndelung/ studiată, din sîngele ei încă își mai bălteau/ capetele cîteva sticle de bere. cu deosebită/ plăcere îi închinam noi ode pe soclurile/ rînjetelor noastre. cu deosebită plăcere îi/ recompuneam noi gura din cîteva rotunde/ măiestre silabe pînă cînd și rujul ei saliva de/ plăcere - de măsura lungimilor noastre./ pînă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
voci suprapuse" (deltaplanul). Ori: "sufletul unui om/ cîntărește cam 145 de grame// așa se spune// aproape cît o ceașcă fierbinte de ceai/ pe marginea ferestrei din bucătărie" (ceașca de ceai). Ori: "atunci cînd pe împăratul Menelik al Etiopiei/ îl durea capul/ mesteca pagini din Biblie/ așa cum unii oameni/ zdrobesc între dinți aspirină" (păgînul). Uneori senzaționalul se interferează cu superstiția: "arunci în sus un pumn de bețe de chibrit/ ca să vezi de unde vine ploaia o noapte/ apoi altă noapte memoria - o gamelă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
nu mai decolează și nu mai aterizează la Băneasa pentru a nu strica tihna aurită a posesorilor de vile cu piscină construite la câteva zeci de metri de pista aeroportului. Se vorbește, de asemenea, de redistribuirea zonelor de influență între capii lumii interlope susținuți, firește, de aceiași tartori securiști. Unii intră la închisoare, alții sunt eliberați iar alții trecuți pe linie moartă, după cum dictează capetele neîncoronate, dar pline de grade pe umeri. Nu pot încheia acest tablou al României post-constantinesciene fără
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
zeci de metri de pista aeroportului. Se vorbește, de asemenea, de redistribuirea zonelor de influență între capii lumii interlope susținuți, firește, de aceiași tartori securiști. Unii intră la închisoare, alții sunt eliberați iar alții trecuți pe linie moartă, după cum dictează capetele neîncoronate, dar pline de grade pe umeri. Nu pot încheia acest tablou al României post-constantinesciene fără să mai spun o dată ceea ce-am spus până la sațietate în ultimii patru ani: că pentru debandada, ticăloșiile, hoțiile, bestialitățile de toate soiurile rămase
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
scenice, cu atîta forță, cu atîta tumult. El este motorul spectacolului, sursa de energie care vibrează în ton, în felul în care-și strigă disperarea existenței unui biet cartofor, un fel de "Hopa-Mitică" al lumii în care se dă peste cap să trăiască. El este nebunul-bufon, fascinat de iluzia cărților de joc și a banilor, care rîde și plînge pe scenă știind că joacă rolul perdantului. Pur și simplu mă urmărește acest Raspliuev al lui Valentin Uritescu, căruia actorul i s-
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
clementă, asupra puterii. Ultima legitimare se referă la al doilea pol, consimțământul celor de jos. Idealizat, el este întrupat de devotatul și sacrificatul Gruia din Vlaicu Vodă; realist el apare, exacerbat dar just, în agitația mulțimii care cere și obține capul lui Moțoc în nuvela Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi. Între aceste poziții și oarecum colorată sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor", care atrage atenția asupra problemei dezbătute mai sus, a consimțământului colectiv greșit. Luate
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
părți din populația țării: înjunghieri, violuri, incesturi, hoții, bătăi (cu cruzime), hrană deficitară, îngrijire medicală precară, igienă discutabilă, copii abandonați la vîrstă preșcolară, dar și azvîrliți, pur și simplu, la ghenă, tați firești și tați adoptivi (concubini) crăpînd în bătaie capul micuților năpăstuiți de soartă, educație sexuală rudimentară, confuză, cu perversiuni, spargeri de case, escrocherii de diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de abject, folosit - în gura mare - pretutindeni etc. Acești oameni sînt aceia cărora comunismul le-a
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
crimă abominabilă... Mă gîndesc, deci, mai spusese, la sala noastră cu oglinzi, la cochilia ei atît de durabilă, și în care și azi răsună, ca-ntr-un ghioc vuietul delațiunii... S. stinse țigarea apăsat într-o farfurioară, și rămase cu capul în jos.
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
scrisori. Din nota de la pagina 12, cititorii vor afla care sînt circumstanțele și protagoniștii acestei excepționale descoperiri. Ținta editorialului meu este alta și anume de a sugera o primă și sumară reevaluare a acestui veritabil roman epistolar. Trebuie admis din capul locului că un număr atît de mare de scrisori inedite nu poate lăsa neschimbată imaginea consacrată a relației dintre corespondenți. Credința aproape generală era că, mai harnicei, epistolar, Veronica Micle, Eminescu i-a răspuns cu parcimonie. Raportul era, înaintea descoperirii
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
că cei care merg pe mîna PDSR-ului ar fi precumpănitor vîrstnici. Dacă ar fi să ne luăm după titlurile de această factură, un număr oarecare de pensionari sau de persoane cu o vîrstă neidentificată iau decizii pentru bucureșteni, pe deasupra capetelor acestora. Prin '91, în presa interesată, se pornise o campanie împotriva tinerilor, aceștia erau acuzați că s-au instalat în funcții de conducere de unde distrug economia României. Era vorba, mai ales, de tineri cu vederi reformatoare. În perioada aceea, printr-
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
este anul 1866, nu 1848 sau 1859, ceea ce a produs reacția negativă a lui Xenopol și Eminescu, neacceptată de cercul conducător. E dreaptă precizarea că faza a doua a discursului politic junimist începe după 1881, cînd Carp devine inspiratorul și capul mișcării, Maiorescu îl secondează, "iar Eminescu desfășoară o activitate paralelă, neoficială, întreruptă în 1883 de boala sa". Cum dreaptă este opinia că toți trei sî Danemarca." Înainte de a merge mai departe, mă simt dator să observ că această a treia
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]