4,924 matches
-
este o operă literară a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Prima parte a apărut în 1605 sub numele de "El ingenioso hidalgo don Quijote de La Mancha" și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului, fiind o capodoperă a literaturii spaniole și a literaturii universale. A doua parte a apărut în 1615 sub numele de "El ingenioso caballero don Quijote de La Mancha". Romanul este în prezent una dintre operele cele mai traduse din lume, depășită fiind doar de
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
punctul de plecare al unei străzi care traversează întreaga "acropolă". Pe o parte se află clădirile administrative, politice și militare, pe cealaltă sanctuarele, dintre care marele altar monumental, prevăzut cu frize ce reprezintă zeități și giganți din cultul tradițional grec, capodoperă a sculpturii elenistice. Este epoca realizărilor gigante din arhitectură: amfiteatrul din Pergamon cu o capacitate de cca. 10.000 spectatori, templul lui Apollo din Didyma, opera arhitecților Daphnis din Milet și Paionios din Efes. În timpul perioadei elenistice sculptura capătă accentuate
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
printr-o puternică latură psihologică, în concordanță cu viața reală a personajelor. După Lysipp, în secolele II și I î.Ch., are loc o amplă dezvoltare a artei portretelor, nu numai ale persoanelor ilustre, dar și ale simplilor particulari. Printre capodoperele acestei perioade sunt de menționat portretul lui Demostene și al filosofului epicurean, Hermarch din Mytilene, sau pateticul portret al lui Euthydem din Battriana. În portretele personajelor oficiale, erau accentuate valențele nobile, cu expresii hieratice și detașate (portretele regilor Antioh al
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
Márquez. "„”" reprezintă o sinteză a tradiției literare hispanice și a temelor și tehnicilor moderne internaționale. Romanul poate fi citit la mai multe niveluri de semnificație, ca o alegorie a istoriei latino-americane, a condiției umane și ca o meditație asupra timpului. Capodopera lui García Márquez, "„Un veac de singurătate”", este un roman care îmbină realul cu fantasticul, meditația filozofică și narațiunea captivantă într-o creație unică, vie, tulburătoare, somptuoasă și plină de culoare. Titlul romanului semnifică sentimentul tragic al singurătății pe care
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
ne descopere sentimentele. Uneori, în special în timpul copilăriei, m-am simțit lăsată pe dinafară sau singură. Mă simțeam neînțeleasă”. Albumul introduce sadomasochismul în tematica muzicală a lui Jackson. Eric Henderson de la "Slant" a scris că: „"The Velvet Rope" este o capodoperă plină de întuneric ce ilustrează printre biciuri și lanțuri faptul că nu există nimic mai provocator decât nuditatea spirituală”. "Billboard" a numit "The Velvet Rope" „cel mai bun material american al anului”. Lansat în octombrie 1997, albumul a debutat pe
Janet Jackson () [Corola-website/Science/313981_a_315310]
-
Lang, Billy Wilder, Otto Preminger, Alfred Hitchcock, și Michael Curtiz au introdus stilul expresionist în dramele anilor 40, continuând tradiția. Filmul din 1979 al lui Werner Herzog, "Nosferatu-eine Phantom der Nacht", este un tribut adus lui F.W.Murnau și capodoperei sale,"Nosferatu - Simfonia groazei" . Filmul se folosește de tehnici tipici expresioniste și de întâmplări simbolice pentru a transmite mesajul. "Blade Runner", în regia lui Ridley Scott se folosește din plin de elemente expresioniste, și e unul din numeroasele exemple când
Expresionismul german () [Corola-website/Science/314055_a_315384]
-
papalitate. Renașterea (care a debutat în Italia, mai ales în Florența) este marcată de o revoluție în artă, arhitectură, știință, filozofie, societate. Trebuie semnalată contribuția meritorie a poetului Dante Alighieri în formarea unei limbi italiene unitare, literare, prin celebra sa capodoperă "Divina Comedie", scrisă în 1320. Influența germană asupra orașelor din centrul și nordul Italiei devine tot mai scăzută, astfel că acestea devin complet autonome. Singura influență era cea papală. Una dintre cele mai celebre familii a fost de Medici, care
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
unul dintre protagoniști, adică mioara. Mai puțin subtil s-a dovedit a fi Ion Diaconu (1930), atunci când și-a mărturisit fără ocolișuri dezaprobarea și desconsiderarea față de Miorița-colind, pe care o consideră „resturi inexpresive” rezultate dintr-o „puternică dezagregare” a unei capodopere poetice, Miorița-baladă. Sistemul de referință al colindelor se deosebește de cel al baladelor și dezvoltă preponderent un substrat mitologic, o atmosferă fabuloasă, „cu rituri demult apuse”, și nu relatează despre anume evenimente istorice, figuri legendare ori împărați. „Unele tipuri de
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
sau apreciată), trebuia, de asemenea, să fie opera desăvârșită a unui creator (necunoscut), pierdut în negura istoriei, iar variantele mai puțin reușite sub aspect artistic, ori comprimate sub aspect tematic, nu erau decât niște resturi, niște firimituri ale unei degradate capodopere inițiale. Seria reprezentanților acestui curent a fost inaugurată chiar de Alecu Russo, descoperitorul baladei, care îi invocă pe Virgilius și Ovidiu. „Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-a adăugit "un al treilea poet", păstorul câmpiilor și al munților
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
În ce privește pe Alecsandri, s-a împământenit ideea falsă că a mistificat poezia populară românească. V. Alecsandri nu numai că ar fi «îndreptat» versurile culese cum a vrut, adică le-ar fi contrafăcut, dar el ar fi de fapt autorul unor capodopere ca Miorița, opinie care persistă și azi printre intelectuali și este exprimată în publicații, fără rezerve” (I.C. Chițimia, 1968). Autorul acestei observații consideră actuală necesitatea demontării tezei și o face aducând drept argument scrisoarea-comentariu către Alecu Hurmuzachi, unde Vasile Alecsandri
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
folclorului cu o amplă sinteză ("Cântecul epic tradițional al românilor"), pe parcursul căreia abordează "Miorița" din două perspective interesante. Capitolul „În căutarea epocii de comunitate culturală străromână” vizează geneza și circulația textelor mioritice (prin raportare la variantele aromâne), iar capitolul „Câteva capodopere în lumina eternității” debutează cu unele aprecieri despre Miorița - un rezumat tematic, reluarea tezei „morții tânărului nelumit” ca germene al textului, respectiv o teorie privind datarea. Mircea Eliade (1907-1986) publică, în 1970, la Paris, prima ediție a volumul "De la Zalmoxis
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
idee care-mi trebuia pentru a da un sens dramatic monumentului.” În anii 80, Laurence Saltzman, un artist fotograf american pasionat de temele etnografice, întreprinde o expediție în România în încercarea de a surprinde pe pelicula fotografică câteva din esențele capodoperei populare românești - Miorița. Timp de două decenii, creațiile sale artistice au rămas într-o zonă de anonimat, până când au intrat în atenția Ambasadei Statelor Unite la București. Astfel, pe parcursul anului 2002 a fost posibilă organizarea unei expoziții itinerante cuprinzând fotografiile artistului
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
primul număr al revistei ieșene "Dacia Literară". Acțiunea se desfășoară în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu în Moldova. Este prima nuvelă romantică de inspirație istorică din literatura română, iar în opinia lui Alexandru Odobescu este o capodoperă a speciei și un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Nuvela este structurată pe patru capitole, fiecare purtând câte un motto cu rol rezumativ și care constituie replici memorabile ale personajelor: Alexandru Lăpușneanu intră în Moldova cu o
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
a peste 10 milioane de copii în SUA.Până în 2008, pe plan mondial se vânduse în peste 25 de milioane de exemplare. Albumul a fost aclamat de criticii muzicali, jurnalistul Steve Huey, de la AllMusic, l-a descris ca fiind o „capodoperă minunat lucrată a curentului pop/rock" și „unul dintre cele mai bune albume pop ale anilor '80". Într-o recenzie pentru revista "Rolling Stone", jurnalistul Mark Coleman a comentat majoritatea cântecelor de pe albumul care „arată o înțelegere intuitivă a muzicii
George Michael () [Corola-website/Science/314336_a_315665]
-
Official Nintendo Magazine (Revista oficială Nintendo) a dat jocului scorul de 94%, subliniind calitatea graficii și varieteatea în gameplay concluzionând: ""Rockstar a captat și îmbinat toată seria Grand Theft Auto."" IGN UK a dat jocului nota 9,2 numindu-l "capodopera a gaming-ului handheld" în timp ce IGN US i-a dat nota 9,5. "Chinatown Wars" a avut mai puține vânzări în prima săptămână în Marea Britanie decât s-a estimat și nici măcar nu a egalat vânzările de la debutul lui , care a fost
Grand Theft Auto: Chinatown Wars () [Corola-website/Science/313306_a_314635]
-
1711, iar Dicționarul Kangxi, publicat în 1716, rămâne până zi o referință de prestigiu. Împăratul Qianlong a sponsorizat cea mai mare colecție de scrieri din istoria Chinei „Siku Quanshu”, finalizată în 1782. Pictorii de la curte au făcut noi reproduceri ale capodoperelor lui Zhang Zeduan, din timpul dinastiei Song, „"Priveliștea de pe cele două maluri din ziua Qingming"” a cărui descriere a unui tărâm prosper și fericit a demonstrat bunăvoință împăratului. Împărații au întreprins turnee în sud și au comandat suluri monumentale pentru
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
părere că cei doi autori au coborât ștacheta, conformându-se tendinței literaturii SF românești de după 1974. Despre evoluția individuală a celor doi autori, el consideră că "scriitorii născuți prin diviziune din trupul regretatului Romulusbărbulescugeorgeanania realizează, fiecare, cărți bune, dar nu capodopere". De altfel, însuși Anania a declarat într-un interviu că "Ferma Oamenilor de Piatră" este opera literară care îi reprezintă cel mai bine și că "după aceea, cu unele excepții poate de luat în seamă, dar excepții, am bătut pasul
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
efemeră. Reșat Nuri Güntekin a abordat aproape toate genurile literare precum poezia ( în perioada sa de debut), dramaturgia, critica literară și dramatică, proza scurtă etc. Cu toate acestea, Güntekin se afirmă și își consolidează poziția de mare scriitor prin publicarea capodoperei sale "Çalıkușu" ("Pitulicea"). Güntekin a fost influențat în mare măsură și de literatura franceză ( îndeosebi de naturalism și realism), scriitorul lecturând și traducând o parte dintre operele unor autori francezi precum Honoré de Balzac, Flaubert, Émile Zola sau Alphonse Daudet
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
e vërtetë e shqiptarit” (O alithis pothos ton Alvanon) (Dorința adevărată a albanezilor). Culmea creației sale poetice este atinsă scriind în limba maternă. În 1886 a publicat poemul „Bagëti e bujqësi” (Turme și Ianuri), iar în 1890 văzu lumină tiparului capodoperă să, culegerea lirica „Lulet e verës” (Flori de vară). În 1898 s-a publicat poema cu spirit epic și patriotic ” Historia e Skëndërbeut” (Istoria lui Skanderbeg). Lui Naim Frasheri îi aparține prima traducere a „Iliadei” lui Homer în limba albaneză
Naim Frashëri () [Corola-website/Science/313410_a_314739]
-
de un grant Rockefeller, care i-a permis să facă stagii la Londra și Paris, unde a audiat cursurile lui Lebesgue și seminarele lui Hadamard. În anul 1930 Jerzy Neyman paricipă la Primul congres internațional al matematicienilor, unde a prezentat capodopera matematică, deschizătoare de noi orizonturi în statistică, "Asupra verisimilitudinii ipotezelor", cu care a devenit celebru în statistica matematică. Revenind în Polonia în același an, a prezentat o alocuțiune la ședința "Uniunii liber cugetătărilor polonezi" despre costurile suportate de statul polonez
Jerzy Neyman () [Corola-website/Science/313441_a_314770]
-
pentru copii „Dira lehaskir” (Locuința de închiriat) și câteva cicluri suplimentare de poezii. Ultimul dintre ele, „Im halayla haze”, a fost publicat în 1964. Vorbitoare a șapte limbi, Lea Goldberg a tradus în ebraică numeroase cărți străine , mai ales din capodoperele literaturii italiene (poezii de Petrarca) și ruse (romanul lui Tolstoi, „Război și pace”, povestiri de Cehov, romanul „Copilăria” de Gorki etc), dar și din creațiile lui Shakespeare sau Ibsen. De asemenea a scris critică literară și de teatru și în timpul
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]
-
efeminate și lipsite de vigoare folosite de înaintașii săi, suprimând personaje inutile de îndrăgostiți sau de confidenți. Lucrând cu o ardoare de necrezut, Alfieri a compus, în mai puțin de șapte ani (1775 - 1782), paisprezece tragedii, dintre care mai multe capodopere. În același timp, a scris în proză lucrări care trebuiau să-l plaseze alături de Machiavelli, un „"Tratat despre Tiranie"”, și „"Prințul și Literatura"”, în autorul care se arată un republican ardent. În aceeași epocă, a compus poemul „"Etruria răzbunată"”. "Contesa
Vittorio Alfieri () [Corola-website/Science/314854_a_316183]
-
În 1465, situația să se îmbunătățește. Societatea ""Corpus Domini"" din Urbino îi comandă o lucrare pentru altarul capelei "Sfanțul Sacrament". Uccello execută celebra să predela, "Miracolul Ostiei", care va fi terminată în 1473 de pictorul Iustus di Gandava. Ultima să capodoperă, "Vânătoare (nocturnă ?)", a rămas mult timp neremarcată. moare la 10 decembrie 1475 și este înmormântat la Florența în cavoul familiei din biserică "Sânto Spirito". Paolo Uccello este un artist al carui rol în istoria picturii florentine este greu de definit
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
în 2009 cu „Pinocchio”. „Albă ca Zăpada și cei Șapte Pitici” a fost relansat într-o nouă serie „Ediție de Diamant” pe Blu Ray și DVD în octombrie 2009, această serie urmând să relanseze toate Edițiile de Platină. ""În aceasta capodoperă, un permanent antropoforism caracterizează mișcările și expresiile personajelor-animale, a eroilor preluați din basmul fraților Grimm cu atâta fantezie." - E.Fuzellier (Secolul cinematografului, 1989)" Albă ca zăpada este o prințesă, a cărei mame vitrege îi vrea răul, deoarece o invidiază pentru
Albă ca Zăpada și cei șapte pitici (film) () [Corola-website/Science/314972_a_316301]
-
قرطبة "Khilăfat Qurțuba") a fost un stat din peninsula Iberică ("Al-Andalus") și Africa de Nord cu capitala în orașul Córdoba, stat existent între 929 și 1031. Această perioadă s-a caracterizat printr-o remarcabilă înflorire a comerțului și a culturii; multe dintre capodoperele artistice ale Iberiei musulmane s-au construit în această perioadă, inclusiv celebra Mare Moschee din Córdoba. În ianuarie 929, Abd-ar-Rahman al III-lea s-a proclamat calif (în arabă, خليفة) de Córdoba în locul titlului de Emir de Córdoba (în arabă
Califatul Córdoba () [Corola-website/Science/320423_a_321752]