7,041 matches
-
poeți datorându-i mult sub raportul cristalizării destinului și sub cel al notorietății. Între altele, S. este organizatorul Festivalului de poezie „Gellu Naum”, care se desfășoară din 2002 la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Conduce, de asemenea, la acest liceu un cenaclu de poezie unde s-au format Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Iulia T. Stoian, Beatrice Zara, Cristian Cotarcea, autori aflați în curs de consacrare. Debutul editorial al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
primară în comuna natală, Școala Medie Tehnică la Slatina (1945-1952) și urmează cursurile Facultății de Economie a Institutului de Studii Economice din București (1952-1957). Va lucra în calitate de economist la diverse întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia (1983-1990). Frecventează cenaclul patronat de Editura Tineretului și pe cel al revistei „Viața studențească”, este prezent cu versuri și în „Gazeta literară”, „Scânteia tineretului”, „Argeș”, „Calende” ș.a. A mai semnat Florea Stanciu Aluniș. Volumul de proză Drumețind prin Argeș (1987), care a constituit
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
dedică pentru o vreme și muzicii, între 1969 și 1971 fiind solist vocal al unei formații rock. Pe lângă organizarea de spectacole, realizează emisiuni radiofonice, fiind angajat ulterior la revista „Flacăra”, ca redactor al paginii de „muzică tânără”. Devine secretar al Cenaclului Flacăra, pe care îl va părăsi în 1975, când revine la profesia de inginer. Continuă să scrie în special despre fenomenul rock în „România literară”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”. După 1989 este redactor-șef la „Independentul” (Deva, 1990), „Fair Play” (1990-1991
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
alte funcții: consilier-șef al Inspectoratului Județean pentru Cultură Ialomița (1990-1995), președinte al Comisiei de Cultură a Consiliului Județean Ialomița (1996-2000). Obține doctoratul în filosofie cu teza Măștile lui Nietzsche. Din 1999 este director al colegiului din Slobozia. A frecventat Cenaclul de Luni, condus de Nicolae Manolescu, și cenaclul Junimea al lui Ov. S. Crohmălniceanu. Debutează în 1981, cu povestirea Un taifas obișnuit, prezentată de Constantin Țoiu, la „România literară”, iar editorial în 1984 cu o culegere de proză scurtă, Boare
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
Cultură Ialomița (1990-1995), președinte al Comisiei de Cultură a Consiliului Județean Ialomița (1996-2000). Obține doctoratul în filosofie cu teza Măștile lui Nietzsche. Din 1999 este director al colegiului din Slobozia. A frecventat Cenaclul de Luni, condus de Nicolae Manolescu, și cenaclul Junimea al lui Ov. S. Crohmălniceanu. Debutează în 1981, cu povestirea Un taifas obișnuit, prezentată de Constantin Țoiu, la „România literară”, iar editorial în 1984 cu o culegere de proză scurtă, Boare de Waterloo. Scoate, în calitate de codirector, revista „Provincia” (1990-1993
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
, Constantin (28.VII.1951, București), prozator și gazetar. Este fiul Sofiei și al lui Ionel Stan, funcționar. Urmează la București Liceul „George Coșbuc” (1966-1970) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-franceză (1970-1974). În perioada studenției frecventează cenaclul Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, și participă la redactarea revistei-afiș „Noii”, alături de alți viitori scriitori optzeciști. Va fi profesor de limba franceză în comuna Brazii, județul Ilfov (1974-1978), redactor la „Scânteia tineretului” (1978-1988) și la „România pitorească” (1988-1989), ulterior
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
și de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Ulterior e traducător la o cooperativă de dactilografiere din București, șef de secție la Biblioteca Centrală Universitară (1957-1958) și din nou traducător, la cooperativele „Deservirea” și „Prestarea”. Scrie la „Comentar”, „Atelier literar”, participând și la cenaclul „Tudor Vianu”. Între 1972 și 1975 funcționează ca redactor la „Secolul 20”. A debutat editorial în 1959, cu monografia Giuseppe Verdi, apărută sub pseudonimul Dan Vulcan, din cauza interdicției de semnătură ca fost deținut politic. Cunoștințele în domeniul dramatic și muzical
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Charles Baudelaire, s. exprimă starea de spirit a unei generații dezamăgite de orientarea unei culturi și de rânduielile unei societăți care, prin fetișizarea bunurilor materiale și instituționalizarea gândirii dominate de principii utilitariste, marginalizau valorile spiritului. Tinerii poeți, promovați de numeroasele cenacluri pariziene și de cele peste o sută de mici reviste efemere, opun poeticii parnasiene, al cărei principiu era eternizarea priveliștilor lumii date, o poetică a visului, a misterului, a năzuinței spre „altceva”, spre „dincolo” (au-delà), spre imaterialitate și inefabil sau
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Maroc (Fès) și în Franța (Aix-en-Provence). Din lagărul de la Istanbul, unde se afla în 1988, S. expediază câteva poeme revistei „Cuvântul românesc” din Hamilton (Canada). În „Mele” (Honolulu), publicația lui Ștefan Baciu, îi apar câteva poezii inedite, citește versuri la cenaclul de la „Apoziția” din München. După 1989 editează cu asiduitate, impenitent, în țară și peste hotare, mai multe jurnale și cărți de poezie. Placheta Formule pentru spirit relevă dispoziția romantică a lui S., familiarizat cu tehnicile moderne ale versificației: „Melancolia unui
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
Vasile Alecsandri, Aron Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual festivaluri și concursuri literare, cu participarea scriitorilor din România și Republica Moldova. Repere bibliografice: Grigore C. Bostan, Aspecte din activitatea Societății „Mihai Eminescu”, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Ion Beldeanu, Bucovina care
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în anii de după primul război mondial: se căsătorește cu avocatul Virgil Z. Soare, locuind la Galați; aici anima, alături de Alexandrina Scurtu, un cenaclu literar și revista „Dunărea”, unde, sub înrâurirea companioanei sale, îi apăreau, în vara lui 1919, câteva sonete, acesta fiind, probabil, și debutul său în presă. Colaborează și la alte publicații gălățene, ca „Luminișuri”, „Scânteieri” sau „Cuvântul Galaților”, în această perioadă
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Universul literar”, „Familia”, „Gazeta cărților”, „Universul copiilor”, „Libertatea românească”, „Cele trei Crișuri”, „Orizonturi” (Bolgrad), „Țara lui Mircea” (Silistra) ș.a., la care dă de regulă versuri, mai târziu proză pentru copii și traduceri. Frecventează intermitent, mai ales în anii 1922-1923, 1934, cenaclul Sburătorul, dar trăiește retrasă din viața literară; își va urma, pentru câțiva ani, noul soț, Constantin Triandafil (militar de carieră), la Arad, stabilindu-se un timp în Ploiești, iar în ultimii ani ai vieții la București, unde se stinge de
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
doar în artele marțiale, ci și în amara școală politică a vieții duplicitare și pentru care onoarea, cavalerismul compun un cod existențial menit, inevitabil, ostracizării, nedreptăților, dar și triumfului prin nobilă resemnare. Febre, accidente, spitalizări, neînțelegeri și împăcări siropoase, alături de cenacluri literare la care liceeni (precum Roxana și Ileana din Căpitanul Rox, 1991) participă „cu regularitate și însuflețire, ca și la cercul de matematică”, se întâlnesc mai în fiecare pagină. La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
și de Ion Barbu sau de Tudor Vianu, îl va lega o prietenie durabilă. Se înscrie la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie ale Universității bucureștene. Acum se apropie de Ovid Densusianu și participă la ședințele cenaclului de la revista „Vieața nouă”. Ia parte la campaniile militare din 1917 și 1918. După încheierea păcii își susține licența în drept în decembrie 1918, iar în 1920 pleacă în Germania. Va frecventa, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie, economie
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
doua, datând după 1965, include, într-o alcătuire bine gândită, mărturisiri și portrete ale celor care i-au marcat lui S., într-un fel sau altul, anii de formare, precum și ale prietenilor din perioada studiilor. Al. Macedonski, la al cărui cenaclu a citit versuri, N. Iorga, cel care îl prețuia, dar care nu i-a iertat „dezertarea” de la „Neamul românesc”, Ovid Densusianu, mentorul de la „Vieața nouă”, de care o neînțelegere minoră avea să îl îndepărteze pentru totdeauna, sunt doar o parte
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
susține licența la Facultatea de Litere și Filosofie (1914). Va fi profesor de limba franceză la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1918-1928) și în continuare la București. Preferat al lui Al. Macedonski din ultima generație de discipoli, S. intră în cenaclul acestuia. Debutează, sub pseudonimul Adrian Alexandru, în 1904, la „Pleiada”, aflată sub auspiciile marelui poet, pe care îl cunoscuse în 1903. După război, la reapariția „Literatorului”, în 1918, S. devine prim-redactor al revistei. Alcătuiește unicul număr (4 aprilie 1912
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
proză. Este licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din București (1943). Colaborează cu poezie și însemnări literare în 1941 la „Albatros”, publicație a unui grup de tineri avându-l în frunte pe Geo Dumitrescu, alături de care participă la înființarea cenaclului omonim. Este redactor la „Tribuna tineretului” (1940), apoi, ca ziarist profesionist, la „Timpul” (1942-1948) și, în 1947, la „Revista literară”. În aceste publicații, ca și în „Prepoem”, „Zarathustra”, „Fapta”, „Tinerețea”, „Flacăra”, „Rampa”, „Meridian”, „Capitala”, „Curentul magazin”, „Pământul românesc”, „Preocupări literare
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
înțelegerea realității, cere atitudini ferme și pune în evidență, ca merite ale gazetei, opțiunea pentru tradiția românească, premiile acordate lui Constantin Noica, Nichita Stănescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Zamfir, Radu Beligan, crearea unei rampe de lansare pentru artiștii tineri, înființarea unui cenaclu. În realitate, valorile culturale românești sunt asumate în mod tendențios și numai cu intenția de a ilustra ideologia oficială a momentului. Eugen Barbu militează pentru caracterul „angajat” al culturii, așa încât valorile estetice și intelectuale să fie subordonate unor „comandamente morale
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
de apariție (autori: Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Traian T. Coșovei ș.a.). Ultima pagină găzduiește, timp de câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar, Confluențe, ale cărui lucrări sunt consemnate în paginile sale. Bunăoară, la ședința din 26 noiembrie 1981 invitați de onoare sunt
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar, Confluențe, ale cărui lucrări sunt consemnate în paginile sale. Bunăoară, la ședința din 26 noiembrie 1981 invitați de onoare sunt Emil Brumaru și Mihai Șora, ei îi prezintă pe tinerii autori care citesc din scrierile lor - Matei Vișniec și
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Savu, Radu Sergiu Ruba ș.a., în timp ce Valeriu Bârgău asigură rubrica „Scriitorii tineri și cărțile lor”. Sunt înscrise în sumar versuri de Tudor Ion Iovian, Mircea Florin Șandru ș.a. Alex. Ștefănescu, găzduit și cu alte contribuții, onorează în continuare rubrica intitulată „Cenaclu prin corespondență”, de unde se retrage la un moment dat. Îi succedă, din noiembrie 1988, Mircea Iorgulescu, rubrica numindu-se acum „Poșta literară”. Nicolae Țone realizează consistente convorbiri cu scriitori de valoare. Sunt purtate dezbateri sau organizate anchete pe teme de
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
o modă ca atâtea altele, ori se va cristaliza într-un (supra)stil integrator”. Răspunsurile venite de la Nicolae Băciuț, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Aurelian Titu Dumitrescu sunt mai degrabă prudente, însă nuanțate și nu convenționale. Sunt relatate periodic ședințe ale cenaclului Confluențe, unde citesc, între alții, Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Cristian Popescu. După 22 decembrie 1989 publicația, devenită „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, afirmă că „își propune să sprijine literatura de autentică valoare”, fiind vituperate opreliștile perioadei ceaușiste recent încheiate. Cercul colaboratorilor
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
valorizată în mod deosebit generația ’80, inclusiv acei membri ai ei - cei mai marcanți, de altfel - care fuseseră boicotați ori minimalizați în perioada predecembristă. În numărul 8/1990 e publicat un „dosar” intitulat Optzeciștii, în care e recapitulată activitatea de la Cenaclul de Luni, Cercul de Critică și Cenaclul Junimea, prin texte provenite chiar de la conducătorii lor - Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Ovid S. Crohmălniceanu -, și este evocată „epopeea” optzecistă, prin contribuții aparținând lui Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Constantin Stan, Hanibal Stănciulescu
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
acei membri ai ei - cei mai marcanți, de altfel - care fuseseră boicotați ori minimalizați în perioada predecembristă. În numărul 8/1990 e publicat un „dosar” intitulat Optzeciștii, în care e recapitulată activitatea de la Cenaclul de Luni, Cercul de Critică și Cenaclul Junimea, prin texte provenite chiar de la conducătorii lor - Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Ovid S. Crohmălniceanu -, și este evocată „epopeea” optzecistă, prin contribuții aparținând lui Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Constantin Stan, Hanibal Stănciulescu, Gheorghe Ene, Emil Paraschivoiu și Gheorghe Iova
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Constantin Stan, Hanibal Stănciulescu, Gheorghe Ene, Emil Paraschivoiu și Gheorghe Iova. E prezent și Marin Mincu. În alte numere intră proză de Bedros Horasangian, Anca Delia Comăneanu, Cătălin Țârlea, versuri de Mihail Gălățanu, Adrian Alui Gheorghe ș.a. Alex. Ștefănescu reia „cenaclul” prin corespondență, asigurând rubrica „Un critic literar la dispoziția dv.”. Cristian Tudor Popescu traduce Comunismul - adevăr și minciună, text selectat din eseistica lui Nikolai Berdeaev. N. Br.
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]