6,690 matches
-
ocupat de problema stabilirii unor relații pozitive între profesor și elevi, credea că utilizarea unor modalități de comunicare precise și relativ neutre contribuie la reducerea comportamentelor negative din partea elevilor. Analiza lui Gordon, așa cum este ea redată de către Kenneth Moore, se centrează pe întrebarea: "Cine are o problemă?" Dacă problema este a elevului, profesorul va trebui să se implice și să ajute la rezolvarea ei ("profesorul devine sfătuitor și suporter"). În astfel de cazuri, Helena Cornelius și Shoshana Faire recomandă ascultarea activă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorul este agasat, chiar deranjat de activitățile unor elevi, atunci aceștia au o problemă. Dacă nu suportă școala, un profesor sau anumite obiecte de studiu, elevii iarăși vor avea o problemă. Tot Gordon recomandă o abordare din partea profesorului care să centreze mesajul pe persoana sa, și nu pe elev. Trebuie subliniate eventualele consecințe ale acțiunilor indezirabile ale elevului asupra profesorului, pentru că el este acela care are o problemă (exemple: "Sunt dezamăgit de comportamentul tău de pe terenul de sport", "Sunt supărat pentru că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să fie cei mai buni. Această modalitate de motivare trebuie utilizată cu grijă, deoarece, dacă aceiași elevi pierd în mod repetat competiția, aceasta poate deveni contraproductivă din punct de vedere educativ. A reduce anxietatea elevilor; elevii neliniștiți nu se pot centra pe activitatea de învățare, iar unele presiuni care se exercită asupra lor (utilizarea fără discernământ a competiției, teme prea grele sau care necesită un volum de muncă prea mare, lucrări de control lipsite de relevanță etc.) sunt inutile și pot
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și al recompensei. Elevii care se situează în stadiul al doilea sunt mai ușor de controlat; ei reprezintă, la rându-le, un procent nesemnificativ dintre elevii unei clase; Kohlberg îi descrie ca având o morală individualistă; ei pot fi extrem de centrați pe sine. Elevii aflați în acest stadiu se comportă corespunzător fie pentru că primesc anumite recompense (bomboane, timp liber etc.), fie pentru că nu le place ceea ce li se poate întâmpla dacă nu fac ceea ce li se cere. Cei mai mulți copii depășesc acest
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
vor determina reducerea frecvenței apariției problemelor de comportament. Kounin a descoperit că tranzițiile eficiente și "firești" reprezintă una dintre tehnicile cele mai importante de implicare a elevului și de control al clasei. • Concentrarea elevilor. Abilitatea de a menține atenția elevilor centrată pe problemele lecției este esențială în menținerea eficienței lor; în același timp, se va înregistra și o reducere a problemelor de comportament. Gruparea eficientă maximizează participarea activă și-i menține pe elevi preocupați de învățare; în caz contrar, controlul reprezintă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
eficienței lor; în același timp, se va înregistra și o reducere a problemelor de comportament. Gruparea eficientă maximizează participarea activă și-i menține pe elevi preocupați de învățare; în caz contrar, controlul reprezintă o forță puternică de menținere a elevului centrat pe activitățile specifice lecției. Controlul poate include înregistrarea greșelilor (liste, bilete etc., recunoașterea publică, testarea deprinderilor, temele scrise etc.); atunci când elevii știu că trebuie să dea seamă pentru comportamentul lor și pentru ceea ce au învățat (mai ales când știu că
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
posibilități de a le recupera: Tu ai ales să..., deci nu mai poți să... până nu...; • adresează întrebări de tip Glasser, care să conducă la o înțelegere și la un angajament din partea elevului (nu este recomandabilă întrebarea: de ce?); • folosește mesaje centrate pe elev: Dacă tu nu-ți faci treaba, nu pot să te ajut în niciun fel; • organizează ședințe care ar putea conduce la un contract și la sublinierea unor consecințe posibile; • cere elevului să aștepte în vreme ce tu te gândești (chipurile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un efort încununat de succes, pentru perfecționarea unor capacități, implicând supoziția că, pe viitor, sunt așteptate performanțe asemănătoare; • sprijină motivația intrinsecă (elevul crede că face eforturi pentru că îi place subiectul și/sau este interesat în perfecționarea acelui tip de capacități); • centrează atenția elevului pe comportamentul propriu, desfășurat în timpul realizării performanței; • întărește comportamentul dezirabil care a avut drept consecință atingerea performanței recompensate; Tot el a sistematizat și elementele care definesc recompensele ineficiente: • se oferă la întâmplare; • vizează reacții pozitive globale, nespecifice, din partea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
joc anumite talente sau în situații în care decisivi au fost factorii externi: norocul, o temă prea ușoară etc.; • sprijină o motivație extrinsecă (elevii fac eforturi din rațiuni exterioare: ca să facă plăcere profesorului, ca să câștige o competiție sau o recompensă); • centrează atenția elevilor pe profesor, ca figură exterioară a autorității și care îi manipulează; • nu centrează atenția elevului pe comportamentul relevant pentru atingerea performanței preconizate 158. Marvin Marshall 159 subliniază că recompensa nu trebuie asimilată mitei, elevii nu trebuie să fie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
temă prea ușoară etc.; • sprijină o motivație extrinsecă (elevii fac eforturi din rațiuni exterioare: ca să facă plăcere profesorului, ca să câștige o competiție sau o recompensă); • centrează atenția elevilor pe profesor, ca figură exterioară a autorității și care îi manipulează; • nu centrează atenția elevului pe comportamentul relevant pentru atingerea performanței preconizate 158. Marvin Marshall 159 subliniază că recompensa nu trebuie asimilată mitei, elevii nu trebuie să fie mituiți pentru a se comporta într-un mod adecvat. Despre recompense acesta afirmă: • recompensele pot
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
trebuie să fie în relație directă cu gradul de neplăcere pe care îl va produce, dar și cu gravitatea situației conflictuale create de elev. • Pedeapsa ar trebui însoțită de o discuție asupra circumstanțelor și asupra regulilor care au fost încălcate, centrând-o mai mult pe ceea ce vinovatul ar trebui să facă (decât pe ceea ce n-ar trebui), ca și pe consecințele viitoare dacă elevul va repeta greșeala. De remarcat (conform unor studii și cercetări minuțioase) că profesorii și elevii au percepții
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
le susține și le orientează activitatea (recursul la recompense nu numai că este mai puțin eficient, dar erodează și premisele motivației interne). • Notele au tendința de a reduce interesul elevilor pentru temele dificile și incitante. Tocmai pentru că interesul elevilor este centrat pe note, ei vor prefera teme mai ușoare și cu un risc minim de insucces, pentru a se proteja. • Notele au tendința de a afecta calitatea gândirii elevilor. Cercetările în domeniu demonstrează că elevii care sunt notați în funcție de o scală
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
control și nu: Are nevoie cineva de hârtie pentru lucrarea de control? De asemenea, nu trebuie dată altă instrucțiune până când profesorul nu s-a convins că prima a fost înțeleasă de către toți elevii. În ceea ce privește ordinele, ele trebuie date astfel încât să centreze elevii pe sarcina pe care o au de îndeplinit, și nu pe situația creată: această manieră relevă intenția profesorului de a urmări direct realizarea sarcini, și nu transformarea situației apărute într-un caz. În circumstanțe normale, nu este eficient ca
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
manifestă încredere în sine, el transmite același sentiment și elevilor care, la rândul lor, sporesc încrederea în sine a profesorului; în caz contrar nesiguranța profesorului se transmite și elevilor; • Utilizarea intensă a comportamentului nonverbal (postură, poziție, gesturi și atingeri), care centrează și sporește comunicarea; • Relaxarea. Aceasta constă, în concepția lui Robertson în: poziția asimetrică a mâinilor și picioarelor, brațele aflate într-o poziție lejeră și înclinarea capului; dacă se stă pe scaun, se adoptă o poziție lăsată pe spate. Statutul superior
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai importante roluri. Ca atare, "paradigma normalității" operează și prin intermediul școlii. Criteriile și standardele cu care școala operează fac parte din arsenalul acestei paradigme a normalității; sancțiunile corective, examinările și ierarhizările obiectivează și întăresc exigențele puterii disciplinare. Orice reformă educațională centrată pe curriculum, pe instrumentele de control nu face decât să optimizeze dimensiunea disciplinară a școlii; efectul imediat este deprofesionalizarea profesorilor. Aceștia sunt obligați să renunțe la entuziasm, creativitate și la individualizarea experiențelor educaționale din cauza exigențelor pe care promovarea testelor și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acasă și de peste granițe, o universitate care contează deja și în plan internațional, Universitatea Marelui și Unicului Voievod și Sfânt, Ștefan cel Mare? Am înțeles: pentru moment, aceasta este starea de fapt, de aceea misiunea ei, pe termen scurt, este centrată doar pe educație. Deși, realitatea pare a contrazice verdictul: avem, într-un număr consistent de domenii, masterate și doctorate, mai mult, beneficiem de o alocare generoasă de locuri bugetate pentru aceste două cicluri de învățământ, prin urmare, o recunoaștere a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
iar dialogul legat de funcționarea Parlamentului European a fost magistral condus de invitatul special, domnul Petru Luhan, cel care a și oferit Marele Premiu: o mini-excursie la Bruxelles cu vizitarea Parlamentului European și a Capitalei Europei. Petru Luhan și-a centrat intervenția pe două mari direcții: 1. instituțiile europene; 2. accesarea fondurilor europene. S-a vorbit mult despre oportunitățile oferite de Uniunea Europeană tinerilor, participanții (fiecare echipaj compus din 2 elevi și un profesor) aflând despre meritele europarlamentarului sucevean în mărirea bugetului
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
universitar românesc pe care Partidul Democrat Liberal și l-a asumat. Rezultatele clasificării și încadrarea acestora în trei categorii (universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică și universități centrate pe educație) nu trebuie înțelese ca fiind un dat pe veșnicie. Demersul reprezintă constatarea unei situații de fapt, în acest moment, el permițând universităților redefinerea misiunii și chiar reclasificarea în funcție de performanțe și obiective. La baza procesului de evaluare au stat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surzi sau
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdodidacticii<footnote Apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote>: Principiul formării vorbirii în practica directă a comunicării verbale, în joc și în manipularea
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
mai târziu, februarie 1994, să noteze: "Scrisul a început să mi se pară o îndeletnicire atât de lipsită de sens și de plictisitoare, încât singurul lucru care m-ar salva ar fi să scriu o carte scârboasă. O carte detestabilă. Centrată în jurul unui personaj detestabil". Să cauți salvarea de plictiseala și lipsa de sens a scrisului tot în scris, iată o situație într-adevăr fără ieșire. În care s-ar zice că-l menține de-acum inerția... socială: "Incredibil cât de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu numai că nu s-a diminuat, așa cum ar afirma susținătorii unei direcții de critică distructivă, ci a devenit mult mai important În dezvoltarea individului. În societatea actuală, caracterizată prin mobilitate economică, politică și culturală, este necesară o educație formativă, centrată pe valorile autentice. S-a afirmat că școala nu mai face față afluxului de candidați la studii, că au crescut costurile școlii și că aceasta nu mai poate forma competențe pregătitoare pentru societate, din cauza penuriei resurselor pedagogice de calitate. Astfel
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
probleme specifice în anumite zone sau țări ale lumii, respectiv în cadrul diferitelor sisteme sociale și educaționale. "Noile educații" reprezintă, într-un fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la începutul secolului XX, sub numele de "Educația nouă". "Educația nouă" era centrată îndeosebi asupra înnoirii raportului metodologic educatoreducat. "Noile educații" sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective și mesaje noi, care determină conținuturile și strategiile educației in condițiile lumii contemporane. "Noile educații" evoluează în funcție de procesarea realizata la nivelul obiectivelor propuse care dau
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
în cadrul diferitelor sisteme sociale și educaționale. "Noile educații" reprezintă, într-un fel, o continuare a curentului pedagogic afirmat la începutul secolului XX, sub numele de "Educația nouă". "Educația nouă" era centrată îndeosebi asupra înnoirii raportului metodologic educatoreducat. "Noile educații" sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective și mesaje noi, care determină conținuturile și strategiile educației in condițiile lumii contemporane. "Noile educații" evoluează în funcție de procesarea realizata la nivelul obiectivelor propuse care dau si "denumirea" fiecărei structuri de conținut, care poate fi proiectat
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]
-
cunoaștere multivalent a cunoașterii mediului înconjurător, de instruire și educare, de dezvoltare, de dezvoltare a aptitudinilor, întăririi sănătății, etc. Obiectivele instructive - educative ce trebuie realizate în cadrul predării -învățării cunoștințelor despre natură în ciclul primar impun ca activitatea didactică să se centreze pe elevi, pe contactul lor nemijlocit cu plantele, animalele, obiectele și fenomenele din mediul înconjurător. În cadrul excursiilor, elevilor li se întărește sentimentul de dragoste și respect pentru natură, om și realizările sale. Învățămintele desprinse prin excursiile și drumețiile mai importante
Coronița prieteniei by Ed. Chirilă Maria, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud. Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93015]