4,770 matches
-
partid și militare, cunoașterea și educarea oamenilor, prevenirea aspectelor negative din activitatea și comportarea acestora. 8. Comitetul, organele și organizațiile de partid, cadrele cu funcții de conducere vor organiza sistematic acțiuni politico-educative cu familiile cadrelor, pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor cetățenești. III. Creșterea rolului organelor și organizațiilor de partid în viața unităților, dezvoltarea democrației și întărirea disciplinei, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, în vederea îndeplinirii hotărârilor de partid, a asigurării unui caracter științific întregii activități. 1. Ținând seama de cerințele actuale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
decembrie 1982, pentru aplicarea întocmai a prevederilor legilor țării, a prevederilor regulamentelor militare, ordinelor și instrucțiunilor Ministerului de Interne, adunarea generală a organizației noastre, HOTĂRĂȘTE: I. Intensificarea muncii de educație, perfecționarea pregătirii politico-ideologice și cultural-educative de educare politică și moral cetățenească, de promovare a principiilor eticii și echității socialiste în activitatea tuturor comuniștilor organizației noastre. 1.Pentru ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică a tuturor comuniștilor organizației noastre, B.O.B. va mobiliza pe aceștia în vederea studierii și însușirii temeinice a Programului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncitorești, socialiste. Comandanții (șefii) de unități, organele și organizațiile de partid vor acționa pentru dezvoltarea la efective a spiritului de răspundere, vigilenței revoluționare și fermității, pentru apărarea securității statului, avuției naționale, a ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești. 2.În activitatea comuniștilor a tuturor lucrătorilor din unități, accentul principal va fi pus pe munca de prevenire și combatere cu fermitate sporită a oricăror fapte antisociale. Va fi intensificată activitatea informativă pentru cunoașterea concretă a situației operative din obiective
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
eșafodaj" construit din elemente obiective și subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de principii și de norme. Ele nu pot contraveni însă anumitor principii din alte domenii care au o importanță deosebită și în această materie: principiul nediscriminării 26, principiul egalității 27, care vizează și ele sistemul protecției drepturilor omului, deci drepturile cetățenești. Este vorba, în definitiv, de asumarea de către state a unor obligații internaționale privind aplicarea națională a acestor principii. Un rol special în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului îl are și principiul autodeterminării popoarelor 28. În ultimele decenii s-au cristalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diversele guverne ale lumii. Constituția Uniunii Europene este o noutate În istoria umană. Cu toate că este adesea importantă - chiar greoaie - și nici nu are elocvența constituției franceze sau a celei americane, este primul document de acest gen care să extindă drepturile cetățenești la nivelul conștiinței globale, cu drepturi și responsabilități care cuprind totalitatea existenței umane de pe Pământ. (În timp ce Carta ONU și următoarele convenții ale ONU referitoare la drepturile omului vorbesc de asemenea despre drepturile universale ale omului, ONU nu este o instituție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezintă interesele culturilor locale și ale subgrupurilor etnice, al căror scop este să mențină tradițiile, ritualurile și valorile lor și să reprezinte acestora atât pe plan domestic, cât și internațional, pentru a asigura supraviețuirea și dezvoltarea lor. Mișcarea pentru drepturile cetățenești, mișcarea ambientală, mișcarea pentru drepturile femeii, mișcarea pentru drepturile umane, campaniile pentru cei săraci, mișcarea pentru pace, mișcarea pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, mișcarea pentru drepturile homosexualilor, mișcarea pentru drepturile animalelor, mișcarea pentru drepturile consumatorilor, mișcarea Împotriva eugeniei au refăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încearcă să Încorporeze atât drepturile universale ale omului, cât și cele culturale, mai restrânse, sub aceeași umbrelă politică. Această situație este foarte diferită de agenda statului-națiune, al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul și drepturile umane În același timp este o misiune dificilă. Să ne reamintim, comunitățile culturale au rădăcini În familie, legături de rudenie extinse și/sau experiențe religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
presei. Drepturile politice au extins privilegiile de la bărbații albi care aveau proprietate la femei, la minorități și la cei săraci. În secolul XX, cetățenia a adăugat drepturile sociale, incluzând drepturile la Îngrijire medicală, la educație și la pensie. Evoluția drepturilor cetățenești intenționa să permită fiecărei persoane posibilitatea unei vieți pline și semnificative. În prezent, noțiunea de viață plină și semnificativă s-a lărgit și s-a adâncit din nou, sugerând nevoia unei noi metamorfoze a ideii de cetățenie și a drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoane sunt, prin urmare, legate de un anumit loc. Drepturile universale ale omului nu sunt legate de un loc anume. Ele există independent de teritoriu. Acesta este motivul pentru care activiștii din domeniul drepturilor folosesc sintagma „drepturi umane” În loc de „drepturi cetățenești” pentru a face o distincție clară Între vechea idee a legării drepturilor de teritoriu și noua idee a deteritorializării drepturilor și a le face universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care a guvernat procesul criminalilor de război de la Nuremberg, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contribuție semnificativă la satisfacerea respectivei cerințe funcționale, fără a se putea măsura cât de mare este această contribuție. La multe întrebări vitale teoretic și practic, răspunsurile nu pot fi decât destul de vagi: Care este contribuția școlii la formarea morală, intelectuală, cetățenească, profesională a tinerilor? În ce măsură un sistem sau altul de remunerare a muncii contribuie la creșterea sau, dimpotrivă, la scăderea responsabilității în muncă, la interiorizarea intereselor generale sau, mai degrabă, accentuează centrarea pe interesele personale, susține performanțele calitative, stimulează inițiativa și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
componente. Modelul funcțional de sistem se referă la sistemele orientate finalist, evidențiind modul în care finalitățile modelează întreaga lor organizare. Cele mai multe dintre sistemele sociale prezintă o orientare finalistă: întreprinderea trebuie să producă în mod rentabil bunurile necesare profesional, cultural, moral, cetățenesc, știința să producă cunoștințe despre variatele domenii ale realității. Există însă și sisteme sociale care nu au o anumită finalitate. Despre aceasta va fi vorba în capitolul viitor. În schema funcțională, accentul a căzut pe relația dintre element și sistemuldin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
jumătate din respondenți - 45,3% (tabelul 3) - nu au putut să indice ce Înseamnă un stat democratic. Tabelul 3. În opinia dvs., ce Înseamnă un stat democratic? Prima opțiune Total Guvernarea legii 5,9% Recunoașterea și respectarea drepturilor umane și cetățenești 6,5% Libertățile individuale și colective 17,0% Un stat funcțional 7,1% Lupta cu corupția și asigurarea transparenței procesului public 1,2% Ordine și disciplină 1,0% Alegeri libere, pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin care victimele ajung să ia parte impasibile la propria lor condamnare. Înrăutățirea treptată a situației evreilor din zonele ocupate de germani face ca degradarea condiției comunităților acestora să fie oarecum acceptată: fiecare pas Întreprins de autoritățile naziste (restrângerea drepturilor cetățenești, negarea totală a acestora, expulzarea - În cazurile cele mai fericite -, ghetoizarea, instigarea sau facilitarea pogromurilor, trimiterea În lagăre de muncă - cam o dată cu Începerea războiului -, apoi de exterminare - paradoxal, unii istorici văd o asemenea etapă ca suprapunându-și debutul peste conștientizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceremonia de învestitură a președintelui României, în decembrie 2009, Patriarhul Daniel i-a binecuvîntat mandatul în slujba unui popor dreptcredincios, perpetuînd astfel tema (convenabilă? concordantă cu doctrina creștină? potrivită cu principiile democrației?) a echivalenței dintre comunitatea de credință și cea cetățenească. La rîndul lor, oameni politici de toate culorile se folosesc de același capital simbolic pentru a obține profit de popularitate. în 1996, universitarul Emil Constantinescu ni s-a înfățișat ca erou al unui scenariu mitic premodern : aflat în pelerinaj la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secolului XX, din discreția sferei private și a se manifesta în spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb, autorii care lucrează pe terenul anglo-saxon, unde varietatea culturală, etnică, religioasă face de mult parte din logica peisajului public, mizează mult mai ofensiv pe diversitate. în termenii lui Giovanni Sartori, însuși principiul democrațiilor liberale afirmă că diferențele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ceea ce în ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor spirituală, încearcă mereu să o asocieze cu puterea statului, să asigure prin lege normele etice ale religiei, să pună semnul echivalenței între comunitatea de credință și cea cetățenească. în Fundamentele sociale ale Bisericii ruse (2000) se declară năruirea sistemului de valori spirituale, dat fiind că cea mai mare parte a societății care admite principiul libertății de conștiință și-a pierdut dorința de mîntuire. Pentru concepția oficială așadar, deosebirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
voor maatschappelijk welzijn (OCMW). În plus, VB-ul ar vrea să introducă mecanismul referendumului cu rezultate obligatorii, pentru a da cetățenilor o voce mai puternică în privința politicii flamande și belgiene. Potrivit VB-ului, partidele consacrate ezită să introducă mecanismul inițiativelor cetățenești sau al referendumurilor, de teama unei confruntări directe cu poporul. Reprezentanții partidului susțin că partidele consacrate se tem de faptul că aceste instrumente vor scoate la lumină lipsa de susținere a elitei politice, conducând astfel la delegitimarea aspirației lor de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
libertate și progres) (PVV) în Open Vlaamse Liberalen en Democraten (Liberalii și Democrații Flamanzi) VLD. Schimbarea a fost inițiată de Guy Verhofstadt, noul lider al PVV, care și-a prezentat ideile privind reformarea politicii belgiene într-o serie de "Manifeste Cetățenești" publicate între 1989 și 2006. În aceste manifeste, Verhofstadt a afirmat că grupurile de presiune au influențat prea mult politicile publice din Belgia. Pentru a reduce impactul acestora, el a propus să fie creată "o cultură a dezbaterii libere", în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
discutate exclusiv în cabinete, ci și în mass-media sau în Parlament. Mai mult, Verhofstadt a argumentat în favoarea unui mult mai transparent proces decizional, astfel încât cetățenii să poată influența mai mult politicile publice. În manifestul "Democrația Cetățenilor", autorul susține că inițiativele cetățenești și referendumurile reprezintă un mijloc important pentru a umple golul dintre politicieni și votanți. Astfel, schimbarea numelui din PVV în VLD nu a fost doar una cosmetică, ci și ideologică 3. PVV a impus un trend. Începând cu 2003, Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
clarifice și să-și ajusteze pozițiile. Este un lucru demonstrat, că numeroase asemenea partide în Europa de Vest s-au mutat către dreapta, atât în raport cu axa ideologică stânga/dreapta, dar și în raport cu chestiunea imigrației și a integrării străinilor, încercând să răspundă insatisfacțiilor cetățenești, care susțin partidele populiste de dreapta și contracarând succesul electoral al acestora (Bale, 2003; Carter, 2005; Meguid, 2005; Norris, 2005; Van Spanje, 2010). Figura 2.2 Poziționarea partidelor flamande pe axa stânga/dreapta, 1985-2005 Sursa: Benoit & Laver (2006), Castles & Mair
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu ajutorul instrumentelor democrației directe. Reprezentanții Partidului Reformei au promis că vor introduce un mecanism prin care primul ministru să poată fi tras la răspundere sau controlat de către cetățeni (accountability), fie destituindu-l din funcție, fie promovând măsuri legislative prin inițiativă cetățenească. Recursul la democrația directă ar fi trebuit să conducă la o scădere semnificativă a cheltuielilor Statului Canadian și la intensificarea participării grupurilor sociale la dezvoltarea politicilor sociale. Pentru cercetătorii comparativiști ai fenomenului populist, acest element înscris în agenda Partidului Reformei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
redefinit astfel "poporul", încât el să excludă orice grup de alegători sau organizație, care ar pleda pentru o extindere a statului social, pentru redistribuirea resurselor de la cei mai bogați către cei săraci, sau pentru o extindere a "noilor drepturi sociale cetățenești" minorităților, populațiilor autohtone, femeilor sau homosexualilor (Laycock, 2001: 35-40). Poporul urma să primească puterea, adică poporul privit ca sumă de individualități, prin deființarea instituțiilor de mediere și a mecanismelor de reprezentare din procesul de fabricare al politicilor publice. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]