6,287 matches
-
doar în anumite intervale, sub efectul accelerării relative. Un interval al schimbării perceptibile se cheamă epocă de tranziție. În 1951, către sfârșitul verii, celor mai multe cinematografe din București le-a fost schimbată denumirea. O vreme apoi, cu lăudabilă grijă, programul de cinema indica paralel ambele nume ale sălilor, legându-le prin adjectivul fost: „Republica“ fost „Scala“, „București“ fost „Trianon“, „Ilie Pintilie“ fost „Apolo“, „Alexandru Popov“ fost „Marconi“ ... Am înțeles atunci, mai bine decât din cărțile de istorie, ce înseamnă o „perioadă de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poată primi ansambluri superioare de artă dramatică, sau de muzică aleasă; neavînd un palat cultural în care să [se] poată primi expoziții de artă plastică și sculptură; neavînd biblioteci cu săli convenabile de lectură, băcăoanii se mulțumesc cu spectacole de cinema, cu exhibițiunile lui Tănase și își formează, în mare parte, educația literară și artistică în șezătorile populare pe care ni le dau (!) generozitatea cîtorva societăți culturale din localitate”.4 ) în cei patru ani de la notița din „Ateneul cultural” nu s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
constituie, cum menționează R.Barthes în Mythologies [p.26-32], terenul de vânătoare al bărbaților. Femeile fac parte din bunurile franceze, "gestiunea lor" este o tehnică națională ancorată într-o veche tradiție, comentată în proverbe, cântece, ilustrata în literatura, teatru și cinema, în viața privată a oamenilor iluștri. Bărbații francezi declina doar la superlativ calitățile concetățenelor lor, care sunt perfecte la masă, la bucătărie, la birou, în pat. Valorizarea femeilor de către francezi, fini cunoscători, este contagioasă și pentru bărbații din alte țări
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a mai multor texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că modus-ul vivendi al femeii este acela „de a fi împreună”. Ochiul este tocmai instrumentul esențial pentru această nevoie feminină „de a fi împreună”și aceasta cu atât mai mult cu cît trăim într-o societate dominată de percepția vizuală (cinema, TV, publicitate), adică, într-o civilizație a imaginilor. Pacientul diabetic cu cecitate vizuală devine însă un dependent social; de aceea este foarte importantă efectuarea screening-ului pe baza fluorongiografiei, în vederea depistării precoce sau a prevenției agravării retinopatiei diabetice . Afectarea renală și
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de lucrări realizate după 1960. Muzeul funcționează ca un living-room și are la bază o strategie de interferență și interdisciplinaritate, lucru care permite catalizarea ideilor, proiectelor și discursurilor artistice. Aici au loc evenimente care țin de cultura vizuală (performance, dans, cinema, multimedia etc.), literatură contemporană, diverse proiecte educaționale, muzică. Prin crearea muzeului Kiasma s-a dorit de fapt să se consolideze poziția artei contemporane în Finlanda, aducând-o mereu în atenția publicului, determinându-l pe acesta să interacționeze cu arta. La
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
localnicii văzându-i "ca pe niște extratereștri"372. Filmul dorește să evidențieze impactul pe care îl are economia și felul în care aceasta influențează relațiile interumane 373. 3.3.1.7.3. Mika și Aki Kaurismäki Matei Cerkez, în Info cinema, face o retrospectivă a filmului lui Mika Kaurismäki. Săptămâna Filmului Finlandez, ediția 2000, a fost găzduită de Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă. Aici au fost proiectate șase din filmele regizorului finlandez: Rosso, Helsinki Napoli toată noaptea, Zombie și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
alt destin pentru filmul său, diferit de a lui, gândindu-se că pesimismul din jurul său nu mai are nevoie și de unul adăugat în film. Articolul continuă cu recenzia filmului Omul fără trecut 379. Întrebat care este concepția sa despre cinema, acesta răspunde: "La început au fost un băiat, o fată și un zid, cu lumini și umbre; apoi a dispărut fata, apoi a dispărut și băiatul, mai târziu a dispărut zidul, pe urmă luminile... Am rămas cu umbrele!"380 În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sine, pelicula marcând în același timp "criza unui anumit tip de filme sociale și politice și nașterea unor noi modalități de reprezentare politică"386. Cezar Gheorghe numește filmul lui Kaurismäki drept "un testament pentru un anumit mod de a face cinema"387. Despre Aki Kaurismäki și în articolul lui Mihai Fulger, Maratonul filmului european. Le Havre și Omul fără trecut au fost incluse în seria filmelor lui Kaurismäki care abordează problemele cu care se confruntă finlandezii: șomajul, lipsa de adăpost și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finlandez 392. În cadrul festivalului de film elvețian Solothurner Filmtage/ Zilele cinematografice ale Solothurn-ului a fost prezentat documentarul lui Peter Guyer despre viața unor oameni din mai multe țări, printre care și Finlanda, care lucrează într-un McDonald's393. Din Info cinema, iulie 2001, aflăm despre proiectul de scurtmetraje Ten Minutes Older, proiect la care a participat și regizorul finlandez Aki Kaurismäki. Totodată se mai menționează că acesta, împreună cu fratele său Mika, lucrează la alte două proiecte cinematografice Tired Wolf și Moro
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la fel de categoric, noțiunea de drept de autor este încă extrem de confuză, iar succesul acestora este unul "domestic". Pirateria audio-vizuală atinge în România cote extrem de elevate și, statistic vorbind, românii sunt pe ultimele locuri la consumul legal de audio-vizual: bilete de cinema, achiziție sau închiriere de DVD-uri sau Blu-Ray, vizualizare online și download contra cost etc. Dar suntem pe locuri fruntașe la download și cópii ilegale. Practic nici nu e atât de relevant dacă e un fapt pozitiv sau negativ. Opiniile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultural", nr. 45-46, ianuarie 2001, pp. 26-27. *** Centrul Cultural SINDAN - 2 ani de existență, în "Observator cultural", nr. 69, iunie 2001, p. 8. *** Centrul Cultural Sindan. Proiecte 1999-2002, în "Observator cultural", nr. 122, iunie 2002, p. 5. Cerkez, Matei, Info cinema, în "Observator cultural", nr. 36, octombrie 2000, p. 22. Cesereanu, Ruxandra, Goool-Tiff, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 212, 1-15 iunie 2011, p. 22. Cetățeanu, Alex, Un canadian la Festivalul internațional "Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș", în "Destine literare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 25. Hegyi, Dóra, De ce Iași?, în "IDEA. Artă+societate", nr. 24, 2006, p. 49. Holmes, Brian, Stările invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului, în "IDEA. Artă+societate", nr. 36-37, 2011, p. 29. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. *** Întâlniri cultrale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Iași?, în "IDEA. Artă+societate", nr. 24, 2006, p. 49. Holmes, Brian, Stările invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului, în "IDEA. Artă+societate", nr. 36-37, 2011, p. 29. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. *** Întâlniri cultrale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p. 127. *** Jakobovits Márta, în "Familia", an XLVI (146), nr. 3 (532
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Andrei Crețulescu, Happy together: Transilvania, Transilvania, în "Observator cultural", nr. 227, iunie 2004, p. 16. 371 Mihai Fulger, Jocul de-a masacrul (experimental), în "Observator cultural", nr. 602, noiembrie 2011, p. 24. 372 Ibidem. 373 Ibidem. 374 Matei Cerkez, Info cinema, în "Observator cultural", nr. 36, octombrie 2000, p. 22. 375 Cf. Ibidem, p. 22. 376 Mihai Fulger, Film. Râsu´ plânsu´ nemțesc, în "Observator cultural", nr. 550, noiembrie 2010, p. 21. 377 Alex. Leo Șerban, Aruncatul cu celularul și alte sporturi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai mult... tot mai mult... prea mult!, în "Observator cultural", nr. 146, decembrie 2002, p. 21. 391 Ibidem. 392 Cf. Cele mai bune/proaste filme ale anului 2000, în "Observator cultural", nr. 45-46, ianuarie 2001, pp. 26-27. 393 Cf. Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. 394 Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. 395 Svetlana Cârstean, "E îngrozitor să faci film în România", în "Observator cultural", nr. 87, octombrie 2001, pp. 18-19
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
decembrie 2002, p. 21. 391 Ibidem. 392 Cf. Cele mai bune/proaste filme ale anului 2000, în "Observator cultural", nr. 45-46, ianuarie 2001, pp. 26-27. 393 Cf. Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. 394 Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. 395 Svetlana Cârstean, "E îngrozitor să faci film în România", în "Observator cultural", nr. 87, octombrie 2001, pp. 18-19. 396 Ibidem, p. 19. 397 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 115
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
emoționant pe care îl spune un tată, luându-și adio de la viață. Pentru că, în fine, dacă cineva reușise să nu se îndrăgostească de Marcello Mastroianni și Philippe Noiret până la filmele regizate de Tornatore, adică până la Stano tutti bene și Nuovo Cinema Paradiso, atunci e sigur că după ce le-a văzut, amorezarea s-a produs și ea. Pentru că, într-adevăr, lumea e mult mai complicată decât o simplă lozincă. Lui Marilyn Ana-Maria Onisei Aceasta este o carte pentru Marilyn. În 2006, Michel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
dinți îngălbeniți, la haine găurite, la scrumiere scârboase, la mirosul oribil de fum stătut. O viață de robie. Jumătate din viața asta o petrecem în condiții în care societatea ne interzice să fumăm (în biserici, spitale, școli, metrouri, săli de cinema, magazine etcetera) sau, când încercăm să reducem numărul de țigări ori să ne lăsăm, simțind că ceva ne lipsește. Restul vieții noastre de fumători se petrece în condiții în care ni se permite să fumăm, dar ne-am dori să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Song of Sparrows de Majid Majidi, Iran) Ursul de Argint pentru contribuție artistică deosebită (muzică) - Jonny Greenwood (There Will Be Blood, SUA) Ursul de Argint pentru scenariu - Wang Xiaoshuai (In Love We Trust, China) Premiul „Alfred Bauer“ pentru inovație în cinema - Lake Tahoe de Fernando Eimbcke (Mexic) Premiul FIPRESCI - Lake Tahoe Legea primenită a instituțiilor de spectacole, în dezbatere la Green Hours Camelia Nicolescu Legea 504/2004 a instituțiilor de spectacol a suferit câteva modificări esențiale. Este vorba, pe de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
relaxa și a vă aduna gândurile. * Înainte de a intra în cameră, respirați adânc de trei ori, uitați de toate grijile pentru două-trei minute și imaginați-vă o activitate plăcută pe care o veți putea desfășura după interviu (un film la cinema, o plimbare în parc, o excursie, cumpărături etc.). În același timp, încercați să vă rotiți capul în lateral, stânga/dreapta, sus și jos și veți observa că reușiți să eliminați tensiunea în câteva secunde. * Utilizați camera de toaletă înainte de interviu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ca loc al producerii sensului și semnificației prin intermediul teoretizării diferitelor tematici poetice și politice. Această generație de artiști, constată Bourriaud, amestecă elemente de Conceptual Art și Pop Art, din Anti-form și Junk Art, precum și proceduri diverse din domeniile design-ului, cinema-ului, economiei și industriei, realizând că este imposibil ca istoria artei să fie separată de fundalul său social. Împărtășind ambiții, metode și postulate ideologice comune artiștilor anilor '60 și '70, artiștii postproducției intenționează să deconspire structurile invizibile ale aparatelor ideologice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
că secțiunile acestei bienale, gândite după modelul unor "centre de interes" (hubs)242, respectiv Hub Migration (Migrație), Hub Urban Condition (Condiții urbane), Hub Sonic Scapes (Peisaje sonice), Hub Fashions and Scenes (Mode și scene), Hub Other Cinemas (Alte genuri de cinema), au fost aplicate la contextul berlinez, reflectând vechiul Berlin, Berlinul de Est și de Vest și actualul Berlin din perspectiva unor teme specifice cum ar fi nomadismul, inter- culturalitatea și drepturile omului specifice discursului asupra migrației -, arhitectura, urbanismul și stilul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și electrizarea maselor în fața peisajelor sonore, comunicarea non-verbală, negocierea codurilor vestimentare și a statuturilor sociale, construcția identităților și comunităților ce se dezvoltă în funcție de mode și scene, marginalitatea vieții și culturii lesbiene și homosexuale descrisă și interpretată în filmele unui alt cinema. Această multitudine de situații, politice, sociale, economice și personale, e explorată din perspectiva unui concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei ediții a bienalei eterogenitatea contextului care derivă din miturile propriului trecut, din practicile alternative
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din abrevieri grafice: rom. parc "parcelă, teren parcelat (cu sau pentru locuințe); microcartier, grup de străzi" < parc., abreviere pentru parcelare, parcelă, v. FCLR I, pp. V, IX; în tinerețe auzeam, în zona centrală a Transilvaniei 53, solicitări de bilete de cinema "la catul întâi" sau "la catul al doilea", deoarece, în funcție de rândul în care se aflau, locurile erau de două categorii, iar prețurile erau afișate pe cat. I și cat. a II-a. În funcție de poziția pe care o ocupă secvența omisă, trunchierea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]