38,100 matches
-
persistă într-un model cultural desuet. Nu cred că cineva din generația mea înțelege ceva din dorința de a fi stoic. Un astfel de limbaj, lipsit complet de referință, un astfel de vertij retoric este incomprehensibil cel puțin pentru un cititor format după '89. O comparație cu Emil Cioran este absolut necesară. Problematica este identică (moarte, singurătate, sinucidere) modul de abordare este complet diferit. Bibliografiile sînt cu totul altele. În timp ce Paler apelează la mai marii culturii, Cioran caută autori marginali, necunoscuți
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
prin memorie sau la Mitologii subiective). Însă această găselniță s-a transformat treptat în neputința de a scrie memorii sau jurnal, autentice. Autorul și-a pierdut simțul realității (al autenticității, de fapt), iar retorica agilă care i-a cucerit pe cititorii săi s-a osificat. Sub comunism discursul cultural s-a decontextualizat, s-a dezrădăcinat. Să scrii că ești stoic sau hedonist avea o mie de înțelesuri sau nici unul, nu se preta însă la o lectură pragmatică. În mileniul trei, în
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Tonul acestei cărți, în ansamblul ei, ține de o mentalitate mult evoluată: niciodată, pe parcursul celor peste trei sute de pagini, nu se simt miasmele vreunei teze, autorul nu lasă să se întrevadă nici măcar contururile vreunui raport personal cu subiectul în cauză. Cititorul va fi deci îndemnat de această bună cuviință a autorului să se raporteze fără nici un fel de parti-pris-uri la un "evreu" care ar fi putut fi la fel de bine un "armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
în cauză. Cititorul va fi deci îndemnat de această bună cuviință a autorului să se raporteze fără nici un fel de parti-pris-uri la un "evreu" care ar fi putut fi la fel de bine un "armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e răspîndit în publicul românesc, aș spune mai degrabă că sîntem în fața unei cărți care își devansează ca mentalitate cititorul real. Asta nu înseamnă că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
la un "evreu" care ar fi putut fi la fel de bine un "armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e răspîndit în publicul românesc, aș spune mai degrabă că sîntem în fața unei cărți care își devansează ca mentalitate cititorul real. Asta nu înseamnă că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
vedere ponderea scriitorilor evrei în avangarda literară, se poate spune că sîntem în fața unui titlu important în bibliografia fenomenului, adăugat la celelalte, nu foarte numeroase, apărute pînă acum. Elementele de iudaitate nu sînt în nici un caz căutate cu orice preț, cititorul poate avea impresia că originea etnică a scriitorilor discutați e doar un pretext pentru a-i aduce împreună pe faimoșii noștri avangardiști. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română, Ed. Humanitas 2001, 420 pag., f.p. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
dragoste filială impresionantă, iată ce ar putea rezuma conținutul scrisorilor. Spuneam că natura comunicării impune prozaismul în aceste pagini, dar chiar și stilul autorului se înscrie în același registru. Fraze simple, plate, uneori ca în redactările oficiale surprind neplăcut pe cititor. Foarte rar, dar atunci extrem de binevenite, apar scrisori în care recunoaștem umorul și spiritul parodic al lui Marin Sorescu din cărțile sale de literatură: 'Toamna asta n-are nici un fel de poezie, fir-ar să fie! E proză vîrtoasă, friguroasă
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
foarte utile în configurarea unei biografii a operei. Una dintre obsesiile lui Marin Sorescu era publicarea, cel mai important lucru în viața unui scriitor. Nu e de ajuns să scrii, să fii preocupat de artă dacă nu te și înfățișezi cititorilor și nu ești recunoscut drept scriitor: ' Noi avem nevoie de lumină, mai ales de lumina... tiparului care trebuie să se reverse odată și odată și asupra noastră'; ' O poezie nepublicată e ca un dans pe întuneric ' cum spune Ovidiu ' nu
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
100 de rânduri revenindu-le intervalul dintre apropiatele stații. Alături de Miticii lui Caragiale, cehovienii slujbași mărunți din obosita birocrație țaristă, protipendada politică sau din corupta și nu mai puțin obosita aristocrație rusească /așteptând parcă, sinucigaș, o revoluție/ călătoresc, recognoscibili pentru cititorul român, în acest tren. Șansa lor e că peisajul prin care călătoresc nu s-a schimbat prea mult, în ciuda trecerii secolelor, și că, iubite de autor, s-au așezat în spațiu ca personaje înfloritoare, nicidecum uscăciuni de insectar. Apropierile de
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Queneau pare a-și pierde capacitatea de a adecva discursul la personaj, astfel că atunci cînd o lasă să vorbească pe Hélène cea complet izolată de societate pînă în jurul vîrstei de 20 de ani, individualitatea personajului dispare aproape complet și cititorul rămîne cu neplăcuta impresie că autorul nu și-a putut reprima nevoia de a 'face pe deșteptul' (ridiculizarea valorilor societății contemporane se face de altfel în acest pasaj prin paradoxuri facile și printr-o diversitate de figuri al căror caracter
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
lui Queneau victima este judecată la sînge sau compromisă, iar opresorul este tratat doar cu ironie sau ridiculizat (ceea ce discreditează în fond atît ideea de victimă, cît și pe aceea de agresor) poate face din romanele lui Queneau, pentru unii cititori și unele cititoare ale anului 2001, o lectură antipatică. Ceea ce poate, în fond, reprezenta un motiv în plus pentru a nu le evita... Raymond Queneau ' Sfîntu' Așteaptă, Editura Image, București, 2001, 254 p Timpul (ne)supunerii După Kamouraska, roman din
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
jumătatea secolului XX în Canada ' ca și la adresa caracterului opresiv de care Biserica în general, ca instituție de bază în cadrul organizării patriarhale a lumii, nu s-a despărțit vreme de multe secole, romanul e de așteptat că-și va șoca cititorii români (și rămîne de sperat că nu pe toți). Critica este realizată nu atît de pe poziții feministe, cît mai degrabă individualiste. Ceea ce pare a le interzice biserica tuturor celor pe care îi adună în jurul ei este dreptul de a decide
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
cînd e 'pliat' pe ceea ce personajul exprimă și/ sau sim-te. Directețea și aparenta simplitate a discursului, ca și elementele de senzațional fac din acest roman, care ridică, în fond, multe probleme, o lectură, totuși, lejeră. Copiii Sabatului este, cum și cititorul român poate acum constata, una dintre acele cărți care nu se uită. Anne Hébert ' Copiii Sabatului, Editura Univers, București, 2001, 200 p. Diminețile schimbării Cei doi muzicieni din romanul lui Pascal Quignard sînt, reprezentanții unor 'căi' de viață care aparent
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
autochestionări serioase, cum ar fi normal. El exprimă mai curînd o deznădejde retorică. Ce rost mai are să fac critică dacă nimeni nu e interesat?' ' o astfel de întrebare aruncă vina pe ignoranții care nu citesc. Sînt însă și altfel de cititori: cei care citesc și-i apucă o lehamite asemănătoare cu aceea a 'ignoranților'. Cîte reviste culturale sau cărți se nasc moarte și nimeni nu-și asumă vina? Am ales două culegeri de critică apărute recent care ilustrează perfect completa rupere
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
bogăția, din versatilitatea lui grațioasă și ' reiau cuvîntul pentru a nu știu cîta oară, dar n-am ce face: e cel mai potrivit ' strălucirea lui.' Și așa se joacă Nicolae Bârna cu 'orbitor' și toată aria semantică a cuvîntului, înfățișîndu-i cititorului o frumusețe de compunere critică. Ambii critici practică înfrigurați specia critică numită 'rezumat'. O fi el bun, ici-colo, la vreun roman mai necunoscut, dar să citești povestea Buneivestiri sau a Orbitorului, asta-i cam prea de tot. Inversiuni emfatice, efecte
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
critice personale. Cam aceasta ar fi concluza tristă a periplului prin raftul ascuns al criticii contemporane. Cei doi reprezintă o clasă consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-o bună zi să citească o carte de critică românească. Dacă s-ar întîmpla, ar fi neiertător, pentru că dezamăgirea ar fi
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
trecuse de 30 de ani. Documentarea pentru roman i-a luat cîțiva ani buni. Au venit războiul și rezistența. Camus și-a întrerupt lucrul la carte. Care s-a tipărit totuși în 1947. Succesul a fost împărțit: bine primit de cititori, romanul a fost întîmpinat cu multe obiecții de către critici. Principalul reproș: caracterul nepolitic, natural al dezastrului cu care locuitorii Oranului se confruntă. Astăzi. Tony Judt găsește că acesta este principalul merit al unui roman care aspiră la universalitate. După 11
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
de cîteva zile stă bine cu inima și cu nervii și că a aflat că am intrat în anul Caragiale. * După ce Leonard Doroftei a cîștigat titlul de campion mondial la box profesionist, categoria semiușoară, ZIUA a adresat o întrebare bizară cititorilor săi pe Internet: "Este Doroftei un erou al României?" 68,38% dintre internetiști au răspuns da. Doroftei merită felicitări pentru victoria sa, dar să nu ne jucăm cu vorbele. Doroftei e un boxer român care a ales Canada pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Iulia Popovici Tradusă în numeroase limbi, discutată, disputată cu pasiune, cartea lui Edward Said, publicată în 1978 și revizuită în 1995, a apărut și în românește, la Editura Amarcord din Timișoara. întîlnirea cu cititorul român e însă aproape ratată, cîtă vreme ediția nu se bucură de o introducere, iar prezentările de pe coperta a patra evită cu tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
de raportate la noțiuni aparent desuete: tradiție, datorie, patrie. Despre Cocoșul decapitat, tradus excelent de Nora Iuga, cel mai simplu ar fi să se spună că e o încîntare să-l citești; e un lucru esențial într-o epocă a cititorilor comozi pe care doar propria plăcere îi poate ține în fața textului. Autorul nu apelează la artificii postmoderne, însă cartea își decantează multiple niveluri de lectură - e, în același timp, un roman al trecerii de la copilărie la maturitate, evocarea unei lumi
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
de a accepta teribilul, de a avea curajul nudității psihologice (simplificarea e o consecință a voinței de fortificare; transparența fericirii, ca și nuditatea sunt consecințe ale voinței de a accepta teribilul...') Aforismele nietzscheene, apărute într-o selecție incitantă pentru curiozitatea cititorului contemporan (Amelia Pavel) sunt utile politicianului zilelor noastre, măcar ca punct de construcție a unor replici. Dacă aș fi parlamentar, n-aș pleca la muncă fără Nietzsche în buzunar. Friedrich Nietzsche . Aforisme. Selecție, traducere din limba germană de Amelia Pavel
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
fost apanajul Asiei. Salinger este un prevestitor al realității mileniului trei (America a înțeles destul de târziu că nu poate fi ignorată lumea meditației, lumea celor cărora nu le pasă că mor). Recitindu-l pe contradictoriul și misteriosul autor cu ochii cititorului din 2002, care, sub aparența vitezei și a secvențelor fără durată va fi obligat (a și fost obligat) să redescopere stâlpul lumii interioare, nu putem spune decât că a făcut tot ce a crezut el că poate face mai bine
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
derizorii, datată cu ajutorul frînturilor de reclamă, posturilor TV și evenimentelor internaționale și fixată spațial într-un București al traseelor de transport în comun, al piețelor, al bisericilor. Cea mai mare calitate a acestor versuri e solidaritatea pe care o induc cititorului, bucuria simplă de a recunoaște o voce care ne vorbește familiar despre lucruri comune, despre un fel de a trăi deopotrivă cultural și bine ancorat în cotidian, cu farmec și umor, cu bîrfă subțire, dar și cu citate. Poate că
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
partea a doua a trilogiei Orbitor, care se va numi Corpul. Am lucrat la ea timp de trei ani, după ce doi ani i-am dedicat Postmodernismului. Va fi un volum masiv, despre care nu spun mai mult pentru că, prin aprilie, cititorul va putea singur să-și facă o idee. Urmărești ce se întîmplă în țară și, dacă da, în ce privințe? Îmi mai scriu, pe e-mail, amicii. Mai citesc și vreo două-trei ziare pe Internet. Impresia e dezolantă, atît politic și
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]