7,569 matches
-
prins aripa în marea întărită. Se zbate-ncet în aerul cleios și mișcările ei împrăștie, izbindu-se de magmă, în jur, sunete de bronz: bang, bang! E clopotul de-ngropăciune. Acum văd clar în viitor fiindcă nimic nu mă mai sperie. Clopotul răsună. Un oligofren îmi lovește creierul cu ciocanul și sunetul se împrăștie în tot trupul cu un ecou prelungit. „-A gemut! A gemut!”-strigă o soră și toți se apropie de trupul întins pe un pat de spital care se
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
începe să-mi simtă disperarea pe care numai tinerețea o poate răpune pentru împodobirea târzie a scheletelor noastre... Și brațele mele rămân veșminte de soare și duhuri, iar strigătul se rupe din mine ca o cascadă albastră unde mai bat clopotele singurătății... REZISTENȚA SOLARĂ M-am prăbușit într-o toamnă în cea mai mare prăpastie a suferinței, durerea mi se apropia de diferite chipuri ce-au existat de-a lungul anilor în sufletul meu. Mă avertizau în ochii mei obosiți și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
noaptea bezmetică Morții încă mai așteaptă mesajul de întoarcere în trăirea universului... Târziu de atâta Decembrie sufletul umbră mă paște ca pe un praf triumfal ca pe o noapte ce-a lăsat în urma marilor bătălii, boala unei ființe agitate-n clopotele unei speranțe... Târziu își vor aminti de noi cei ce Vor veni să ne sacrifice într-o străveche mâhnire și vom tresări, în neființă într-o iubire înfricoșătoare. O RANĂ DE SUFLET ÎN JOCUL DE DRAGOSTE Domnului Eugen Rășchitor Iubitule
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
îmi scaldă-n zile trecerea unei neliniști ce-mi sună-n fiece secundă Ca un van descompus de iluzii... Prin trupul înghețat de trecerea în neființa luminată de patima firescului, țărâna cu moliciunea întunecată apasă ca un răcnet agățat în clopotele destinului. UN VISĂTOR MURIBUND DE IUBIRE d-lui actor Ovidiu Cuncea Ne sfâșia pe amândoi tăcerea în aerul descompus al distanței. Dintr-o dată cutremurul sufletului se prefăcuse în dorinința de a auzi glasul tău - zeul neliniștii în arderea nevinovată a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
lumești și poate de întâmplările din împreunarea cerului cu pământul. Doamne, și ce cărare de înger răstălmăcesc! Nimeni nu percepe de ce nu vreau să merg la uitarea ce doare întâi și apoi moare. De ce nu mai urc pe scara de clopote arse care petrec spre cer toate sufletele viselor? Prin țărâna de trupuri viața mea a rămas pârjolită de Demoni. Numai Dumnezeu mai știe de ce mă plânge universul în lacrimi arse de toamnă, iar sufletul meu e un luceafăr stins într-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un suflet cum se zbate cu un vis în inima CĂLĂTORULUI, ce-mi strivește liniștea și-mi calcă iubirea în PICIOARE DE LEMN. Dar mi se pare că prin vene de AER nu mai curge Sfântul fior de sânge. Prin CLOPOTUL DURERILOR, doar o noapte se mai zbate, și-n calme amintiri, iubirea-mi răcnește prin ciudățenii deșarte ce-mi sărută umbra ta și o dezmiardă cu o ninsoare târzie Din liniștea ce-mi picură-n nopți fărâme de suflet etern
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
cu glasul tremurat Din ceasuri de tăcere ai devenit străin În propria-ți ființă, demult abandonat Te-ascunzi ca o nălucă și crezi că mi ești VENIN. O jertfă-mi este viața, prin fumuri de minciună Iubirile mă dor în clopote de ger, Neîntrecute stele făcutu-mi-au lumină Ca să-mi trăiesc amarul prin lumea de mister. Ne-ascundem în iubirea, ce nu o poți minți Ea tace și ascultă de SUFLETUL DELIR, Și se aprinde-n CER, nespusele dorinți Cuvinte
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
rămas în frumoasele sfere. Am căutat omul de stele Și-n armonii de priviri ancestrale Această apropiere culeasă din ere E o îngemănare îngenunchiată-n pocale. SUFLET DE TIMP Iarna a venit ca o taină de soare Inima mea e un clopot de cer Ce-mi transformă despărțirea-n uitare Prin gândul de secol înserat de-un mister. Iarna a venit ca un nor de tăceri, Suflet de timp despletit peste-o noapte Albăstrită de vise și adânci mângâieri Prin zăpezi infinite
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Dacă cineva își va aduce - aminte De orizontul supus sălbăticiei trecutului, Din umbra de geruri mereu voi surâde Rătăcind prin imaginea infinitului. UNIVERS STELAR Domnului ȘTEFAN POPA POPA’S UNIVERS STELAR Să-ți fie-n viață trupul un mister, Și clopote de dor, să ne despartă Imensa liniște, fântâna ta de cer, În care zaci cu sufletul de glastră. Din februarie un imens vulcan Ce te-a răpit și nstrăinat de-o lume, Rătăcitoare chipuri de smarald, Oglinzi de iederă și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mă veghează cum de nu disper, În catedrale de nisip ca pe un astru, Să nu mai mor în murmurul de ierni. Mi-s ochii înlăcrimați de un destin de nori, Că mi-a lăsat puterea de-a trăi, Și clopote mai bat prin trupul meu de dor, Și un neant de vise îmi este rătăcit. Mi-e tristă noaptea și sufletul e plin de dor, Iar trupul e fântână peste zări, Din depărtări, e un cosmic foșnitor, Prin taina asfințitului
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
una și acum s-a terminat. Poate că atunci când soțul tău s-a dus în Franța la un meci de rugbi, s-a și culcat cu cineva. Nu aveți cum să știți. Totul e posibil. Nu întrebați pentru cine bat clopotele. Pentru că, dați-mi voie să v-o spun în față, clopotele bat pentru voi“. Când mă gândeam la Denise, mi se strângea pielea pe mine. Când mă gândeam cum schimbasem cu ea tot felul de replici legate de vreme sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
s-a dus în Franța la un meci de rugbi, s-a și culcat cu cineva. Nu aveți cum să știți. Totul e posibil. Nu întrebați pentru cine bat clopotele. Pentru că, dați-mi voie să v-o spun în față, clopotele bat pentru voi“. Când mă gândeam la Denise, mi se strângea pielea pe mine. Când mă gândeam cum schimbasem cu ea tot felul de replici legate de vreme sau cum o complimentasem apropo de cât de bine arăta și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
65, cînd aveam nouă ani și mă chinuiau diferiți oameni la școală, se afla și el la prima copilărie. Practic am crescut Împreună, ne-am format unul pe altul, am Împărtășit aceleași tristeți, aceleași bucurii, aceeași muzică, același dangăt de clopote. La Începuturi, izvorul era și el plăpînd, fragil, nesigur parcă de menirea lui, făcea primii pași, cu numai cîteva cruci destul de neconvingătoare, Împrăștiate-ntr-un spațiu generos aproape pustiu, copacii impozanți de la maturitate fiind pe atunci trei puieți debili. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În sfîrșit rezervorul de la WC nu mai țîrÎie, acum se-aude ca un vuiet, văd Niagara, Urlătoarea, oameni plutind În ochiul de apă, iar lanțul trebuie doar tras cu toată forța de care ești În stare, altfel nu se clintește clopotul. Și cînd se clintește, e o adevărată Încîntare. Au Înlocuit cordonul dușului prin care țîșnea apa-n cele mai imprevizibile direcții, cu unul prin care țîșnește mai puțin, dar e nou. SÎnt atît de veseli. De Îndatoritori. Motivată de recunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spionaj”, Nicolae Manolescu, „veleitarul”, „marioneta cu sforile mînuite din afară”, o „biată scursură verde”, „biet geambaș de țară”, iar pastorul Tkes e calificat În acorduri scînteietoare drept „popă provocator, bețiv și afemeiat”. Spre finalul acestui nimicitor Allegro se intonează la clopote și sirenă de pompieri tema patriotică din care răzbate o sfîntă amenințare: „Așa după cum tot legionari au fost și părinții mai multor dizidenți de azi cărora le vom da odată numele”. Țambalul intervine În do diez major, sfîșiindu-ne sufletele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În Sărmana gleznă scrîntită. În rest, ce-ar mai fi de spus despre film? Visele. Visele ocupă un loc aparte În text. Și În imagine. Mai Întîi, eroina Își povestește visul cu caii albi ce trag o căruță Încărcată cu clopote, apoi Își imaginează (deformarea prin oniric) că va ieși din criza financiară Întemeind un club al lunatecilor, unde lumea va mînca plăcintele ei cu brînză, În vreme ce Matilde visează că este iepure (ea fiind În realitate fiica regizorului și a protagonistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
moară olandeză, sfărîmÎnd cu spor ultimele resturi ale cuvintelor cîndva vii, Cale, comunistă lege, calea Marilor Congrese, și cu asta procesul istoric e Încheiat, Și munca voastră e rotundă ca o pîine, rod bogat, de pe Întreg cuprinsul patriei Înălțîndu-se dangătul clopotelor de lemn. Dacă pămîntul este rotund și se Învîrtește, noi de ce nu cădem de pe el? Pămîntul are formă rotundă, noi nu cădem de pe el că noi nu mergem acolo unde se face el rotund. (Corina, 5 ani) Eu sînt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai comprehensibil, mai aproape de inima nuntașilor din lumea bună, așa că de-acum Încolo se va ivi impetuos adjectivul (despre ființe) vesel, care-nseamnă cu voie bună, tonul sărbătorii Îndemnînd la veselie, ca la noi, la români, În chemarea veselă a clopotelor, În special clopotul mare, vesel ca de obicei, pe mesele de lemn veselia fiind la ea acasă ca și mireasa, Înconjurată de muzicieni de data asta mai celebri, mai inspirați, mai sufletiști, Îmbrăcați În ițari și port oltenesc, mireasă ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aproape de inima nuntașilor din lumea bună, așa că de-acum Încolo se va ivi impetuos adjectivul (despre ființe) vesel, care-nseamnă cu voie bună, tonul sărbătorii Îndemnînd la veselie, ca la noi, la români, În chemarea veselă a clopotelor, În special clopotul mare, vesel ca de obicei, pe mesele de lemn veselia fiind la ea acasă ca și mireasa, Înconjurată de muzicieni de data asta mai celebri, mai inspirați, mai sufletiști, Îmbrăcați În ițari și port oltenesc, mireasă ce-a participat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vină să te spînzuri? Mai ales că urmează o constatare pe teren, de mare interes pentru vînători și alți iubitori de animale. „Căpriorii și căprioarele nu mai au chef să se Întîlnească.” Uite-ai dracului! În urma căpriorilor vine tropotind poezia Clopotul Reîntregirii. Ce mi-a plăcut mie din această poezie a fost fenomenul Întîlnirii În timp ce bate clopotu’ de te scrîntește, dintre Mihai Viteazul, Burebista, săracu’, c-a ajuns să se-ntîlnească peste tot, Horea, Cloșca, Crișan și Iancu de Hunedoara. Parcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Elena Marin Alexe În memoriam Poetului A.P. 20 iulie 2011 Cântecul meu Clopot în noapte Ploaie de șoapte Strigăt de moarte Trupul meu Lanul întins Focul nestins Dor necuprins Gândul meu Zbor în abis Abur încins Inima mea Far în furtună Brațe ce-adună Cântec sub lună Sufletul meu Coardă atinsă Torță aprinsă
Poemul nescris by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83276_a_84601]
-
Marin Alexe Soarele fuge la marginea zării iubirea-și plânge în apele mării Pe degete număr speranțe ce mor când seara doinește cu tainic fior În lanțuri stau amintiri adunate plânse un timp și de inimi uitate Amurgul adoarme sub clopot de cer și-și leagănă focul din raze stingher Tăcerea nopții se-așterne pe toate doar vântul prin nori se vaită în șoapte
T?cerea nop?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83309_a_84634]
-
o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse toată ziua, urmărind toate acestea s-a gândit mai întâi la un incendiu asemănător, doar mai mic ca amploare, văzut cu vreo câteva ore înainte ca toate clopotele, ceasurile, petardele și clinchetele de pahar să bată sosirea anului nou, și tot la o casă din apropiere, care adăpostea locuința unui ambasador de prin Occident, dar n-a stăruit asupra gândului pentru că, în vreme ce continua să privească și să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse toată ziua, urmărind toate acestea s-a gândit mai întâi la un incendiu asemănător, doar mai mic ca amploare, văzut cu vreo câteva ore înainte ca toate clopotele, ceasurile, petardele și clinchetele de pahar să bată începutul anului dinainte, și tot la o casă din apropiere, care adăpostea locuința unui ambasador de prin Occident, dar n-a stăruit asupra gândului pentru că, în vreme ce continua să privească și să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a fost tot. N-a luat tramvaiul. N-avea nici un țel. A mers pe jos, privind oamenii, ascultând frânturile de cuvinte ce-i ajungeau la urechi în amestec de scrâșnet de frâne. Duduit de motoare, țignale, fluierături, strigăte, lătrat, gemete, clopot de tramvaie, râsete - respirația colosală a orașului în care plutea praful stârnit de vântul amurgului. Străzi înțesate de lume. Stații de autobuz aglomerate. Mulțime îngrămădindu-se în magazine, cofetării, alimentare, restaurante, cafenele, ceainării. Așteptând ora de începere a spectacolului, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]