605,622 matches
-
se are în vedere ordinea claselor din care fac parte moștenitorii; dacă moștenitorul preferat acceptă, acesta le va anihila dreptul de opțiune a celor subsecvenți. A se vedea în acest sens prevederile din titlul IV, Capitolul I, Secțiunea 1 din Codul civil. Dreptul de opțiune succesorală se execută în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. Curgerea termenului de opțiune este reglementat prin art. 1103 din Codul civil. De dreptul celui care renunță, profită ceilalți moștenitori ai defunctului. Conform art.
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
vedea în acest sens prevederile din titlul IV, Capitolul I, Secțiunea 1 din Codul civil. Dreptul de opțiune succesorală se execută în termen de un an de la data deschiderii moștenirii. Curgerea termenului de opțiune este reglementat prin art. 1103 din Codul civil. De dreptul celui care renunță, profită ceilalți moștenitori ai defunctului. Conform art. 1113, succesibilul poate fi obligat să își exercite dreptul de opțiune într-un termen mai scurt, stabilit de instanța judecătorească. Cel care nu optează în termenul stabilit
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ai defunctului. Conform art. 1113, succesibilul poate fi obligat să își exercite dreptul de opțiune într-un termen mai scurt, stabilit de instanța judecătorească. Cel care nu optează în termenul stabilit de instanță, este considerat că a renunțat la moștenire. Codul civil prevede că pot accepta moștenirea și creditorii succesibilului, subrogându-se în drepturile acestuia, folosind în acest scop acțiunea oblică. Succesibilul își exprimă dreptul de opțiune succesorală printr-un act juridic ce se numește act juridic de opțiune succesorală și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ce înseamnă că moștenitorul și-a însușit pur și simplu titlul de moștenitor, însă această acceptare poate fi și tacită, când succesibilul întocmește unele acte din care rezultă în mod neîndoielnic intenția sa de a accepta moștenirea. Potrivit art. 1110 Cod civil, sunt mai multe acte tacite, pe care le enumeră în cuprinsul său. Acceptarea sub beneficiu de inventar presupune două modalități în care se face: a) declarația succesibilului la notarul de la locul deschiderii succesiunii, care se trece în registrul în
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
face: a) declarația succesibilului la notarul de la locul deschiderii succesiunii, care se trece în registrul în care se trec renunțările la succesiune, sub nulitatea actului; b) efectuarea unui inventar, în condițiile legii, a bunurilor succesorale. Renunțarea la succesiune (art. 1120-1124 Cod civil) Este voința succesorului exprimată printr-o declarație în sensul renunțării, făcută la notarul de la locul unde s-a făcut succesiune, ce se trec în registrul notarial. De reținut că declarația se poate face la orice notar public, dar
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
poate face la orice notar public, dar trebuie înregistrată la notarul locului unde s-a deschis moștenirea. Ca efect al renunțării se desființează titlul de moștenitor retroactiv, pierde partea din moștenire la care are dreptul, profitând comoștenitorii. În art. 1112 Cod civil este prevăzută prezumția de renunțare la succesiune a succesibilului, dacă nu își exercită dreptul de a accepta moștenirea și termenul prevăzut în art. 1103 menționat. Dobândirea posesiunii moștenirii În vederea dobândirii posesiunii moștenirii, legea împarte moștenitorii în trei categorii: care
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Când nu există legatari rezervatari și predarea se face de legatarul universal, dacă a dobândit mai întâi el însuși moștenirea, iar în lipsa și a legatarului universal, predarea se va face moștenitorilor legali nerezervatari. Despre dovada calității de succesor (art. 11321134 Cod civil) Dovada calității de moștenitor se face prin certificatul de moștenitor legal sau testamentar, cât și a dreptului de proprietar a moștenitorului asupra bunurilor din masa succesorală. Acest act care cuprinde numele și calitatea moștenitorilor, cotele ce le revin din
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
un contract verbal, ce are la bază voința părților. Donațiile autentice se înscriu în registrul național notarial. Modul cum se formează contractul de donație, sancțiunea nulității absolute privind promisiunea de donație și principiul irevocabilității sunt prevăzute în art. 1013-1015 din Codul civil, iar în art. 1016 sunt prevăzute situațiile când bunurile sunt întoarse ca urmare a înregistrării unor predecese privitoare la donator sau donatar și descendenți. Secțiunea a 2-a din capitolul donații se ocupă de reglementarea efectelor donației, începând cu
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia; dacă donatarul se face vinovat de fapte penale etc.; dacă donatarul refuză să asigure alimente donatorului în nevoi. Cererea de revocare și prescrierea dreptului de opțiune rezultă din prevederile art. 1024 Cod civil, iar efectele, din prevederile art. 1025 și 1026 Cod civil. Revocarea pentru neexecutare de sarcini. Când donatarul nu și-a executat sarcina la care era obligat, poate 107 interveni fie revocarea donației, fie obligația să execute sarcina în limita
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
donatarul se face vinovat de fapte penale etc.; dacă donatarul refuză să asigure alimente donatorului în nevoi. Cererea de revocare și prescrierea dreptului de opțiune rezultă din prevederile art. 1024 Cod civil, iar efectele, din prevederile art. 1025 și 1026 Cod civil. Revocarea pentru neexecutare de sarcini. Când donatarul nu și-a executat sarcina la care era obligat, poate 107 interveni fie revocarea donației, fie obligația să execute sarcina în limita valorii bunului (art. 1027 Cod civil). Donația către viitorii soți
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
prevederile art. 1025 și 1026 Cod civil. Revocarea pentru neexecutare de sarcini. Când donatarul nu și-a executat sarcina la care era obligat, poate 107 interveni fie revocarea donației, fie obligația să execute sarcina în limita valorii bunului (art. 1027 Cod civil). Donația către viitorii soți, făcută în vederea căsătoriei dintre aceștia, nu va produce efecte juridice dacă, căsătoria nu se încheie. Dacă soții își fac donații reciproce în timpul căsătoriei, acestea devin revocabile. De asemenea, legea prevede revocarea contractului de donație încheiat
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
donație încheiat între soți, în mod secret, în vederea eludării ei, ceea ce este interzis. PARTEA A II-A REZUMAREA ȘI COMENTAREA UNOR PREVEDERI DE PROCEDURĂ CIVILĂ NECESARE ÎN PROCESUL MEDIERII CONFLICTELOR, COMPLETATE PRIN LEGEA NR. 192/2006, MODIFICATĂ LA ZI Noul Cod de procedură civilă, cât și cel vechi, conține mai multe prevederi care recomandă împăcarea părților prin mediere, în cazul unor conflicte. De exemplu, la art. 21 alin. 1 din Codul de procedură civilă, intrată în vigoare la 15 februarie 2013
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
COMPLETATE PRIN LEGEA NR. 192/2006, MODIFICATĂ LA ZI Noul Cod de procedură civilă, cât și cel vechi, conține mai multe prevederi care recomandă împăcarea părților prin mediere, în cazul unor conflicte. De exemplu, la art. 21 alin. 1 din Codul de procedură civilă, intrată în vigoare la 15 februarie 2013, se prevede în mod expres încercarea împăcării părților din litigii. În acest sens, judecătorul este obligat să recomande părților din litigiu să își soluționeze conflictul pe cale amiabilă, indicând în mod
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
le permite să refuze mediatorul ales înainte de a intra în procedura de mediere propriu-zisă, din motive personale, fără să fie obligat să dea explicații despre acest lucru. Referitor la corespondența cu reglementările anterioare legii de punere în aplicare a noului cod de procedură civilă, din art. 131 rezultă că judecătorul putea invita părțile să participe la o ședință de informare cu privire la litigiile care făceau obiectul procedurii de mediere. Această prevedere apare și în noul cod de procedură civilă. În schimb, informarea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de punere în aplicare a noului cod de procedură civilă, din art. 131 rezultă că judecătorul putea invita părțile să participe la o ședință de informare cu privire la litigiile care făceau obiectul procedurii de mediere. Această prevedere apare și în noul cod de procedură civilă. În schimb, informarea respectivă apare în legea medierii ca fiind o obligație a părților. Astfel, în art. 601, alin. 1 se prevede obligația participării părților aflate în litigiu, în cauze ce fac obiectul medierii, la ședințele privind
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
medierii, la ședințele privind medierea și avantajele ei. Mai mult, sunt ținute să facă dovada participării în cazul când una dintre ele sau amândouă aleg calea soluționării neînțelegerii prin instanță. La ședințele de informare prevăzute de art. 227 din noul cod de procedură civilă, părțile sunt invitate să participe personal la ședință, chiar dacă sunt reprezentate. Cu ocazia primirii unui acord de mediere în vederea consfințirii învoielii părților, potrivit codului de procedură civilă și a legii medierii, judecătorul nu poate schimba învoiala
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
prin instanță. La ședințele de informare prevăzute de art. 227 din noul cod de procedură civilă, părțile sunt invitate să participe personal la ședință, chiar dacă sunt reprezentate. Cu ocazia primirii unui acord de mediere în vederea consfințirii învoielii părților, potrivit codului de procedură civilă și a legii medierii, judecătorul nu poate schimba învoiala părților decât să restituie acordul pentru completare în ceea ce privește fondul și forma lui sau să refuze consfințirea din cauza încălcării legii și a ordinii publice. Din prevederile art.
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a legii medierii, judecătorul nu poate schimba învoiala părților decât să restituie acordul pentru completare în ceea ce privește fondul și forma lui sau să refuze consfințirea din cauza încălcării legii și a ordinii publice. Din prevederile art. 4 cuprins în noul cod de procedură civilă rezultă că mediatorii, în activitatea de mediere pe care o desfășoară, trebuie să aplice cu prioritate directivele Consiliului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii, indiferent de calitatea sau statutul părților implicate întrun conflict dedus
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
mediere. Din acest motiv, orice aspect privind medierea va fi adaptat și soluționat potrivit directivelor de bază din acest domeniu, ale dreptului Uniunii Europene care, de fapt, se regăsesc astăzi în întreaga noastră legislație. În legătură cu părțile, prevederile art. 56 din Codul de procedură civilă sunt valabile și operează și în cadrul procedurii de mediere. Astfel, poate fi parte în procesul de mediere orice persoană care are folosința drepturilor civile, așa cum s-a arătat în partea I a prezentei lucrări, cu referire la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
curator, în urma instituirii unei curatele speciale de către instanța de judecată. Curatorul numit în caz de urgență apără interesele celui lipsit de folosința drepturilor civile până la numirea reprezentantului legal. Reprezentarea părților în procedura medierii are la bază prevederile art. 80 din codul de procedură civilă. Astfel, persoanele fizice pot să își exercite drepturile în cadrul procedurii de mediere personal sau prin reprezentant legal. Părțile pot sta la masa medierii sau în fața judecătorului printr-un reprezentant ales de ele, cu excepția situației când legea impune
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
chiar dacă acestea erau reprezentate. Reprezentarea convențională a persoanelor fizice Pe cale de asimilare, orice persoană fizică, parte întrun conflict, poate conveni cu un avocat sau cu un alt mandatar să fie reprezentată într- un proces de mediere. Potrivit art. 83 din codul de procedură civilă, mandatarul nu poate pune concluzii în fața instanțelor decât avocatul, doar dacă acel mandatar este soț sau rudă până la gradul al II-lea, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept. Legea medierii prevede că
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în fața instanței nu pot redacta cereri și motive de recurs și nici nu pot fi asistate ori reprezentate decât de un avocat, cu excepția situației arătate mai sus (art. 83 alin. 2) și a prevederilor din art. 13 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv când soțul sau ruda până la gradul al doilea inclusiv este licențiat în drept. Persoanele fizice, conform art. 84 din Codul de procedură civilă pot fi reprezentate convențional numai prin avocat, care va redacta cererea și motivele
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
arătate mai sus (art. 83 alin. 2) și a prevederilor din art. 13 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv când soțul sau ruda până la gradul al doilea inclusiv este licențiat în drept. Persoanele fizice, conform art. 84 din Codul de procedură civilă pot fi reprezentate convențional numai prin avocat, care va redacta cererea și motivele de recurs, va asista ori reprezenta părțile, în condițiile legii. Mandatul sau împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau juridică se dovedește printr-
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și motivele de recurs, va asista ori reprezenta părțile, în condițiile legii. Mandatul sau împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau juridică se dovedește printr- un înscris, care în cazul avocatului se numește împuternicire avocațională. În forma veche a codului de procedură civilă, dreptul de reprezentare în judecată a părților se făcea în baza unui înscris sub semnătură legalizată, iar în cazul reprezentării de către un avocat, semnătura se certifica potrivit legii avocaților. În baza unei procuri generale (mandatul general) mandatarul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în reglementarea anterioară. Odată ce mandatul a fost conferit, acesta nu încetează decât numai dacă moștenitorii l-au retras, chiar dacă cel care l-a dat a decedat. Renunțarea la mandat și revocarea acestuia se face în condițiile reglementate prin art. 89 Cod de procedură civilă. Ce este asistența judiciară? Potrivit legii medierii, părțile dintr-un conflict pot fi asistate prin voința lor de către anumite persoane sau de către un avocat, cu excepția soluționării unui conflict de natură penală sau în care sunt implicați
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]