KorAP: Find »[drukola/base=colateral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...180 181 182 ...198 >

4,927 matches

Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730

religioase în regimurile autoritare. Acestea pot avea un rol dominant, dominat sau prioritar. Biserica poate fi, de asemenea, unul dintre actorii principali ai coaliției dominante din cadrul regimului. În situația de față, în faza de consolidare, prin organele și organizațiile sale colaterale, ea îndeplinește nu doar funcții de legitimare politică generală. Tocmai pentru că biserica e unică, structura socială pe care guvernanții autoritari nu vor sau nu o pot distruge dobândește o relevanță politică deosebită, politicienii fiind dispuși să facă concesii pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
comportamentul al grupurilor și partidelor inițial ostile regimului. Nereușita adaptării este proporțională cu incapacitatea de a face față competiției de partid și, în consecință, apare imposibilitatea de a câștiga și menține puterea. În acest cadru, consolidarea apare ca un efect colateral al urmăririi intereselor pur partizane. În Spania, procesul s-a desfășurat în moduri foarte diferite. Spre deosebire de cazul Italiei, partidele au fost relativ neutre în selecția cererilor venite din partea grupurilor de interese și au fost, din punct de vedere organizatoric, mult

[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

Reducere expunere microbi pământ Creșterea utilizării AB Vaccinare Familii mici Infecțiile copilăriei Patogeneză 1. b autoimună organ-specifică, contra mucoasei colonice. Flora bacteriană este necesară cu rol permisiv, inițiator 2. reactivitate imună anormală contra florei colonice, mucoasa fiind doar o victimă colaterală inocentă 3. sindrom heterogen -rezultatul fiind comun Anatomie patologică - macroscopic Rect afectat imediat după inel anal, proximal limită precisă, afectarea simetrică, continuă Mucoasă colonică hiperemică, granulară, friabilă, sângerândă spontan și la atingere Ulcerații punctiforme, confluente cu insule de țesut inflamat

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
fig. 2 a, b, c, d) - leziuni sugestive pentru obstrucție biliară: căi biliare intrahepatice dilatate, coledoc peste 7 mm, imagini sugestive pentru calculi intracoledocieni ; - litiază veziculară; - semne sugestive pentru ciroză hepatică: nodularitatea parenchimului, contur boselat, dilatarea sistemului port, evidențierea circulației colaterale porto-sistemice, inversarea fluxului port (funție doppler);ascita;semne sugestive pentru sindromul Budd-Chiari: lipsa de evidențiere a venelor suprahepatice;permeabilitatea sistemului port sau prezența unor trombi portali; - adenopatii în hilul hepatic. Ecografia Doppler adaugă la aceste date, informații mai exacte asupra

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Dupuytren este frecventă în cazul etiologiei alcoolice. - Unghii albe (hipoalbuminemie), degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofică (frecventă în CH biliară primitivă). - Echimoze, purpură, hematoame (tendință crescută la sângerare datorată trombocitopeniei, scăderii sintezei factorilor de coagulare, crioglobulinemiei). - Ginecomastie, atrofie testiculară, scăderea pilozității. - Circulație colaterală abdominală, splenomegalie (semne de hipertensiune portală). - Mărirea de volum a abdomenului datorată ascitei (cu deformare ”în obuz” când ascita este recentă sau cu ”abdomen de batracian”, lățit pe flancuri când ascita este veche); sunt prezente semnul ”valului” și ”matitatea deplasabilă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ficatului și permite prelevarea de biopsii sub viziune directă. Investigațiile imagistice au îmbunătățit și ușurat diagnosticul CH în stadii precoce, permițând evaluarea următoarelor elemente: 1) modificări structurale ale ficatului, mai ales în sensul neomogenității; 2) hipertensiunea portală și dezvoltarea circulației colaterale; 3) ascita; 4) hemodinamica; 5) modificările vasculare. Scintigrafia nu oferă date patognomonice pentru ciroză, identificând doar o captare scăzută a radioizotopului de către ficat și hipercaptare în splină. Ecografia (fig. 30, 31, 32) poate sugera ciroza indicând neomogenitatea ficatului, nodularitatea, marginea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nu oferă date patognomonice pentru ciroză, identificând doar o captare scăzută a radioizotopului de către ficat și hipercaptare în splină. Ecografia (fig. 30, 31, 32) poate sugera ciroza indicând neomogenitatea ficatului, nodularitatea, marginea boselată, hipertrofia lobului caudat, dilatarea portei, splenomegalia, circulație colaterală; în cazul decompensării, evidențiază ascita. Nu dă relații asupra activității bolii, gradului de fibroză și are specificitate și sensibilitate mică în stadiile precoce. Este utilă pentru supravegherea pacienților cu CH, pentru diagnosticul precoce al hepatomului. Ecoendoscopia evidențiază circulația colaterală la

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
circulație colaterală; în cazul decompensării, evidențiază ascita. Nu dă relații asupra activității bolii, gradului de fibroză și are specificitate și sensibilitate mică în stadiile precoce. Este utilă pentru supravegherea pacienților cu CH, pentru diagnosticul precoce al hepatomului. Ecoendoscopia evidențiază circulația colaterală la nivelul esofagului și cardiei. Ecografia Doppler color caracterizează hemodinamica portală și în venele hepatice, evidențiază trombi, șunturi spontane porto-sistemice, fistule arteriovenoase, măsoară gradientul porto-cav; este esențială pentru stabilirea indicațiilor și efectuarea șuntului porto-sistemic transjugular, precum și pentru supravegherea unui astfel

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
evidențiază trombi, șunturi spontane porto-sistemice, fistule arteriovenoase, măsoară gradientul porto-cav; este esențială pentru stabilirea indicațiilor și efectuarea șuntului porto-sistemic transjugular, precum și pentru supravegherea unui astfel de șunt. Tomografia computerizată cu substanță de contrast evidențiază dimensiunea ficatului, nodularitatea, dilatarea portei, circulația colaterală peri-splenică, para-esofagiană, eventuala ascită. Are avantajul că poate diferenția nodulii de regenerare de cancerul hepatic incipient. Rezonanța magnetică nu furnizează informații suplimentare față de tomografie. Examenul histologic al specimenului obținut prin biopsie hepatică poate crea dificultăți de interpretare; elementele care sugerează

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
bacteriemiei cu Gram negativi, hepatocitolizei sau cancerului hepato-celular), flapping tremor. Stigmatele cutaneo-mucoase sunt prezente. Ascita este voluminoasă. Icterul, ascita și sângerările spontane sunt semne de gravitate. Decompensarea vasculară este determinată de hipertensiunea portală și se manifestă prin: ascită, circulație venoasă colaterală portocavă, varice esofagiene și fundice, cu riscul implicit de sângerare, hemoroizi, splenomegalie. Decompensarea parenchimatoasă (insuficiența hepatocelulară) este sugerată de apariția febrei, icterului, foetorului hepatic și a encefalopatiei hepatice. DIAGNOSTIC POZITIV Etapele de diagnostic ale unei CH urmează următorul algoritm:1

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nespecifici absenți, PBH - lipsește necroza și infiltratul limfo-plasmocitar. 2. Activă - zgomotoasă clinic, PBH - infiltrat limfoplasmocitar (pironinofile>50%), gamaglobuline mult crescute, IgM, IgG crescute, Ac nespecifici prezenți. Diagnosticul stadiului evolutiv: compensată sau decompensată: 1. Portal (vascular) - ascita, hidrotorax drept, splenomegalie, circulație colaterală superificială abdominală, varice esofagiene, gastrice, hemoroizi. 2. Parenchimatos - encefalopatie hepatică cronică, icter, scădere ponderală, sindrom hemoragipar, ficat mic, albumine<2,5g/dl, IQ<30%, clearence BSF<4%, Bl crescută, transaminaze posibil crescute. PROGNOSTIC Clasificarea Child-Pugh Tabloul clinic al CH poate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
clinic evidențiază prezența lichidului de ascită doar când este în cantitate de peste 1l. Se pot pune în evidență: mărirea de volum a abdomenului cu aspect de batracian sau 257 CIROZE HEPATICE obuz, micșorarea distanței dintre simfiza pubiană și ombilic, circulație colaterală, evaginarea ombilicului, hernii diverse, matitate cu concavitatea în sus, semnul valului, matitate deplasabilă pe flancuri, ascensionarea diafragmului. Când sindromul ascitoedematos este subclinic, creșterea în greutate cu peste 1kg în 3-4 zile atrage atenția asupra sa. În 5-10% din cazuri ascita

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
factori de coagulare deficitari, trombocitopenie, vasopatie, consum sporit de factori de coagulare etc.) și pentru că homeostazia acestui tip de pacient este foarte precară. HDS prin efracție de varice esofagiene (VE). Una dintre consecințele notabile ale hipertensiunii portale este formarea circulației colaterale profunde, exprimate clinic prin apariția varicelor esofagiene și gastrice, care incumbă un risc mare de sângerare. Peste 50% din cei diagnosticați cu CH dezvoltă VE într-un an și 90% în 10 ani, iar 30-50% dintre aceștia vor sângera la

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sân, tiroidă, pulmoni), adenopatii care pot sugera afecțiune metastatică hepatică; - modificări cutanate sugestive pentru ciroză hepatică; - leziuni de grataj, pigmentări melaninice, xantoame, hipocratism digital în sindroame colestatice;tromboflebită migratorie, noduli metastatici cutanați în cancere; - edeme periferice, ascită în ciroză - circulație colaterală. Examenul abdomenului poate evidenția hepatomegalie sau ficat mic atrofic (sugerează afectare hepatică cronică și infirmă colestaza extrahepatică, în care ficatul este mare și regulat), sensibilitate la palpare, splenomegalie (anemie hemolitică, ciroză), alte stigmate cutanate de ciroză hepatică. În hepatita alcoolică

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

efectua o arteriografie rămânând surprins că nu au apărut ulterior complicații. Prima angioplastie transluminală percutană a fost realizată pe 16 ianuarie 1964 unei paciente în vârstă de 83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu circulație colaterală redusă, starea generală a pacientei nepermițând efectuarea unei intervenții chirurgicale. S-a utilizat un sistem dilatator coaxial de catetere de 8-12 F rezultatele clinice, pletismografice și angiografice post-procedură fiind foarte bune. Deși primită cu scepticism în SUA metoda a stârnit

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un pontaj arterial iar la 4% se efectuase amputația (studiul Framingham, 1974). Evoluția relativ benignă a claudicației intermitente (la 2/3-3/4 din pacienții cu AOMI la ani după diagnostic simptomatologia rămâne nemodificată, aceasta fiind consecința atât a dezvoltării circulației colaterale cât și a adaptării mersului cu utilizarea mușchilor care sunt mai bine perfuzați) dă impresia de falsă securitate pacientului și medicului. Astfel că “este dificil să ne formăm o idee despre evoluția pacientului cu claudicație intermitentă în relație cu perimetrul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
peretelui abdominal (rr. inguinales). a. femurală profundă (a. profunda femoris) se desprinde de pe fața posterioară a arterei, la 2-5 cm inferior de ligamentul inghinal, se îndreaptă lateral prin spatele mușchiului lung adductor divizându-se apoi în ramurile terminale perforante. Prin colateralele a. femurale profunde cu ramurile extrapelvine ale a. iliace se formează o importantă rețea de supleere: 9 a.circumflexă femurală mediană (a. circumflexa femoris medialis) are direcție medială între mușchii ilio-psoas și pectineu, apoi între mușchii scurt adductor și obturator

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
artera are o direcție oblică în jos și extern, după care devine verticală (fig. 3.8). Artera poplitee este componenta cea mai anterioară a pachetului vasculo-nervos popliteu fiind așezată pe fața posterioară a articulației genunchiului și pe mușchiul popliteu. Ramurile colaterale ale arterei poplitee formează o importantă rețea anterioară pentru articulația genunchiului (rete articulare genus): artera supero medială a genunchiului (a. genus superior medialis), artera supero-laterală a genunchiului (a. genus superior lateralis), artera medie a genunchiului (a. genus media), artera inferomedială

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dorsalis pedis) este continuarea directă a arterei tibiale anterioare, se îndreaptă de-a lungul unei linii care unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a. metatarsea dorsalis prima) și ramul plantar

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se referă atât la componenta de echilibrul (steady-state) cât și la componenta pulsatilă a umplerii vasculare 16. Retele arteriale Rețeaua arterială este formată din rezistențe în paralel (în cazul arterei obstruate, rezistența totală rezultată este suma rezistențelor paralele din circulația colaterală care permite by-pass-ul segmentului obstruat 34): 1/Rtotală (dyne . cm -5.s)= 1/R1 + 1/R2+........+1/Rn sau dacă 1/R = G = conductanța Gtotală = G1+G2+....+Gn de unde se poate deduce că rezistența unui sistem se poate modifica fie

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mușchiului neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității stenozei prin adăugarea spasmului), status-ul circulației colaterale, amplitudinea stimulului vascular vasodilatator, dimensiunile patului vascular distal (chiar dacă sunt cunoscute toate dimensiunile stenozei nu se poate cunoaște care ar fi fost diametrul absolut al arterei în absența aterosclerozei pentru a iriga patul vascular cu un flux adecvat) etc.. stenoza

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vascular respectiv, astfel că efectele ei pot fi cuantificate independent de alte variabile ale sistemului. În aceste condiții severitatea stenozei poate fi definită într-o varietate de condiții fiziologice de la hipertensiune arterială la tensiune arterială zero și de la absența fluxului colateral la flux colateral egal cu fluxul arterei normale. Studiile lui Gould au evidențiat că reducerea presiunii la trecerea printr-o stenoză este descrisă de formula: unde fQ este pierderea de presiune datorată frecării parietale vâscoase de a lungul lumenului stenotic

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
că efectele ei pot fi cuantificate independent de alte variabile ale sistemului. În aceste condiții severitatea stenozei poate fi definită într-o varietate de condiții fiziologice de la hipertensiune arterială la tensiune arterială zero și de la absența fluxului colateral la flux colateral egal cu fluxul arterei normale. Studiile lui Gould au evidențiat că reducerea presiunii la trecerea printr-o stenoză este descrisă de formula: unde fQ este pierderea de presiune datorată frecării parietale vâscoase de a lungul lumenului stenotic corelată liniar cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]