5,487 matches
-
ne ajută cu nimic dacă o privim în contextul discuției din secțiunile anterioare. Noi nu aflăm, din răspunsul lui Field, de ce putem aplica matematica în știință cu atâta succes, ci de ce, din faptul că o putem aplica, nu trebuie să conchidem că este adevărată. Capitolul 5 Empirism și realism Întreg capitolul precedent a fost dedicat problemei aplicabilității matematicii. Am văzut că exista două feluri de a ajunge la această problemă apelând la rolul factorului estetic în matematică și indicând faptul că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Skorupski (2005: 60-65). 55 Schlick spune, de exemplu, în legătură cu ideea lui Mill că singurul test pentru adevărul oricărei judecăți stă în experiență, că "o cercetare critică a argumentului său dezvăluie în el greșeli din cele mai serioase și trebuie să conchidem că el a eșuat complet în încercarea de a arăta natura empirică a judecăților logice sau matematice." (Schlick 2003: 92) Ayer, de asemenea, consideră că "această soluție pentru dificultatea empiriștilor cu privire la judecățile logicii și matematicii este inacceptabilă" (Ayer 1987: 99
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ce angaja În fond această cultură Într-un context mult mai larg. Dar, având În vedere aci cultura Însăși, valențele ei, Mircea Eliade observa, pertinent: „Fertilitatea spirituală a poporului român nu mai poate fi pusă la Îndoială de nimeni”. Și conchidea, În 1936: „Astăzi, mai mult ca oricând, forțele creatoare românești, spiritualitatea românească, trebuie să-și spună cuvântul În istoria lumii”, vaticinar asigurând, totodată, pe compatrioții săi: „Vom deveni o forță a istoriei, un destin european, prin chiar aceste energii creatoare
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
fi decât românești, lăsându-ne nouă Însărcinarea de a găsi soluția cea mai potrivită pentru a Îmbina generalul și universalul În aceste delimitări etnice, arăta Ion Șiugariu, În 1941, semnând O mărturisire de credință, prin ea Însăși ilustrativă. „E necesar - conchidea - să ieșim zgomotoși pe câmpul de luptă, vorbind În numele unei Românii pretențioase și nemulțumite, o Românie care atacă direct marile probleme ale omenirii și ajunge la soluții necesare și obligatorii pentru toată lumea”. Pe acest ton, uimitor poate azi, Însă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
vor fi comparabile cu cele ale fumatului. Avertizarea emisă a venit după ce un raport științific a ajuns la concluzia că limitele de siguranță stabilite în privința radiațiilor sunt "de o mie de ori prea indulgente", iar un raport oficial britanic, a conchis că radiațiile de la telefoanele mobile ar putea duce și la apariția cancerului. Autoritățile germane sfătuiesc deja cetățenii să folosească internet prin cablu, în locul celui wireless. Muzica ascultată la căști la un volum ridicat, afectează auzul și poate duce chiar la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
acțiunea"153. Neavând implicații morale, răspunsul "clinic" sau "didacticismul", o "ilustrare concretă a unei idei abstracte"154, frizează, evident, indiferența. Dacă răzbunarea este expresia practică a (atitudinii - adăugirea mea) scandalizate, consimțământul reprezintă expresia practică a didacticismului"155, apreciază Black. Astfel, conchide criticul, didacticismul distruge însuși tipul special de inteligență care îl face posibil, ca răspuns la evenimentul descris de Jay Chapman. Iată, deci, că adresa de la Coatesville modelează un tip aparte de raportare la eveniment, care, în cuvintele lui Black, "moderează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
într-adevăr, o persoană sau nu, trece, din punctul de vedere al criticului retoric, într-un plan secund. Similaritatea construcției discursive cu modelul (uman!) legitimează, în suficientă măsură, evaluarea din punct de vedere moral a autorului implicat de un discurs, conchide, tranșant, criticul. În cele ce urmează, Black procedează la inovarea teoretică, metodologică și terminologică a criticismului retoric, la care ne-am referit la începutul acestui subcapitol. El propune termenul de "second persona", pentru a echilibra relația triunghiulară presupusă de actul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vor mai avea nici o importanță; în ambele cazuri, criticile care i-au fost aduse nu vor mai conta. Autoarea se întreabă, în fața noastră, cei care o citim, ce înseamnă toate acestea; iată la ce concluzii ajunge. În primul rând, Campbell conchide că președintele ar fi declarat, în cele de mai sus, că nu va fi afectat de criticism în nici un fel, afirmație "tragică", din punctul de vedere al criticului, pentru care, nu-i așa, "criticismul este mecanismul prin care putem îmbunătăți
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului set de date ESS indică contrarul: cei care se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile legate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mea. Am luat-o ca pe o declarație de antipatie. Apoi am observat că întrebarea vizează toate domeniile. La ce-mi trebuie mie matematică? La ce-mi trebuie mie chimie? La cemi trebuie mie literatură? Dar economie? Sau istorie? Putem conchide: la ce-mi trebuie mie școală? În acest punct regresul se oprește. Școală? Da, asta îmi trebuie! Fără diplomă nu te angajează nici la mătură! A, las că știu eu pe unii care au mai multe facultăți și stau acasă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un patos care smulgea de la auditoriu bocete și țipete. Ba chiar hotărâse, copil fiind, să o șteargă spre port cu gândul Athosului, să ia urma sfântului Ioan, însă un căpitan l-a izgonit spre casă. „Atunci am eșuat ca sfânt”, conchide ironic, Kazantzakis. I-a mai rămas doar să devină un cretan de excepție. Este motivația fundamentală a evoluției lui Kazantzakis indusă insistent de tatăl său care a acceptat să râdă abia din momentul eliberării Cretei. Idealul libertății politice a devenit
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el să poată pleca. Deși multe din aceste cărți circulă în clandestinitate, el își dorește firescul editorial al aparițiilor la care lumea largă să aibă acces, aproape nu înțelege complicatul mecanism al editării ce implică agenți literari, avocați, contracte. Totuși conchide: „Aceste edituri seamănă leit: puțin le pasă de voința autorului, de zbaterile lui în cleștele sovietic. Ele sunt interesate de garantarea succesului comercial: nimeni să nu le-o ia înainte cu publicarea, iar în caz de proces sunt acoperite: au
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
observat cum atât în basme cât și în realitate, în viața psihică înfierbântată a vanitosului, ascensiunea aspirației către putere poate ajunge până la idealul identificării cu divinitatea.” (Adler, p.163) Putem, acum că am prezentat câteva caracteristici generale ale vanitosului, să conchidem că intelectualul lui Knut Hamsun este un vanitos care adeseori își ascunde vanitatea sub mult mai plăcuta aparență a onoarei. Ba recunoaștem și evoluția vanității până la cel mai monstruos stadiu, acela de a se plasa pe poziții egale cu Dumnezeu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca un organism pentru care mădularele aproape nici nu contează decât în măsura în care servesc organismul. Egalitatea cetățenilor înseamnă, întruna din etapele comunismului românesc, mizeria tuturor neprivilegiaților. Miliția, securitatea și partidul sunt instrumente ale menținerii puterii cu forța. Karl Jaspers analizase și conchisese ferm că o putere nelegitimă cum e cea nedemocratică, totalitară, nu se poate menține decât cu forța. Cei care mențin acest sistem (care aici e fotografiat exclusiv prin prisma comerțului și episodic prin prisma altor ramuri ale economiei), sunt deasupra
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau Leibniz, s-a construit pe supoziția că transcendentul e raționalizabil și formulabil. • Kant, analizând pretențiile metafizicii raționaliste, va argumenta că încercarea rațiunii de a trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mulțimii"608. Luând cazul antinomiei Cantor-Russell cu privire la conceptul de mulțime a tuturor mulțimilor, Mihai Drăgănescu observă că aceasta a condus la interpretarea acestui obiect ca fiind ori imposibil, ori altceva decât un obiect matematic, în speță o mulțime. De aici conchide că mulțimea tuturor mulțimilor ar putea fi un obiect de o natură mai profundă, dacă aplicăm modelul ontologic al inelului lumii materiale 609. În continuare, desfășoară un adevărat experiment filosofic, unul mental desigur, prin care încearcă să derive sensul ontologic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aritmeticii, că un sistem de axiome suficient de bogat duce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii 658. Ea înseamnă, din punct de vedere epistemologic, că o teorie științifică completă este iluzorie. Aplicând acest rezultat la discuția sa, Basarab Nicolescu conchide că este imposibilă o teorie completă care să descrie ansamblul nivelurilor de realitate, cunoașterea aceasta trebuind să fie inevitabil una deschisă. Un alt rezultat important pentru teoria cunoașterii, ce rezultă de aici, este că "nici un nivel de Realitate nu constituie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul pentru creier. Trebuie să încercăm a o organiza și utiliza"803. S-ar putea spune că proiectul logico-filosofic pe care îl derulează Ștefan Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
excluderii sau respingerii din științificitate a tuturor ingredientelor complexității realului: subiectul, existența, dezordinea, aleatorul, calitățile, solidaritățile etc.840. Toate acestea sunt subîntinse de logica clasică de tip aristotelician, care legitimează și dă imaginea rațională a științei clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că această problemă a realului "nu poate fi tratată decât la modul nu doar metafizic, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 165. 242 A se vedea în acest sens cartea lui Valeriu Perianu, Ființă paradoxală și neființă estetică (Editura Junimea, Iași, 2004), în care acesta detectează și analizează, sub toate ipostazele care s-au manifestat de-a lungul timpului, antinomia, conchizând că singura compensație ce i-a fost dată omului la această hărțuire constantă a antinomicului este esteticul. 243 Jeanne Hersch, Mirarea filozofică. Istoria filozofiei europene, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 10-11. 244 Ibidem, p. 13. 245 Ibidem. 246 Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
organism și despre statutul său moral. Un asemenea punct de vedere este susținut prin ipoteza Gaia49. Dar care sunt argumentele pentru a susține această idee? Nimic altceva decât felul în care funcționează aceste sisteme. Dar dacă acesta este argumentul, atunci, conchide Attfield 50, ar putea fi considerate organisme vii toate sistemele care funcționează pe baza unor regularități, de la sistemul social și economic de tip capitalist la sistemul solar, ceea ce nu se poate admite. De aceea, vom respecta aceste sisteme, dar nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rezultă, conform principiului dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale, atunci omul este îndreptățit să manipuleze lumea după cum vrea, pornind de la interesele sale. Acesta al fi modul de a gândi specific culturii occidentale, conchid unii dintre ecologiștii radicali. Șovinismul omenesc are drept consecință manipularea și dominația omului asupra naturii. Alternativa la atitudinea umană egocentrică o reprezintă altruismul. Desigur, putem identifica diverse contribuții filosofice la această problemă, însă nu este aici locul unei asemenea dezvoltări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cer reflecție, așa cum ar fi cumpătarea, sunt mai recente. Darwin consideră că o acțiune este văzută ca bună sau rea de omul primitiv numai în măsura în care ea afectează bunăstarea tribului, deci nici cea a speciei, nici cea a unui individ. El conchide că simțul moral își are originea în instinctele sociale, ambele fiind în relație cu comunitatea 195. În opinia mea, Darwin susține aici o perspectivă holistă, chiar aceea de care va fi sedus Leopold. Virtuțile sociale se corelează cu bunăstarea comunității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]