5,016 matches
-
Carp despre "Controverse teologico-politice în cadrul Uniunii Europene", prin evidențierea drepturilor garantate prin Cartea Europeană a Drepturilor Fundamentale ale Omului și a articolelor din proiectul de Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa în legătură cu latura teologică a conținutului politic, precum și controversa privind includerea unei referințe la fundamentarea creștină a Europei. Textul lui Radu Preda "Amnezia unui continent. Raportul Biserică-Stat între laicism și relativism" readuce în actualitate un "subiect medieval", referitor la raportul dintre Biserică și Stat autorul fiind un specialist recunoscut
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trudește cultura apuseană, de jos în sus, în loc să aștepte coborârea cerurilor. Credincios creștinismului primelor timpuri, Răsăritul a păstrat nealterată așteptarea sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deducerea stării de spirit colective din agregarea statistică - oricât de rafinată ar fi ea - a opiniilor individuale. Este clară diferența dintre „interacțiunea” statistico-matematică a opiniilor și interacțiunea acestora în procesul viu al discuțiilor în grup, unde intervin ample fenomene de controversă, persuasiune, autoritate etc. Interviul de grup înseamnă discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața acestuia, sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator). Sarcina animatorului este deosebit de complexă, deși e bine ca intervențiile sale să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
veniturile familiale sunt mai mici, cu atât problema bugetului e mai stringentă, implicând dispute familiale. Până la un punct însă, pentru că în condiții de sărăcie cheltuielile trebuie afectate în întregime subzistenței biologice a membrilor familiei, astfel încât nu se pune acut problema controverselor în decizii. d) Societatea trebuie să se reproducă nu numai biologic, ci și social, în sensul asigurării unor condiții ca viitorii ei membri să-și însușească valorile pe care ea le promovează și să fie capabili să îndeplinească muncile ce
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mulți copii trebuie susținute material-financiar de la bugetul statului. Aceasta înseamnă o politică fiscală diferențiată a impozitelor și taxelor, astfel încât cei care nu au copii plătesc familiilor cu copii. Strategia statului de redistribuire a veniturilor personale în funcție de numărul de copii stârnește controverse și opoziții. Principalele argumente ale celor care se opun unei astfel de politici sunt: în societatea modernă, a avea mai mulți urmași este o problemă de voință proprie, prin urmare corect este ca cei ce s-au decis pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte mare încredere în el și deci în viitor va îndeplini și alte sarcini, care vor duce la eradicarea simptomelor; dacă clientul nu urmează prescripția, înseamnă că e ferm hotărât și capabil să elimine simptomul. Injoncțiunile paradoxale au stârnit multe controverse. A-i cere clientului să-și amplifice simptomul pentru care solicită tratament presupune riscuri terapeutice, dar și grave probleme etice. De aceea, metoda este folosită cu mare precauție. Oricum, implementată în episoade familiale care se pretează la relaxare și hilar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în Viețile celor doisprezece Cezari, Suetonius (69-130 p.Chr.) amintește grupul iudeilor care, instigați de Chrestus (n.n. Christus), cauzau agitații continue, determinând expulzarea lor din Roma. O dată presupusă identificarea dintre Chrestus și Cristos, înțelegem că acesta a fost și momentul controverselor din interiorul grupului etnic iudaic la Roma, numită de Suetonius agitație. Necunoscând și nedescriind profunzimea religioasă a iudeilor sau a creștinilor, autorul constată pur și simplu tulburarea ivită între dânșii și provocarea unei reacției decisive a autorității imperiale. Expresia autorului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adoratori ai divinității sunt cei care o demonstrează printr-o viață virtuoasă. Prin acesta ne prezintă un criteriu de evaluare a creștinilor; vorbește cu venerație despre martirii creștini, care au înfruntat chinuri îngrozitoare, murind pentru credința lor, criticând comportamentul și controversele clerului roman. Tot el considera, foarte instructiv, că episcopului Romei, ca episcop al orașului etern, i se cuvine cea mai înaltă autoritate; arată o cunoaștere a oficiilor ecleziastice, evidențiind informația despre primatul episcopului roman, care se dezvolta tot mai mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
el: • este atent la modul de rezolvare a sarcinilor și la posibilitatea apariției unor tensiuni, • pentru care atunci caută să înțeleagă punctele de vedere ale părților, • le abordează din perspectiva sarcinilor problematice de rezolvat, • atrage și pe ceilalți în folosirea controversei pentru rezolvare, • concluzionează asupra experienței cognitive câștigate, • corelează cu alte succese procedurale, • stimulează propunerea de către educați a unor asemenea situații problematice de rezolvat prin colaborare. Capitolul 9 Educatorul și perfecționarea educației: paradigma acțiune-formare-cercetare versus paradigma experienței educaționale 9.1. Practica
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare. După 1980 s-au diversificat cercetările în acest tip de acțiune-cercetare din nevoia creșterii eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înrudite ale teoriei sociale și politice. De atunci, odată cu creșterea interesului pentru teoria internațională, o literatură înfloritoare a fost dedicată chestiunilor teoretice, o mare parte fiind preocupată de teoria constitutivă. Această concentrare pe procesul teoretizării nu a fost lipsită de controverse. Unii au argumentat că preocuparea excesivă pentru teorie reprezintă o retragere din analiza chestiunilor concrete și absența unui simț al responsabilității pentru relevanța politică (Wallace 1996). Se poate face o paralelă, în acest caz, cu o poziție pe care Keohane
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se contrazică mizele principale implicate în înțelegerea lumii și în crearea unor moduri de analiză sofisticate. Aici este necesar să se înainteze cu multă atenție deoarece nicio descriere a principalelor mize nu poate cuprinde în mod echitabil multiplele dezbateri și controverse din domeniu. Este obligatoriu să existe un oarecare grad de arbritariu în orice încercare de a înțelege disciplina ca un tot. Totuși, cu acest avertisment, credem că este utilă discutarea concluziilor oferite de principalele abordări cu privire la următoarele patru chestiuni; un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
credem că este utilă discutarea concluziilor oferite de principalele abordări cu privire la următoarele patru chestiuni; un scurt rezumat al pozițiilor adoptate de respectivele teorii în privința acestor teme le poate permite cu siguranță începătorilor să-și croiască un drum prin desișul marilor controverse din domeniu. Obiect de analiză și domeniu de investigație Prima chestiune este obiectul analizei și domeniul de investigație. Dezbaterile asupra obiectului de analiză au fost importante în cadrul disciplinei în special începând cu discuția privind "nivelul de analiză" (Singer 1961; Hollis
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Un singur aspect ar mai trebui menționat înainte de a comenta pe scurt capitolele care urmează. Este necesar să ne întoarcem la un comentariu făcut la începutul acestei Introduceri, și anume că realiștii și internaționaliștii liberali au fost implicați într-o controversă asupra celor mai adecvate forme de acțiune politică într-un domeniu unde lupta pentru putere și securitate este predominantă. Merită de asemenea să reamintim poziția lui Steve Smith, conform căreia "teoriile nu doar explică sau prezic, ele ne spun ce
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aproape toți studenții în relații internaționale sunt de acord că uneori omul de stat trebuie să acționeze într-o manieră contrară principiilor morale private de exemplu, să acorde o mai mare importanță salvării vieții propriilor soldați decât a soldaților adversarului. Controversa apare cu privire la când, unde și cât de des este necesară cu adevărat violarea normelor morale. Realiștii susțin că anarhia și egoismul contrâng atât de sever spațiul destinat preocupărilor morale, încât nu ar fi o prea mare exagerare să spunem că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
explica construcția socială a oprimării femeii, teoriile feminismului normativ contextualizează genul ca pe un mecanism analitic care adăpostește propriile sale excluziuni și care, asemeni teoriilor Relațiilor Internaționale, trebuie să fie deconstruit (Sylvester 2002). Începând cu anii '90 a apărut o controversă privind aplicabilitatea conceptului de gen în Relațiile Internaționale și în studiile feministe, în general. În Relațiile Internaționale au apărut două critici principale ale conceptului de gen. Prima dintre ele susține că utilizarea analitică a conceptului de gen maschează alte forme
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
15. Arta este "tensionată și valoarea în artă se măsoară mai ales după tensiunea comunicării ei"16, iar acest fapt binecunoscut nu face altceva decât să rezume, în termeni poetici, ideea, conform căreia Universul poetic a constituit, dintotdeauna, subiectul vastelor controverse în materie de critică, întrucât el duce cu sine povara, dar și privilegiul flexibilității totale, a unei nesupuneri jucăușe a sensurilor ce răstoarnă la nesfârșit resorturile posibile de existență, sădind sămânța de geniu care va naște un nou profet al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
petrecuseră războiul în URSS, alții în ascunzători clandestine, în timp ce alții stătuseră în închisori și lagăre), dar și datorită existenței unor relații profunde (inclusiv personale) cu Moscova și cu persoanele influente din Secția internațională a PCUS. Cu toate acestea, nu existau controverse semnificative în rândurile conducerii PCR cu privire la necesitatea de a promova transformări "burghezodemocratice" în direcția unei "revoluții socialiste". 201Vezi sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia comunist %C4%83/accesat iunie 2011. 202Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sacadate), abia contaminat de o calofilie fals poetică. Ele sunt plasate în registrul poetic suprem, în timp ce convorbirile cu soția (Ea 2) se desfășoară într-un cadru de un raționalism camilpetrescian, nu mai puțin seducător. Aici replicile sunt remarcabile prin tensiunea controversei pe o temă dragostea în care credeam că s-a spus totul. Dialogurile socratice despre iubire (suferință, trădare, ruptură și moarte) merită să fie citite cu toată atenția pentru că (iată, poate, o definiție a talentului literar) autorul știe "să citească
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama unui cuplu conjugal. Calul verde nu reprezintă, în viața acestuia, decît o metaforă. Este, ca si 1 + 1 = 3, expresia autoritarismului unui soț care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este The Literature of Replenishment, publicat În numărul din ianuarie 1980 În mensualul american The Atlantic. Este vorba despre o replică pe care Barth și-o dă lui Însuși din urmă cu 13 ani, cînd publicase un articol ce provocase controverse - « The Literature of Exhaustion », tot În The Atlantic. Idem, p. 402. art. cit., pp. 198-199. Carles Taylor, Le Malaise de la modernité, Paris, Cerf, 2002, p. 68 (traducere adaptată). « Qu’est-ce qu’on appelle la postmodernité ? Je ne suis pas au
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și prevalența cazurilor de abuz și neglijare a copilului este extrem de dificil, întrucât legislația referitoare la aceste situații diferă de la un stat la altul, de la o cultură la alta și chiar de la un grup de specialiști la altul. Există încă controverse legate de definirea conceptelor, în special a celui de abuz emoțional, definiții ce se aplică apoi în diferite cercetări. O mare parte a copiilor abuzați sau neglijați nu intră în atenția oficialităților din diferite motive. Controversele legate de acest fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la altul. Există încă controverse legate de definirea conceptelor, în special a celui de abuz emoțional, definiții ce se aplică apoi în diferite cercetări. O mare parte a copiilor abuzați sau neglijați nu intră în atenția oficialităților din diferite motive. Controversele legate de acest fenomen persistă în majoritatea statelor europene, diferențe semnificative între state existând în privința serviciilor și a programelor sociale dezvoltate. Studiu de caz: politica socială a statului Iowa în privința abuzului asupra copilului Sursa: University of Iowa Aspecte sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unui deceniu. Lipsea însă, cum a observat un recenzent al ei9), un studiu de ansamblu despre prostituția în Romînia, fenomen de amploare, căruia i s-au dat interpretări divergente, unii explicîndu-l prin teoria despre „poligamia femeilor”, alții prin „pricini sociale”. Controversele se accentuează în deceniul al treilea și al patrulea, în această campanie făcîndu-și loc și un critic, H. Sanielevici, care susținea, în felul său ritos, că „nu de mizerie se prostituează majoritatea femeilor (cele mai multe prostituate se recrutează dintre servitoare)” 10
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]