4,784 matches
-
mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
conjunctivă rezistentă, necontractilă și inextensibilă. Tendonul este format din țesut tendinos: -fibre conjunctive, tendinoase și de colagen, - celule conjunctive - tenocite. Tendonul poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar și direct pe compacta osului, de ex: inserțiile de la nivelul crestei femurale sau ale calcaneului. Rolul tendonului este de a: -mări distanța dintre fibre în timpul contracției musculare realizând astfel un spațiu necesar îngroșării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo- nervoase subiacente; -fixa mușchiul în totalitate la planurile osoase profunde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus și în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus și în afară) și inferioare (verticale). Toate cele trei fascicule converg și se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ca fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este o lamă aponevrotică dispusă în regiunea lombară și dorsală inferioară. Fascia se inseră: - medial: pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este o lamă aponevrotică dispusă în regiunea lombară și dorsală inferioară. Fascia se inseră: - medial: pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
poziției verticale a corpului. Musculatura acestui plan este dispusă în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi acoperă sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: - la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; - pe creasta sacrată mediană; - pe fața posterioară a sacrumului; - pe creasta iliacă; - pe fascia toraco-lombară. inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: - coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi acoperă sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: - la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; - pe creasta sacrată mediană; - pe fața posterioară a sacrumului; - pe creasta iliacă; - pe fascia toraco-lombară. inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: - coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele între ele: mușchiul iliocostal (m. iliocostalis); - coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
AL ABDOMENULUI (m. obliquus externus abdominis) Originea - Figura 91- se descrie ca fiind pe fața externă a ultimelor 7 sau 8 coaste. Inserția terminală: - fasciculele posterioare: pornesc de la nivelul ultimelor coaste și se inseră terminal la nivelul buzei externe a crestei iliace, - cea mai mare parte din restul de fibre se termină în teaca dreptului abdominal, - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal, - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe bazin sau invers în funcție de unde este punctul fix pentru contracție, - mușchi expirator. Inervația se realizează prin: - nervii intercostali inferiori, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali. MUȘCHIUL OBLIC INTERN (m. obliquus abdominis internus) Originea este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală este descrisă diferit pentru: - fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală este descrisă diferit pentru: - fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta pectineală. Acțiunea este de: - rotația toracelui de aceeași parte, - flexia toracelui față de bazin sau invers în funcție de locul unde ia punct fix, - mușchi expirator. Inervația este posibilă prin nervii: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MUȘCHIUL CREMASTER (m. cremaster) Originea este produsă prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale, - rol expirator. Inervația este posibilă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ilio-inghinali. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiuna lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor, iliopsoasul și micul psoas (ultimei doi sunt descriși la musculatura membrului inferior.) MUȘCHIUL PĂTRATUL LOMBELOR (m. quadratus lumborum) - fibre ilio-costale, verticale cu origine la nivelul crestei iliace și a ligamentului iliolombar, - fibrele ilio-transversare cu aceeași origine ca și precedentele, - fibrele costo-transversare cu origine pe coasta a XII. Inserția terminală: - fibre ilio-costale pe coasta a XII-a; - fibrele ilio-transversare se termină la nivelul vârfului proceselor costiforme ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Originea este (Figura 98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din plexul sacrat. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL (m. quadratus femoralis) Originea pe tuberozitatea ischiatică Inserția terminală este realizată pe creasta inter-trohanteriană. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din plexul sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR EXTERN (m. obturator externus) Originea este pe fața externă a conturului osos al găurii obturatorii. Inserția terminală:marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dată de nervul femur MUȘCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI Musculatura regiunii mediale a coapse este dispusă în mai multe planuri: - superficial: mușchii pectineu, adductor lung și gracilis; - mijlociu: adductorul scurt; - profund: adductorul mare. MUȘCHIUL PECTINEU (m. pectineus) Originea este pe creasta pectineală. Inserția terminală este pe linia pectineală a femurului ( linia de trifurcație mijlocie a liniei aspre). Acțiunea: - flexor al coapsei pe bazin, - slab adductor și rotator în afară a coapsei. Inervația este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a luminii va fi dată la o parte o dată pentru totdeauna. Interferența este un fenomen caracteristic tuturor tipurilor de unde. Când arunci o piatră într-un iaz, se creează cerculețe pe suprafața apei - undele. Apa saltă în sus și în jos, crestele și bazele micilor valuri răspândindu-se sub formă de cercuri înspre exterior. Dacă arunci două pietre în același timp, cerculețele se întrepătrund. Acest lucru poate Suprapunerea unei creste cu o bază fi observat mai clar dacă scufunzi două pistoane oscilante
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cerculețe pe suprafața apei - undele. Apa saltă în sus și în jos, crestele și bazele micilor valuri răspândindu-se sub formă de cercuri înspre exterior. Dacă arunci două pietre în același timp, cerculețele se întrepătrund. Acest lucru poate Suprapunerea unei creste cu o bază fi observat mai clar dacă scufunzi două pistoane oscilante într-o cadă cu apă. Când creasta unui val creat de un piston se suprapune peste piciorul valului creat de celălalt piston, cele două efecte se anulează reciproc
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sub formă de cercuri înspre exterior. Dacă arunci două pietre în același timp, cerculețele se întrepătrund. Acest lucru poate Suprapunerea unei creste cu o bază fi observat mai clar dacă scufunzi două pistoane oscilante într-o cadă cu apă. Când creasta unui val creat de un piston se suprapune peste piciorul valului creat de celălalt piston, cele două efecte se anulează reciproc; dacă urmărești atent modul de propagare al valurilor, poți observa formarea unor benzi de-a lungul cărora apa are
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cât unda oscilează mai repede în sus și în jos - cu cât are frecvența mai mare -, cu atât posedă mai multă energie. (De asemenea, cu cât frecvența este mai ridicată, cu atât mai mică este lungimea de undă: distanța dintre crestele a două unde.) Într-adevăr, una dintre cele mai importante legi ale termodinamicii - așa numita lege Stefan-Boltzmann - pare să facă o legătură între oscilațiile moleculelor și cele ale undelor de lumină. Ea stabilește o relație între temperatura unui obiect și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vor simți până la căderea comunismului, în 1989, și chiar după aceea. Secvențe propagandistice din filmul sovietic al deceniului 3 Greva (S.M. Eisenstein, 1924) Muncitorul Iakov Strongen, acuzat pe nedrept de furt de către direcțiune, se spânzură cu cureaua de la pantaloni de creasta unei mașinării uriașe. Un strigăt străbate hala : „Opriți lucrul !”. Montaj rapid cu muncitori abandonând lucrul la strung, la freză, lăsând din mână cleștele gură-de-lup, coborând de pe podurile rulante. Mașini care stau. Mulțimi țâșnind, mereu înainte, frontal, porți care zboară de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]