7,252 matches
-
de obiceiuri, datini, amintiri; 6. Factorul juridic, obiceiurile juridice românești, păstrate veacuri de-a rândul; 7. Factorul moral, conștiința și solidaritatea națională; a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Suzana Rusu CARIERA TA Primii pași INSTITUTUL EUROPEAN Colecție îngrijită și coordonată de Livia Iacob Suzana Rusu, Cariera ta. Primii pași (c) 2004 by Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http: //www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: RUSU, SUZANA Cariera ta. Primii pași / Suzana Rusu. Iași : Institutul European, 2004 Bibliogr. ISBN 973611271-3 37.048 Reproducerea (parțială
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Philippe Morando, Puterile voastre secrete și stăpînirea destinului Bodo Schäfer, Calea spre independența financiară Livia Letca, Bucătăria "la minut" Redactor: Livia Iacob Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/16 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
metafizică în continuumul banalității cotidiene? Se deschide această breșă înalt-perturbatoare spre și întru transcendență? Experiența Erosului ca survenire ce se relevă incompatibilă numirilor și definirilor raționalului proiectează oniric spre primordialitatea întemeietoare ce pulsează dincolo de timp și spațiu? Este îndrăgostitul un cronicar abisal și aparent naiv al tensiunilor transcendente? Frivolitatea sa nu este semnul unui alt tip de putere decât cel ancorat imanentului, imaginea unor stigmatizări dinspre absoluturi ce înnobilează? Resurecția aferentă inaugurării trăirii întru ascensiunea mistică impune saltul ontic peste complexitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
2.2 Prezentarea instituției penitenciare Scurtă monografie * După 1564, capitala Moldovei a fost stabilită la Iași. Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, a fost necesară constituirea și dezvoltarea curții domnești, pe amplasamentul actual al Palatului Culturii. * Din unele însemnări ale cronicarilor, sau de la călătorii străini ai veacului al XVI-lea, putem afla că "denumirea de curte domneasca se dădea unui întreg complex de clădiri, locul prim fiind deținut de cea care adăpostea divanul mare sau spătăria, unde se țineau diferitele întruniri
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
unul dintre aceștia era Mike Seanu) și a încropit o relatare mai bogată și mai savuroasă a faptelor. A doua zi după revelațiile Gazetei, rivala sa The Swimmer, gazeta săptămânală de comerț, reluă povestea, privită dintr-un unghi nou. Conform cronicarului lor „orgia“ fusese organizată de însăși domnișoara Hattie Meynell, care se dovedise a fi mult mai puțin „scorțoasă“ decât păruse la început. Jurnalul strecura și un comentariu inedit: „Sofica noastră Asociație a Femeilor Luptătoare pentru Libertate s-a desfășurat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
izvoarelor sale. Relatarea despre aceste două elemente a fost scrisă fără îndoială după producerea evenimentelor și de aceea trebuie să ne întrebăm până la ce punct informațiile transmise se bazează pe elemente autentice; cu alte cuvinte, dacă, și eventual până unde, cronicarii ulteriori au avut acces la izvoare antice și, în caz afirmativ dacă și în ce măsură le-au transmis cu fidelitate (Lang 1981 și Stolz 1996). Problema se repetă și în cazul istoricului evreu Josephus Flavius (circa 37-100 d.C.) cu privire la cartea sa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
expresii asemănătoare). În fine, în Esd 10,3 se găsește promisiunea solemnă prin care bărbații din familiile de religie mixtă își iau obligația de a repudia soțiile străine și fiii avuți de la ele. c) În concluzie, nici „sacerdotalul” și nici „cronicarul” nu tratează despre „noua alianță” sau despre concepte asemănătoare și va trebui să așteptăm ultimele două secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil în trupul bărbatului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deja tratat în capitole 2 și 5) și problema evaluării mesajului profetic. La toate acestea se adaugă o chestiune pe care o putem numi externă: datarea tardivă a majorității textelor care se referă la cult (Ex 40-48; Deuteronomul, Dtr, „sacerdotalul”, Cronicarul), fapt constatat și în analiza preistoriei și istoriei poporului lui Dumnezeu; în plus, pare imposibilă problema datării și evaluării celorlalte izvoare, precum unele fragmente profetice, Psalmii și textele sapiențiale, în jurul cărora, deși există un consens de principiu (cu unele excepții
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tehnica, mecanica (motoare) etc. În parte, analogiile sunt conservate în clișee și în cuvinte împrumutate domeniului care servește de model; în rest, sunt produse ad-hoc, în continuarea celor deja existente și cu mai mică sau mai mare investiție de fantezie. Cronicarii sportivi sunt destul de des tentați de metaforele în lanț, intersectând domenii diferite și producând adevărate jocuri alegorice: „Neculai, Turtă de mălai,/Turta se învârtește /Neculai primește”. CULTURĂ ÎN NATURĂ Cuvinte cheie: 1. spațiul sacrificiu și spațiul de joc, 2. de la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se sporește la maximum posibilitatea de decodare, așa încât cititorul atent și tenace poate să-și descopere și să se elibereze de propriile angoase, regăsindu-și triumful - alegoric! - în fața necurmatei ticăloșii a timpului. Victor Sterom: Memoria clipei Obstinându-se să devină cronicarul efemerului, pentru a-l eterniza sau, cel puțin, pentru a-i conferi iluzia perenității, în Memoria clipei - Editura Dacia XXI. Poeți contemporani, Cluj-Napoca, 2011 -, Victor Sterom își pune gândurile sub auspiciile cuvintelor lui Ion Caraion, pe care le alege drept
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
palpitantă aventură în lumea fotografiei digitale. Și acest lucru se va întâmpla - fără doar și poate - pentru că odată deschisă ușa mirifică a acestei lumi digitale, nu veți mai dori să renunțați la ea, păstrând-o mereu alături, ca un fidel cronicar al jocului de forme și culori, imagini și contraste, lumini și umbre ce alcătuiesc zi de zi viața noastră. Aș mai vrea să cred că, atât fotograful amator începător, cât și avansatul meticulos vor putea găsi destule lucruri interesante și
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
ușurat îngăimând: Ptiu! Gata să-mi dea comă beiul ăsta ghiaur. De-acu nu te mai scap din ochi diavole, m-ai fiert zdravăn. Toate aceste evenimente, de dans al morții pe tăișul iataganelor destinului, n-au fost consemnate de cronicari sau de istorici, spre a arăta urmaașilor prin ce arderi și come de infarct a trecut acest demn și frământat domn, în vremuri de nebănuite cumpene, îmbătrânind și uzându-se prematur. Totuși, când mai târziu frații Golești, aflați în străinătate
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
ei și ar blagoslovi-o pe biata fată că s-a scăpătat fără cununie... Ancorarea în morala ce dăinuie pe la noi din vremuri imemoriale, nu poate fi o greșeală. Trebuie doar să o poți face, să te transformi într-un cronicar al vremurilor tale. Câți scriitori români nau preaslăvit realismul socialist? Adică au copiat timpul și oamenii lui, au fotografiat, au arhivat. Acesta este rolul scribului: el bagă în magazia faraonului cantități de cereale și număr de cămile, fără să se
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
suflet elegiac bântuit de dorul de țară, de casa părintească, de copilăria dusă, de revolte antiguvernamentale postdecembriste. Cartea sa este un cânt al durerii și revoltei, cu vizibile transparențe biografice. Măcinat de dorul țării, ca orice emigrant, Gh.T. devine un cronicar al vieții politice, un combatant acerb al racilelor de tot felul, deplângând spolierea țării: „N-au mai rămas prea multe de vânzare/ Nici pe pământ și nici în subteran/ Doar la Buzău mai este un vulcan și orizontul ce se
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
se sinucid. Numele doctorului Miron Costin mi se pare, cumva, de împrumut. Tresar de câte ori îl aud. E ciudat să porți un nume celebru, să te recomanzi "Vasile Alecsandri" sau Grigore Ureche". De ieri, m-am gândit de multe ori la cronicarul care ne-a lăsat vorbă că nu e omul deasupra vremurilor, ci bietul om e sub vremi. La masă, doctorul ne povestește pățania, cunoscută în toată America, a unui ins care, vrând să se ducă la Oakland, lângă San Francisco
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a scris.” Alături de acest hrisov, găsesc, însă, și niște însemnări ale lui Petru vodă însuși. Limba folosită de voievod m-a uns la inimă ca un balsam... Erau scrise în limbă curat românească. Însemnările mi-au confirmat spusele lui Ierotei, cronicar al Monembaziei, privitor la Petru Șchiopu, care era: „un om...distins la caracter, și iscusit,...priceput la meșteșuguri și învățături.” Citind aceste însemnări, am pierdut din vedere semnificația anului când a fost făcută dania de mai sus. Redeschid hrisovul și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ducăi vodă nu a fost prea fericită pentru poporăni. Tocmai mi-am adus aminte de...” De data asta știu la ce te gândești, părinte. La cele povestite de Ion Neculce în „Letopisețul Țării Moldovei” privitoare la Duca vodă. „Ce spune cronicarul? Fii bun și povestește-mi și mie”. Apoi mai curând ți-aș citi, părinte ce scrie Ion Neculce: „Și intrând leșii și căzacii și moldovenii, (în conacul din Domnești n.n) au luat pre Duca-vodă și pe alți boieri, pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
slăvitul Ștefan vodă? „Poate știi câte mănăstiri a ridicat Ștefan cel Mare și Sfânt? Dacă îmi spui, vei crește în ochii mei.” Am să-ți spun, sfințite părinte, dar rogu-te să-mi dai voie să-l iau martor pe cronicarul Grigore Ureche. „Cu alte cuvinte, vrei să-ți confirme vorbele. Ia spune!” Iaca ce zice cronicarul în „Letopisețul Țării Moldovei”: „Au domnit Ștefan vodă 47 de ani și 2 luni și trei săptămâni (1457-1504 n.n) și au făcut de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spui, vei crește în ochii mei.” Am să-ți spun, sfințite părinte, dar rogu-te să-mi dai voie să-l iau martor pe cronicarul Grigore Ureche. „Cu alte cuvinte, vrei să-ți confirme vorbele. Ia spune!” Iaca ce zice cronicarul în „Letopisețul Țării Moldovei”: „Au domnit Ștefan vodă 47 de ani și 2 luni și trei săptămâni (1457-1504 n.n) și au făcut de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara.” „Așa-i, dar îngăduie încă o întrebare:” Sunt numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să ne întâlnim cu el și în ce împrejurări.” Sunt fericit că l-am întâlnit chiar și așa, dar cel mai mult mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cum o fi fost când însuși Mahomed al IV-lea a venit la Iași și apoi - la rugămintea lui Gheorghe Duca voievod - a revenit, să vadă mănăstirea Cetățuia în ziua sfințirii acesteia (1672 n.n)? „Uite cum povestește Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Crailor de curtea veche “blând și sfios, singuratic, pe care viața-l lovise dur și își găsise supremul refugiu și suprema consolare în arta sa”...“Marele lui teme favorite erau Bucureștii și pisicile”...“A iubit frenetic viața”...și a fost cronicarul “ultimelor străluciri și abjecțiuni ale levantinismului la noi”... În adevăr, cine poate uita triunghiul Pașadia (mort în desfrâu!), Panatazi (plecat peste hotare în costum de gentleman englez), “și eu”, Pirgu (Gore) spiritualmente nu intra în triunghi decât prin inteligența noii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
numai cititorii îi pot da răspunsul la întrebarea dacă are talent. Papadima, persistent, “...i-am trimis prin poștă câteva poezii. Era în 1931 și aveam 22 de ani. Poeziile au apărut în Gândirea”, unde a ajuns în cele din urmă cronicar literar “lângă alți semnatari ca Tudor Vianu, Oskar Walter Cisek, Ion Marin Sadoveanu ș.a”. Într-o emisiune și dimensiune temporală, tot la Radio România Cultural, după 1990, înțelegem de ce și Radu Gyr este evocat similar. Este vorba de poetul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Ed. PIM, Iași, 2012. orizont, chemare la condei. Ținea mult la “promovarea culturii naționale în nestricarea specificului nostru” și Pan M. Vizirescu, scriind despre grija lui Papadima de a nu-i scăpa nicio carte valoroasă, face observația pertinentă: “rolul unui cronicar literar e de o mare însemnătate pentru cine îl practică în conștiința datoriei”, și în cazul lui Papadima, reține “una din însușirile care îl apropia de Perpessicius era eleganța stilului de a păstra într-o atitudine de respect și considerație
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]