10,969 matches
-
animalelor dovedesc această schimbare. Cît despre orașe, acestea continuă, la sfîrșitul secolului al XV-lea, dezvoltarea începută în secolul al XIV-lea. Datorită cererii lor Toarte mari de produse consumabile, ele modifică cu îndemî-nare producțiile din vecinătatea lor: dezvoltarea viilor, cultivarea plantelor industriale și tinctoriale*. Cu această ocazie, senioria, celula tradițională a producției agricole se reconstituie. În întreaga Europă suprafața rezervei senioriale, administrată direct de proprietar, tinde să se extindă în detrimentul suprafețelor de teren arendate țăranilor. În Anglia, unde începe acțiunea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
oilor pentru lîna care alimentează industriile Icxtile din țară. Dar pe primul loc rămîne producția de cereale mtr-un cadru tradițional. De altfel, aceasta cunoaște pînă aproximativ în 1560 o creștere incontestabilă datorată fără îndoială creșterii demografice, care stimulează defrișările și cultivarea unor noi terenuri în condiții climaterice favorabile: sfîrșitul secolului al XV-lea și primele șase decenii ale secolului al XVI-lea trec printr-o perioadă "caldă". În schimb, după 1560, condițiile climaterice, epuizarea solurilor și stagnarea tehnicii sînt cauzele care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
primei jumătăți a secolului al XVI-lea pare să se oprească după 1560 din cauza insuficienței materiilor disponibile. Tehnicile agricole nu au avansat deloc și singura soluție la creșterea demografică este extinderea suprafețelor cultivate. Or, această extindere, care duce adesea la cultivarea unor pămînturi de calitate mediocră nu poate fi suficientă. Ne aflăm deci în prezența unei ruperi a echilibrului dintre populație și mijloacele de supraviețuire care explică reapariția foametei și împreună cu aceasta a marilor epidemii (variolă, tifos, malarie, rujeolă, tuse convulsivă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Filip al II-lea nu mai este repusă în discuție, dar regatul este lipsit de vlagă. Expulzarea arabilor a dat o lovitură de moarte dinamismului Spaniei. Emigrarea este continuă și depopularea se accentuează. Mai peste tot creșterea animalelor înlocuiește cultivarea pămîntului. Viața economică este sufocată de concurența englezilor și a olandezilor, în timp ce negustorii străini stabiliți în porturile spaniole dirijează în afara peninsulei profiturile comerciale. Spania nu reușește să-și păstreze nici integritatea teritoriilor pe care le moștenise Filip al II-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în comitatul Norfolk din Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în același timp furnizează hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol important în creșterea recoltelor, mărind rapiditatea și eficacitatea arăturilor, în timp ce gunoiul de grajd crește randamentele. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și pe urmașul său, Francisc. Ei, acești apostoli luminați, au ajuns și pe aceste meleaguri, încă din timpul vieții Sărăcuțului din Assisi și au sădit cu rod, sămânța cea bună. În ceea ce urmează vom evidenția contribuția deosebită a franciscanilor la cultivarea credinței, și la organizarea comunităților catolice din teritoriile românești, prin trăirea Evangheliei, după exemplul lui Cristos și Regula Sfântului Francisc. Într-o primă fază, această lucrare atestă prezența franciscanilor în Țara Românească, doar în centrele urbane cele mai cunoscute (inclusiv
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Mai a les că cei în vârstă nu uitau niciodată ca atunci când dădeau paharul peste cap, consumând butura, să zică „Dumn ezeu să-i ierte”, după ce mai întâi răsturnau ceva pe podea dinăuntrul paharului. Nu știu dacă acum, după încetarea cultivării cânep ei - ca aducătoare - de halucinații - se mai respectă obiceiul de care am amintit doar, că variante ale lui erau diferite de la sat la sat și erau deosebit de frumoase și sănă toase. Sunt încredințat însă, că oricâtă turtă cu jolfă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai tineri și mai entuziaști decît noi, cei tineri și nebuni. Puțină lume mai știe astăzi ceva despre marii dascăli de altădată. De aceea vreau să amintesc numele acestor persoane minunate care și-au dedicat viața culturii și mai ales cultivării celor ce veneau în urma lor. Am avut-o profesoară de limba română, în școala elementară, pe marea Zoe Verbiceanu, căreia îi datorez dragostea profundă pentru limba noastră atît de masacrată și de fără apărare în zilele noastre. Dumnezeu s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
atare. Prezervarea limbii materne a unei minorități este esențială pentru supraviețuirea ei ca minoritate. Niciun alt element definitoriu al unei comunități nu are importanța limbii și, de aceea, toate minoritățile, din toate țările, luptă în primul rând pentru păstrarea și cultivarea ei. Numai că lucrurile nu sunt deloc simple. Este foarte greu să-ți păstrezi limba în mijlocul unei majorități care vorbește altă limbă și care posedă toate pârghiile economice, politice, culturale și instituționale din statul respectiv. Exemple ilustre în istorie sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
opinia sa, ci umanizarea pornirilor instinctive ale copilului prin contactul său nemijlocit cu marile opere literare, inclusiv cu cele ale culturii greco-latine. François Rabelais (1494-1553), prin întreaga sa concepție pedagogică și literară, fundamentează teza unei aspirații spre idealul omului universal. Cultivarea gustului pentru studierea limbilor clasice a fost unul dintre obiectivele pedagogice majore ale acestui mare gânditor umanist francez. Opera sa de referință rămâne Gargantua și Pantagruel, o lucrare care, într-o formă originală, prezintă educația de tip renascentist, opozantă educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o componentă definitorie în dezvoltarea copilului, avea în înțelegerea rousseauistă următoarele cerințe: instrucția elementară primară trebuie declanșată atât în familie (în special de către tatăl sau guvernantul copilului) cât și în școlile publice; instrucția urmează să aibă un rol semnificativ în cultivarea sentimentelor patriotice, conținutul programelor analitice trebuind să conțină teme de istorie și geografie economică a țării, fiind importantă studierea limbii materne, mai puțin a limbilor străine; elevul trebuie să stăpânească de timpuriu citirea, până la 10 ani să posede informații satisfăcătoare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a științelor istorice. Herbart a fundamentat o teorie psiho-pedagogică, rămasă definitiv în tezaurul gândirii universale, teoria treptelor psihologice. Educația morală reprezintă cea de-a treia noțiune fundamentală a pedagogiei generale, prin ea împlinindu-se scopul fundamental al educației, cel de cultivare a virtuții și, în final, cel de asigurare a unui comportament moral - ,,tăria de caracter a moralității”. Reducând aproape în întregime educația morală la procesul formării deprinderilor de comportament, mai mult sub forma unei educații a disciplinei, a supunerii tacite
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a copiilor săi. În viziune spenceriană, întreaga tradiție pedagogică avea un caracter strict normativ, motiv pentru care gânditorul englez nu considera idealul educațional drept o forță motrice menită să dirijeze viața: Idealul educațional era o invenție a celor slabi, iar cultivarea lui duce la dezorganizarea socială. Viața socială este călăuzită de propriile ei legi, legile aspre ale luptei pentru existență și de selecția celor mai puternici. Astfel concepută, pedagogia existenței devenea o pedagogie a luptei pentru viață.” Prin intermediul opțiunii pedagogice inspirată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dependență (copilul rămâne multă vreme dependent de adult) și plasticitate (copilul dobândește capacitatea de a învăța). O asemenea abilitate de a învăța și curiozitatea inerentă acesteia nu trebuie să dispară odată cu copilăria. Educația exprimă tocmai rațiunea prin care se asigură cultivarea capacității copilului de a învăța și, în această perspectivă, devine similară cu creșterea. A educa înseamnă a cultiva capacitatea permanentă de readaptare a activității profesor-elev la condițiile noi - respectiv procesul continuu de organizare și reorganizare a experienței. Dewey formula o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și anume: a. Educația e un complex de acțiuni, care izvorăsc (...) din iubirea pe care educatorul o simte față de copil (...); b. Această înclinare duioasă se manifestă în trei direcții fundamentale, prin trei forme de activitate: ca îngrijire, ca îndrumare și cultivare (...); c. Activitatea educativă își propune să apropie pe copil de un anumit ideal de om.” O asemenea definiție relevă faptul că adevăratul scop al educației îl reprezintă dobândirea personalității depline: Tot omul râvnește să se ridice de la starea naturală către
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi considerată drept un factor benefic în educație. Limita esențială a acestei teorii constă în faptul că nu-și poate propune niciun obiectiv fundamental pentru formarea insului contemporan, în speță dezvoltarea dimensiunii creative, situația datorându-se faptului că pentru Skinner cultivarea creativității rămâne un obiectiv nerealist: nu poți învăța ceea ce urmează a avea loc. În accepțiunea psihologului american, obiectivele învățării sunt conexate de asimilarea unui anumit comportament. Într-o asemenea perspectivă, teoria sa neagă valoarea metodelor euristice, ceea ce înseamnă că elevii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale și postindustriale la scară mondială, care au provocat efecte nocive speciei umane și biotopului său natural. O altă dimensiune din categoria ,,noile educații”, educația pentru schimbare și dezvoltare, are ca obiectiv formarea și cultivarea abilităților de adaptare rapidă și responsabilă a personalității umane la cerințele inovațiilor și reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cultivarea abilităților de adaptare rapidă și responsabilă a personalității umane la cerințele inovațiilor și reformelor sociale înregistrate la cumpăna secolului XX cu secolul XXI și în perspectiva actualului mileniu. Educația pentru tehnologie și progres are ca obiectiv esențial formarea și cultivarea unor atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare socială a tehnologiilor de ,,vârf” în condiții economice, politice și culturale, specifice modelului societății postindustriale de tip informațional. Educația mediatică urmărește formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atitudini generale și speciale, dar și cristalizarea unor atitudini afective, motivaționale și caracteriale, aferente liniei de aplicare socială a tehnologiilor de ,,vârf” în condiții economice, politice și culturale, specifice modelului societății postindustriale de tip informațional. Educația mediatică urmărește formarea și cultivarea abilității de valorificare culturală a informației furnizată de presă, radio, televiziuni, în condiții de atomizare socială care impun o reevaluare pedagogică responsabilă, conformă cu sistemul valorilor sociale. O altă componentă educativă din spiritul ,,noilor educații”, educația demografică, se poziționează pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a informației furnizată de presă, radio, televiziuni, în condiții de atomizare socială care impun o reevaluare pedagogică responsabilă, conformă cu sistemul valorilor sociale. O altă componentă educativă din spiritul ,,noilor educații”, educația demografică, se poziționează pe o nouă perspectivă de cultivare a responsabilității civice în tratarea problemelor sociale prin dialog și participare activă la soluționarea pedagogică a contradicțiilor ce apar la nivelul de micro și macrogrup, comunitate, națiune, regiune - conflicte economice, profesionale, culturale, religioase etc. Educația pentru democrație are în centrul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
responsabilității civice în tratarea problemelor sociale prin dialog și participare activă la soluționarea pedagogică a contradicțiilor ce apar la nivelul de micro și macrogrup, comunitate, națiune, regiune - conflicte economice, profesionale, culturale, religioase etc. Educația pentru democrație are în centrul atenției cultivarea atitudinilor de înțelegere și de aplicare a democrației la nivelul principiilor sale de reprezentare, separare a puterilor în stat și legitimitate, racordarea acestor atitudini față de instituțiile democratice universale în care conservă drepturile omului. Educația pentru sănătate are ca scop formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai mare parte a norodului acestuia (românesc, nns.) în necinste, întru întunecare și mare mișelitate zace, mai mult din lipsa educației cei cuviincioase și bune, decât din alte oarecare pricini.” Bunăstarea populației era, în optica sa, direct dependentă de nivelul cultivării ei. Școala devenea astfel un factor de progres social, prin ea se poate risipi atât ignoranța, cât și sărăcia socială. Progresul cultural nu poate fi posibil fără o bază materială care să asigure frecventarea școlii și însușirea cunoștințelor de către elevi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
talenturile”, ,,puterile sufletești”, predispoziții prin care copiii se deosebesc între ei chiar de la naștere. ,,Învățătura” se referă la educație, respectiv ,,creșterea” sau ,,îndrumarea” oferită de educator (părinte, profesor) și care contribuie la dezvoltarea dispozițiilor native. ,,Fără creștere și fără îndreptare, cultivarea omului în cea mai mare parte nu se poate din destul dezvălui...” De aici rezultă rolul decisiv în formarea omului pe care Loga îl atribuie educației. Truda educatorului, el o asemuie cu cea a sculptorului, căci după cum sculptorul posedând ,,măiestria
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de cultivare rațională a pământului. El se adresa învățătorilor și preoților invitându-i să difuzeze cunoștințe de economie agrară în rândul țăranilor bănățeni sesizând rolul educativ al literaturii, Gr. Obradovici a fost preocupat de alcătuirea unor antologii, cu ajutorul cărora literatura cu caracter
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]