5,667 matches
-
a mai pomenit pește bolnav...??” „Bine, bine...Chiar nu vrei să spui de unde l-ai cumpărat?” „Carla, credemă, devii inposibilă...! Sunt curios - după ce golim farfuriace ai să mai zici...?” „Îmi pare rău... Eu nu mă ating de acestă otrăvită mâncare, decretă Carla...!!” „Nici nu te rog...! - o Înfruntă el Înțepat. „Fantastic...! - reluă el mai mult pentru sine. „Uneori, femeile merg atât de departe cu fantezia lor Încât din nimic crează o tragedie...!” Destul de nervos, apropie farfuria alegând două bucăți din cele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a generat tot necazul domnului inginer...!” Cele două femei studie prelung peștele, iar sora medicală rupse cu penseta o fărâmă pe care o duse la nas, mirosind-o. „Nimic deosebit, constată ea privind la doctoriță”. „Acest aliment e perfect comestibil...!?” - decretă doctora privind chiorâș la cei doi. Nu Înțeleg, ce doriți dela mine...?” Turbând de furie, Nando ridică vocea. „Nu v’a explicat bolnavul anterior cu lux de mănunte...? Peștele a fost viu...? Atunci, cum să fie stricat? Dar ce să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
șantier, Tony Pavone Îi liniști repede. „Astăzi al cu-i e rândul...?” „Nu se știe...? Îi făcu un semn cu ochiul Polipeanu. „Mai ales În lipsa noastră, dumnealui a beneficiat și de grațiile prea frumoasei noastre prietene...” Râseră cu toții, iar Polipeanu decretă: „Programul s’a terminat...!” Cârciuma lor preferată se afla la o distanță de trei-patru sute de metri și de aceea Polipeanu propuse să parcurgă distanța pe jos, Însă Tony Pavone se opuse categoric. Avea de gând să termine repede cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rog să serviți un păhărel cu țuică. Umplu păhărelele, ciocni, Îl bău dintr’o Înghițitură pe al lui, plecănd În treburile sale. La rândul lui Nando, sorbi câteva picături, le vântură de câteva ori prin gură ca un bun cunoscător - decretând. „Prună adevărată! Această licoare trebue băută În loc de aiazmă...! Eu propun să Încercăm, poate ne vinde și nouă câteva sticle...” „Fii În pace...! Dacă a oferit să bem, nu să ne ademenească? Chestiunea e timpul. Ști-i bine, nu-mi prea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
folosul Întrepriderii. Mai cunosc faptul bine stabilit: În curând, vei fi numit directorul acestei instituții. Îmi permit să-ți adresez anticipat, sincere felicitări...” Fiind ora mesei, luară câte o „Tărie”, apoi Încă una și Încă una, de fiecare dată Paulică decretând: ultima, iar după ce apăru pe masă o sticlă originală să uite grăba, și audiența cu publicul. La rândul lui Tony Pavone spuse ospătarului să aducă unele preparate la grătar care fiind elegant preparate dar mai ales puternic condimentate, sticlele cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prezent să Încerce să-și facă provizii alimentare devastând magazinele, era eminent. Pentru a evita o teribilă Învălmășeală precum și a da un avertisment răufăcătorilor să nu facă agitație urmată de devastarea magazinelor ori distrugerea celor neafectate de cutremurr,Dictatorul țării decretă Stare de Urgență. Cei ce aveau să fie prinși furând din prăvălii ori de la locul dezastrelor, urmau să fie Împușcați pe loc, fără judecată!! În dreptul fostei clădiri Scala făcu o tentativă să se apropie. Tentativă eșuată, circulația trecătorilor fiind dirijată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a tăiat, a spânzurat, a construit numeroase Închisori și „Lagăre unde oamenii erau omorâți pe bandă rulantă...!”. Datorită lui, au fost omorâte peste 62 milioane de oameni nevinovați, a provocat războaie cotropind Întreaga Europă, a distrus bunuri materiale inestimabile, a decretat mobilizarea generală a Germniei, trimițând pe front să lupte și copii iar până la urmă ce-a realizat? Pentru nu da socoteală asupra atrocităților comise din ordinul său, i-a fost frică și a murit ca un prost, probabil dizolvat cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
aminte de fapt, nici poziția lui În societate nu-l favoriza, făcând o mare greșeală dezertând din adevărata democrație, Încercând să se acomodeze cu această bandă de canalii comuniste care sub acoperirea unei propagande mincinoase, maltratează, intimidează, omoară oameni nevinovați, decretând legi după placul lor Încercând să arate lumii civilizate cât de proști și rău intenționați sunt...!! În dumineca următoare Îl vizită din nou, oferindu-i unele alimente din puținul lui cu promisiunea revederii, În zilele următoare. Însă, la două zile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
parolă, se machiau ca să se privească în oglindă și, una pe alta, apoi se ștergeau înfricoșate de îndrăzneala lor, tremurând că vor fi împușcate în stadioane, la fel cum tremurau când alfabetizau în secret copilele orașului lor despre care talibanii decretaseră că nu au nevoie de nici o știință de carte ca să nască și să îngrijească bărbați, singurul scop și singura justificare a prezenței femeilor pe această lume viril-războinică. Noi le arătăm computere și Internet, iar ele predau într-o universitate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de Est față de Pakistanul de Vest. Observând o asemenea tendință de separare, Ali Bhutto și Mujibur Rahman au fost arestați și ținuți la închisoare. Pe străzi au început atunci manifestațiile populației și generalul Yahya Khan, urmașul lui Ayub Khan, a decretat legea marțială. Asupra acestuia au făcut presiuni și Statele Unite ale Americii pentru revenirea la autoritatea civilă, ceea ce l-a determinat să fie de acord cu încetarea controlului militar. Au avut loc noi alegeri, care i-au asigurat victoria lui Ali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Pilates. Și cei care ziceau „Trebuie să mă ocup de mine chiar acum“ erau Mângâietori Delicați în ultimul hal (până și eu subscriu la asta). Regulile privind Mângâietorul Delicat presupuneau variațiuni complexe și apăreau tot timpul noi subsecțiuni. Odată Jacqui decretase că un tip - care până atunci fusese perfect acceptabil- era un Mângâietor Delicat pentru că folosise cuvintele „de-ale gurii“. Și unele din verdictele ei păreau cu totul absurde - bărbații care te ajutau să găsești obiecte pierdute erau Mângâietori Delicați, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
înțelegeți de minune“? Asta le creează așteptări prea mari, așa că amândoi sunt dezamăgiți și se detestă. Secretul e să ai așteptări cât mai scăzute. Așa că nu, n-o să-ți placă deloc de ea. —O să luăm cina împreună toți trei! a decretat Jacqui. Ba n-o s-o facem. Dacă ea și Aidan n-aveau să se placă? Două sau trei ore în care să încerci să faci conversație în timp ce înghiți cu noduri - aoleu! Un pahar rapid după serviciu ajunge; plăcut și degajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
trimite-mi mailuri nostime despre slujba ta. —OK. Dar lucrul cel mai ciudat a fost că, în ciuda urărilor, a strângerilor de mână și a încurajărilor, nimeni nici măcar nu a pomenit numele lui Aidan. Capitolul 15tc "Capitolul 15" După ce Jacqui a decretat că Aidan avea să fie greu de ținut în lesă, i-a spus: —Ai trecut examenul. Ne place de tine. Poți să ieși cu noi oricând ai chef. Eh, mulțumesc. De fapt, azi e ziua prietenei ciudate a lui Nell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să-mi păstrez opțiunile deschise. De îndată ce mama a auzit asta, i-a interzis lui Rachel să fie domnișoară de onoare pentru că s-ar fi spulberat orice șansă să se mărite cu Luke, apoi, după o întâlnire la vârf, s-a decretat că n-o să am nici o domnișoară de onoare, ci doar pe cei trei copii ai lui Claire ca purtători de flori. Chiar și pe fiul ei, Luka. Apoi mai era și rochia. Aveam în minte o imagine a ceea ce îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
câte cineva și pălăvrăgeam după pofta inimii. După un timp, reveneam în formă și eram iar cei mai buni prieteni. Apoi a mai fost atunci când am mers în Vermont toamna, să vedem cum își schimbă frunzele culoarea, și eu am decretat că făcea prea multe fotografii. Aveam impresia că ținea morțiș să fotografieze fiecare afurisită de frunză din acel stat și, de fiecare dată când apăsa pe buton și se auzea acel bâzâit, în mod bizar, mi se strepezeau dinții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de serviciu (fustă roz de balerină, maiou roz, pantaloni scurți de plasă și balerini brodați cu flori), dar, dat fiind că ținuta mea de serviciu aducea mai mult a ținută de petrecere decât aduceau hainele de petrecere ale altora, am decretat că merge și-așa. În timp ce taxiul înainta prin traficul de vineri seară, mă gândeam: Sunt în drum spre tine. O să fii acolo, vei fi venit direct de la serviciu. O să porți costumul tău albastru și îți vei fi scos cravata și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Nicholas. —Tu ai încercat? l-am întrebat pe Mitch. Nu, dar numai pentru că am vorbit cu Trish prin Neris Hemming. — Când e următoarea lună plină? a întrebat Mackenzie. Tocmai ai ratat-o, a zis Nicholas. Oh, ce păcat! s-a decretat unanim. Dar va fi alta în mai puțin de patru săptămâni. Poți s-o faci atunci. —OK. Mulțam. Ne vedem săptămâna viitoare. Am luat-o la pas, întrebându-mă dacă Mitch mă va urma. M-a prins din urmă înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pus-o pe domnișorică la locul ei, a zis mama, cu o satisfacție sadică. Unde e tata? am întrebat. Își pudrează nasul. —Iar? Ce-i cu el? I-e rău de la stomac. Are emoții din cauza discursului. —A făcut toxiinfecție! a decretat Helen. Nu-i așa? Nu, n-a făcut! —Ba da, a făcut. Nu, n-a făcut! —Ba da, a făcut. —Anna, e un tip acolo, care tot trage cu ochiul la tine, a zis Claire. —Cel care arată de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Treakil și a cucerit întreaga încăpere, făcând conversație pe diverse teme, de la filmele lui Fassbinder (Nicholas un împătimit al filmului? Cine-ar fi zis?) la zvonurile că mesaje codificate le erau transmise celor din Al-Quaeda prin intermediul Shopping Channel. Toți au decretat că este „adorabil“ și Bărbații Adevărați par să-l fi adoptat ca mascotă. Deunăzi m-am întors acasă de la exercițiile pilates. Era o după-amiază caldă și m-am cuibărit pe marginea canapelei, care era scăldată în soare. Am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
care se băteau la sânge cu bâtele. Numărară un mort și mai mulți răniți, ceea ce îl făcu pe muhtasib, starostele negustorilor, să cheme poliția. Atunci, temându-se de dezordini și de răzmerițe, sultanul se hotărî în sfârșit să oprească festivitățile. Decretă că ultima zi de Paradă avea să fie de 22 moharram 883, care cădea pe 25 aprilie din anul creștin 1478, adăugând totuși că distracțiile de la urmă vor fi încă și mai somptuoase decât cele din săptămânile precedente. În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
termină, la orașul nostru învrăjbit, la oamenii care mor în fiecare zi. Cu degetul mare, el șterse o lacrimă solitară de pe obrazul surorii lui. — Astea nu-s gânduri pentru o mamă care tocmai a adus pe lume primul ei fiu, decretă el nu prea convins, reluând apoi pe un ton solemn, dar mult mai sincer: Veți avea conducătorii pe care îi meritați, așa a spus Profetul. Ea repetă după el: — Kama takunu yuala aleikum. Apoi spuse cu nevinovăție: — Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În perioada jumada-thania din acel an, la trei luni de la căderea Granadei, crainici regali au venit în centrul orașului ca să proclame, în sunet de tobe, în arabă dar și în castiliană, un edict al lui Ferdinand și al Isabelei, care decreta „ruperea definitivă a oricărei relații dintre evrei și creștini, ceea ce nu poate fi adus la îndeplinire decât prin expulzarea din regatul nostru a tuturor evreilor“. De acum aceștia erau siliți să aleagă între botez și pribegie. Dacă optau pentru ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tăcere, apoi ea începu să vorbească cu djinnii. Le șușotea întrebări, apoi se apleca deasupra vasului pentru a observa gesturile pe care ei le făceau cu mâna sau cu ochiul. — Vărul tău se va întoarce la tine după trei semne, decretă ea, fără a preciza dacă era vorba de trei zile, trei săptămâni, trei luni sau trei ani. Mama scoase din pungă o monedă de aur și plecă, nedumerită și gânditoare. Pe drumul de întoarcere, îmi ceru să nu spun nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
evrei. Câțiva orășeni au abjurat. Alții, puțin numeroși, și-au spus că era mai bine să fugă, fie și așa târziu, înainte să se închidă capcana. N-au putut lua cu ei decât straiele pe care le purtau. Inchizitorii au decretat apoi că orice persoană care avea un creștin printre strămoși trebuia să fie obligatoriu botezată. Unul dintre cei dintâi vizați a fost chiar Hamed. Bunicul său fusese un rob creștin care alesese să recunoască Credința în islam. Astfel că soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tăcut. Cântărea totul în minte și m-am ferit să-l întrerup, deoarece îl simțeam că înclină spre clemență. Șeful cancelariei se aplecă spre el, cu intenția vădită de a-l influența, dar monarhul îi impuse tăcere, sec, după care decretă: — Nu vei suferi soarta ucigașului, Hassan, ci pe aceea a victimei. Ca și Zeruali, ești condamnat la surghiun. Vreme de doi ani încheiați, nu te vei mai înfățișa la acest palat, nu vei mai trăi la Fès și în nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]