6,423 matches
-
150-151^1; 29. taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achizițiile efectuate; 30. taxă de dedus reprezintă taxa aferentă achizițiilor, care poate fi dedusă conform art. 145 alin. (2)-(4); 31. taxă dedusă reprezintă taxa deductibilă, care a fost efectiv dedusă; 32. vânzarea la distanță reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia către un
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
definitiv prin înmulțirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv. ... (12) La sfârșitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel: ... a) din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu, conform alin. (10); ... b) rezultatul diferenței de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
imobile, după cum urmează: ... 1. taxa deductibilă inițială se împarte la 5 sau la 20; 2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulțește cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani; 3. taxa dedusă inițial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20; 4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 și 3 se compară, iar diferența în plus sau în minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
care nu dau drept de deducere a taxei; 3. pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită față de deducerea inițială; b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; ... c) în situația în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parțial limitat face obiectul oricărei operațiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
în care apare modificarea destinației de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situația în care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial; ... b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
taxa dedusă inițial; ... b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial și se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2); ... c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) și
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă inițial și se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2); ... c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) și d), ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea și se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parțială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte și după data aderării, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani. ... (11) În situația în care o construcție sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parțială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte și după data aderării, conform art. 149. ... (12) În situația în care o construcție sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate înainte de data aderării
LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262865_a_264194]
-
încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au stat la
DECIZIE nr. 488 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264241_a_265570]
-
încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o, își păstrează
DECIZIE nr. 510 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264240_a_265569]
-
o normă specială care stabilește o competență teritorială absolută în cazul urmăririi silite imobiliare, ceea ce înseamnă că poate fi vorba de orice executor judecătoresc din raza teritorială a curții de apel unde se află imobilul. În consecință, raportat la speța dedusă judecății, deși imobilul se află situat în orașul Sfântu Gheorghe, creditorul poate trimite cererea de urmărire oricărui executor din raza Curții de Apel Brașov. În ceea ce privește instanța de executare imobiliară, derogatoriu de la prevederile generale ale art. 650 alin. (1) din Codul
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
de legiuitor - "de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei" - impune cu necesitate legătura strânsă dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul acțiunii civile, deoarece numai analizând pretenția concretă dedusă judecății instanțele realizează o judecată pe fond a cauzei. Pe cale de consecință, admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile, indiferent dacă privește o normă de drept material sau o normă de drept procedural, este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
2010 nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condiția restrictivă de admisibilitate analizată, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privința raportului juridic dedus judecății. Față de argumentele evocate mai sus, ce fundamentează inadmisibilitatea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, care prevalează, nu se mai impune analizarea celorlalte elemente de admisibilitate. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
art. 2 alin. (1) și art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare, cererile prin care se solicită, pe cale principală, acordarea cheltuielilor de judecată sunt supuse taxei judiciare de timbru, calculată la valoarea pretențiilor deduse judecății, indiferent dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost sau nu scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. În concluzie, solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Se recunoaște obligația justițiabililor de a contribui la costurile pe care statul le are cu privire la organizarea serviciului public al justiției, însă există preocuparea constantă ca, ținându-se seama de criterii precum natura dreptului dedus judecății, cuantumul taxei, faza procesuală în care este impusă taxa, circumstanțele cauzei și situația financiară a părților, această obligație să nu reprezinte, în cazuri particulare, un impediment efectiv pentru accesul la justiție. 6. Doctrina în materie În literatura de specialitate
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
și 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare, stabilește: Cererile prin care se solicită, pe cale separată, acordarea cheltuielilor de judecată sunt cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculează la valoarea pretențiilor deduse judecății, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. 4) din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010
DECIZIE nr. 19 din 18 noiembrie 2013 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258092_a_259421]
-
lege criticate stabilesc condițiile de acordare a indemnizației de șomaj în conformitate cu prevederile art. 20 lit. c) din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 168 din 21 iunie 1988 . Celelalte chestiuni invocate de autorul excepției țin de aplicarea legii la cazul dedus judecății. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 iunie 2012, trimisă la Curtea Constituțională prin Adresa din 14 iunie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.758/236/2012, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 522 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258145_a_259474]
-
al excepției de neconstituționalitate - reglementează condițiile ce trebuie îndeplinite la acordarea indemnizației de șomaj, autorul excepției neaducând critici referitoare la neconstituționalitatea acestora. În concluzie, aspectele invocate prin prezenta excepție de neconstituționalitate constituie aspecte de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății, aspecte care intră în competența de soluționare a instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se poate pronunța numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată
DECIZIE nr. 522 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258145_a_259474]
-
117/2006 de Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă. În aceste condiții, Curtea reține că, în practică, pot apărea și situații particulare, respectiv atunci când instanța a quo sesizează instanța de contencios constituțional chiar prin hotărârea de soluționare a cauzei deduse judecății sale. Pentru a analiza legalitatea sesizării sale, Curtea Constituțională observă că, odată cu modificările operate prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra prevederilor legale criticate, dat fiind faptul că acestea continuă să își producă efectele juridice în cauza dedusă judecății, astfel încât, în acord cu propria sa jurisprudență ( Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), prin care s-a stabilit că "sunt supuse controlului de constituționalitate
DECIZIE nr. 423 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI alin. (4) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258160_a_259489]
-
potrivit art. 47 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 , persoanele interesate au posibilitatea să formuleze o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. O asemenea împrejurare nu este însă de natură să confere caracter neconstituțional textului de lege dedus controlului, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești. Totodată, Legea fundamentală nu
DECIZIE nr. 356 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (5) raportate la cele ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257135_a_258464]
-
Decizia nr. 1.611 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2011. Cu acel prilej, Curtea a reținut că "ridicarea acestei excepții a fost generată de împrejurarea că, în speța dedusă judecății, primarul, în calitate de subiect distinct de drept, ales ca urmare a unui sufragiu local, este considerat ca făcând parte din sfera noțiunilor de funcționar public ori de alt funcționar, putând fi cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care Codul penal
DECIZIE nr. 2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258358_a_259687]
-
sau parțiale efectuate în orice stat, autoritatea judiciară română de executare se consultă cu autoritatea competentă din statul emitent în modul prevăzut la art. 241 alin. (3). Orice parte din pedeapsă recuperată în orice alt mod din orice stat trebuie dedusă integral din suma care trebuie executată în România. ... Articolul 244 Înlocuirea pedepsei pecuniare Dacă executarea unei hotărâri nu este posibilă, fie total, fie parțial, autoritatea judiciară română de executare poate dispune înlocuirea amenzii, în condițiile art. 63^1 din Codul
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257119_a_258448]
-
sau parțiale efectuate în orice stat, autoritatea judiciară română de executare se consultă cu autoritatea competentă din statul emitent în modul prevăzut la art. 241 alin. (3). Orice parte din pedeapsă recuperată în orice alt mod din orice stat trebuie dedusă integral din suma care trebuie executată în România. ... Articolul 244 Înlocuirea pedepsei pecuniare Dacă executarea unei hotărâri nu este posibilă, fie total, fie parțial, autoritatea judiciară română de executare poate dispune înlocuirea amenzii, în condițiile art. 63 sau 64 din
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257120_a_258449]