4,706 matches
-
sunt împărtășite de toate cazurile particulare. Cu alte cuvinte, niciunul dintre cazuri nu este identic cu celălalt , însă fiecare membru al familiei împărtășește câteva atribute definitorii cu ceilalți membri ai acesteia. Prin contrast, versiunea clasică a clasificări presupune că atributele definitorii ale unui concept trebuie privite drept criterii necesare și suficiente. Cu alte cuvinte toți "membrii familiei" trebuie să împărtășească aceleași variabile definitorii. Prin urmare, clasificarea clasică țintește să identifice cel mai mic numitor comun al tuturor manifestărilor unui fenomen particular
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
împărtășește câteva atribute definitorii cu ceilalți membri ai acesteia. Prin contrast, versiunea clasică a clasificări presupune că atributele definitorii ale unui concept trebuie privite drept criterii necesare și suficiente. Cu alte cuvinte toți "membrii familiei" trebuie să împărtășească aceleași variabile definitorii. Prin urmare, clasificarea clasică țintește să identifice cel mai mic numitor comun al tuturor manifestărilor unui fenomen particular. Chiar dacă tipul radial de clasificare dispune de un potențial important pentru anumite sectoare ale științelor sociale, suntem sceptici în privința avantajelor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
suntem sceptici în privința avantajelor pe care acesta ar putea să le ofere studiului populismului 2. În primul rând, din moment ce eticheta de populism a fost atașată unei varietăți atât de mari de fenomene, este dificil să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu alte cuvinte, definiția radială a populismului poate conduce la un fel de pseudo-consens: "Acordul privind un termen, poate ascunde o neînțelegere cu privire la sensul său. Îmbrățișarea diversității conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o serie de revendicări populiste nu sunt absolut necesare, din moment ce Partidul Conservator, succesorul Reformiștilor nu a avut niciun fel de dificultate să adopte o atitudine plebiscitară față de chestiunile politice, abandonând în același timp elementele de democrație directă, anti-elitistă, care erau definitorii pentru populismul practicat de Partidul Reformei. Partidul Reformei nu a practicat excluderea retorică și nici nu a amenințat drepturile minorităților, așa cum o fac partidele populiste mai noi din Europa. În lipsa componentei rasiste, atât de importantă în discursul acestora din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai bine în teorie decât în practică. Ipoteza "populismului văzut ca remediu" se bazează pe o definiție abstractă a democrației, înțeleasă ca "o combinație între suveranitate populară și regula majorității" (Capitolul I), în care drepturile liberale nu sunt o trăsătură definitorie. Cu toate acestea, în practică, democrația fără liberalism este întotdeauna efemeră. În absența drepturilor liberale, cei aduși la putere după primul tur de scrutin prin regula majorității mult prea adesea se folosesc de această situație pentru a bloca sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o trăsătură distinctivă a populismului (Mudde & Rovira Kaltwasser) 2 Unul dintre puținele exemple de întrebuințare a clasificării radiale în definirea populismului, se poate găsi la Roberts (1995), care susține că populismul din America Latină ar trebui conceptualizat plecând de la cinci atribute definitorii, care nu sunt întotdeauna toate prezente. Aceste atribute definitorii sunt: (1) un tip de leadership politic personalizat și paternalist, chiar dacă nu în mod necesar carismatic; (2) o coaliție politică eterogenă, alcătuite din mai multe clase și situată în sectoarele de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Unul dintre puținele exemple de întrebuințare a clasificării radiale în definirea populismului, se poate găsi la Roberts (1995), care susține că populismul din America Latină ar trebui conceptualizat plecând de la cinci atribute definitorii, care nu sunt întotdeauna toate prezente. Aceste atribute definitorii sunt: (1) un tip de leadership politic personalizat și paternalist, chiar dacă nu în mod necesar carismatic; (2) o coaliție politică eterogenă, alcătuite din mai multe clase și situată în sectoarele de jos ale societății; (3) o procedură descendentă, de sus
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
balcanică) - metabolice: guta, hipercalcemia, hipokaliemia etc - ereditare (ex. boala Wilson) - hemopatii: paraproteiniemii, amiloidoza etc - afecțiuni imune: LES, vasculite sistemice, sarcoidoză etc Mecanismul de producere, în funcție de etiologie, poate fi imun sau nonimun (prin efect toxic direct). Diagnostic Deși biopsia renală este definitorie pentru diagnostic, metoda nu se aplică de rutină. De aceea, diagnosticul se construiește din date epidemiologice, clinice și de laborator. Dacă tabloul clinic este variabil în funcție de etiologie, datele de laborator sunt cele care orientează în final raționamentul diagnostic. Examenul de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
factori supraadăugați. Rezultă deficit de factor intrinsec. Se postulează că autoagresiunea imună este favorizată de factorii etiologici ai gastritei atrofice (rezecția gastrică, deficiențe nutritive, alimente cu temperaturi crescute, administrarea de lungă durată a inhibitorilor H2, boli endocrine etc), leziunea caracteristică, definitorie pentru boală. De menționat că în anemia Biermer se decelează și alte tipuri de Ac atât la pacient cât și la rude, precum și anomalii ale imunității celulare. - dobândită - forma cea mai frecventă, secundară patologiei gastrice asociate cu deficitul sau absența
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Gusti mai întâi în Franța și apoi în câteva universități din SUA, la Chicago, Harvard, Wisconsin, Yale, cu titlul „An Approach to the Study of Social Reality”, în 1946-1947, Gusti înțelegea să caracterizeze Școala sociologică de la București prin următoarele elemente definitorii: 1. sociolog monografist; 2. a cercetarea realității sociale ca fiind compusă din cadre și manifestări sociale; 3. admiterea principiului întâietății unităților sociale („societatea ca atare nu e nicăieri de găsit; ea apare sub forma unor societăți bine definite - unități sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
000 de case culturale, și a peste 500 de școli țărănești. Scopul cercetării, sublinia Gusti, este cuprinderea întregului: „toate satele, orașele și regiunile țării”, ceea ce va conduce în final la o sociologie a națiunii; 8. în fine un alt element definitoriu al școlii este Legea serviciului social, emisă în 1939, care a dăinuit un an; 9. un nou tineret universitar, „pregătit pentru o muncă constructivă, în acord cu un plan flexibil, bazat pe studiul direct al realității sociale, și introducerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea proceselor de producție; intervenție în viața publică și privată a satului, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopolitic, intrarea într-un „limbaj politic” în sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
modul de a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12 trăsături definitorii ale geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
săracii temporari - cei care sunt doar uneori săraci. Prin cea de-a doua metodă, săracii permanenți sunt persoanele care au venitul mediu sub linie, iar „temporarii”, cei care sunt peste linie, dar au trăit în sărăcie în anumiți ani. „Caracteristica definitorie a «sărăciei cronice» este durata ridicată. Sărăcia care este atât de severă și multidimensională, dar nu durează «mult timp» nu este prin natura ei cronică.” (Hulme, et al., 2001, 10) „Dar semnificația ei în contextul actual este că eroarea aleatorie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare voi prezenta succint elementele definitorii ale migrației, din Borșa către Italia, incluzând o trecere în revistă a factorilor principali care au facilitat migrația și apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal, ei aduc o cultură gastronomică diferită, una specifică nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Un model conceptual prezentat în revista Tribuna Calității din 1999 a colectivului de autori, condus de inginerul V. Antonescu, este prezentat în figura. Rezultat al revoluției tehnico-științifice contemporane, informatica reprezintă semnificații aparte pentru întreaga lume. Abordarea lumii prin trei elemente definitorii: materie, energie, informație, explică progresul istoric al aparatului de producție al oricărei societăți, apariția la orizontul sfârșitului acestui mileniu, a societății informaționale prin introducerea informaticii în toate domeniile vieții economico-sociale. Introducerea pe o scară largă a microcalculatoarelor și dezvoltarea circuitelor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în afirmarea acesteia ca societate a cunoașterii; aparținând realității contemporane atât în calitatea lor de mediu de activitate profesională și managerială, cât și în cea de obiect de cercetare științifică și de proiect strategic, ele marchează convergența între două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organizării - într-o construcție socială emblematică pentru ideile de competență colectivă, acțiune inteligentă și performanță durabilă. Întemeierea pe cunoaștere înseamnă, pentru organizații, atingerea stadiului deplinei maturități, concordant cu esența societății informaționale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu zodia particulară a fiecărei opere de artă”. Abia prin Cică niște cronicari... (1970), rezultat al unei „campanii” de critică a criticii duse de-a lungul a aproape doi ani în revista „Tomis”, rolul jucat de R. își găsește replicile definitorii. Fără a se reduce la stilistica ei, particulară cu adevărat, critica lui e totuși identificabilă în primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
un Șerban Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de «critică a criticii» care nu lipsește mai nici unuia din aceste ample comentarii critice.” În acest context, Cică niște cronicari... este volumul cel mai important, definitoriu, al lui R. Rolul semnificativ al comentatorului - critic relevant de proză și comentator minor de poezie - a fost jucat în critica criticii; mobilizarea lui predilectă se face nu în calitatea de prim interpret, ci de interpret intermediat, de interpret al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
să omitem ultima dimensiune și să ne oprim la primele p-1 dimensiuni. Fiecare punct (categorie a variabilelor reprezentate pe linii și pe coloane în tabelul de contingență) contribuie la inerție. Cele care contribuie substanțial la inerția unei dimensiuni sunt definitorii pentru dimensiune. Analiza produce valori ale măsurii contribuției fiecărei categorii la fiecare dintre dimensiuni. Valorile contribuției categoriilor la dimensiuni ne ajută la interpretarea dimensiunilor. În interpretarea rezultatelor trebuie să știm cât de bine este descris fiecare punct de către fiecare dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente. Cultura este reprezentată ca un iceberg, partea vizibilă fiind determinată de limba, arhitectura etc., iar partea invizibilă având cele mai puternice și definitorii elemente, ce sunt mai puțin vizibile: normele sociale, valorile, concepțiile despre timp și spațiu, concepția despre sine etc. Yoshikawa (1987) clasifică comunicarea interculturală în patru tipuri: * tipul etnocentric (Având două culturi, A și B, cultura B va fi întotdeauna o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un nivel superficial, că împăcarea celor mai disparate elemente într-un individ extrem de mobil și fără credo, lipsit printr-o "îndoctrinare" progresivă de o apartenență sănătoasă, creează un stil de viață modern în care cultura, religia, națiunea și celelalte elemente definitorii se evaporă și lasă locul unui nihilism ființial. Este probabil singurul neajuns pe care fenomenul globalizării îl aduce lumii de astăzi, inclusiv celei din spațiul european. Nihilismul cultural a devenit parte integrantă a multor sisteme de referință culturală și se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Aspectul de sincițiu este aparent deoarece fiecare fibră musculară este bine individualizată. Pe secțiune transversală la microscopul optic, fibrele musculare cardiace contractile apar sub formă de mase citoplasmatice rotunde sau ovalare, centrate sau nu de nucleu. În mod caracteristic și definitoriu, miocardiocitele sunt legate între ele prin porțiuni liniare mai întunecate, mai intens colorate în microscopia optică, transversale pe secțiune longitudinală, numite discuri intercalare sau strii scalariforme (Eberth, denumite astfel deoarece porțiuni ale discului sunt dispuse și longitudinal în raport cu axul lung
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]