9,167 matches
-
vezi Cox, 1978, p. 92). Vom relua și adăuga clasificarea lui Cox. Așadar principalele efecte ale stresului sunt: fiziologice (creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, uscăciunea gurii, transpirația abundentă, dilatarea pupilei); subiective, psihoindividuale (anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obiectivele propuse devin aproape imposibil de atins, clachează, își pierd încrederea în ei, se înstrăinează de ei înșiși. Toate aceste l-au condus pe autor la formularea unei definiții comprehensive a burnout-ului, ca fiind # o stare de oboseală cronică, de depresie și frustrare generată de devotarea unei cauze, unui mod de viață sau unei relații care eșuează în a produce recompensele așteptate și conduce în final la diminuarea implicării și îndeplinirii muncii (Freudenberger, Richelson, 1980, p. 13). # Maslach, venind dintr-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cronică) nu sunt variabile distincte, dar nici nu se suprapun una peste alta. Poate că relația de interferență parțială a sferei celor două noțiuni, descoperită și în cazul relațiilor dintre burnout și stres, ar fi cea mai nimerită. Burnout și depresie Sunt suficient de mulți autori care au apropiat burnout-ul de depresie. Chiar Freudenberger și Richelson (1980) arătau că burnout-ul este nu numai o stare de oboseală, ci și o stare de depresie care conduce la diminuarea implicării în muncă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
peste alta. Poate că relația de interferență parțială a sferei celor două noțiuni, descoperită și în cazul relațiilor dintre burnout și stres, ar fi cea mai nimerită. Burnout și depresie Sunt suficient de mulți autori care au apropiat burnout-ul de depresie. Chiar Freudenberger și Richelson (1980) arătau că burnout-ul este nu numai o stare de oboseală, ci și o stare de depresie care conduce la diminuarea implicării în muncă și la neîmplinirea muncii. Sunt și autori care cred că burnout-ul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stres, ar fi cea mai nimerită. Burnout și depresie Sunt suficient de mulți autori care au apropiat burnout-ul de depresie. Chiar Freudenberger și Richelson (1980) arătau că burnout-ul este nu numai o stare de oboseală, ci și o stare de depresie care conduce la diminuarea implicării în muncă și la neîmplinirea muncii. Sunt și autori care cred că burnout-ul este un alt termen folosit în locul celui de depresie și chiar de anxietate. Toate aceste confuzii au ridicat în fața cercetătorilor o serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
burnout-ul este nu numai o stare de oboseală, ci și o stare de depresie care conduce la diminuarea implicării în muncă și la neîmplinirea muncii. Sunt și autori care cred că burnout-ul este un alt termen folosit în locul celui de depresie și chiar de anxietate. Toate aceste confuzii au ridicat în fața cercetătorilor o serie de întrebări: Nu cumva termenul burnout și cel de depresie desemnează una și aceeași stare disfonică? Și mai departe: Până la ce punct cei doi termeni desemnează aceeași
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
neîmplinirea muncii. Sunt și autori care cred că burnout-ul este un alt termen folosit în locul celui de depresie și chiar de anxietate. Toate aceste confuzii au ridicat în fața cercetătorilor o serie de întrebări: Nu cumva termenul burnout și cel de depresie desemnează una și aceeași stare disfonică? Și mai departe: Până la ce punct cei doi termeni desemnează aceeași stare disfonică? Nu cumva, s-au întrebat în continuare cercetătorii, burnout-ul este un proces al cărui punct culminant îl reprezintă simptomatologia depresivă? Ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stare disfonică? Nu cumva, s-au întrebat în continuare cercetătorii, burnout-ul este un proces al cărui punct culminant îl reprezintă simptomatologia depresivă? Ca de fiecare dată, opiniile au fost diferite. Unele cercetări au arătat că variația comună între burnout și depresie este de 26% pentru epuizarea emoțională, de 13% pentru depersonalizare și de 9% pentru nerealizarea profesională (Schaufeli, Enzmann, 1998). Alte cercetări (Truchot, 2004) au descoperit că atunci când două serii de măsurători ale burnout-ului și depresiei sunt administrate pe același eșantion
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
variația comună între burnout și depresie este de 26% pentru epuizarea emoțională, de 13% pentru depersonalizare și de 9% pentru nerealizarea profesională (Schaufeli, Enzmann, 1998). Alte cercetări (Truchot, 2004) au descoperit că atunci când două serii de măsurători ale burnout-ului și depresiei sunt administrate pe același eșantion, unii factori specifici emerg pentru itemii de burnout și alții pentru cei de depresie. În ciuda acestor date contradictorii, se conturează ideea existenței unor diferențieri între cele două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru nerealizarea profesională (Schaufeli, Enzmann, 1998). Alte cercetări (Truchot, 2004) au descoperit că atunci când două serii de măsurători ale burnout-ului și depresiei sunt administrate pe același eșantion, unii factori specifici emerg pentru itemii de burnout și alții pentru cei de depresie. În ciuda acestor date contradictorii, se conturează ideea existenței unor diferențieri între cele două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
itemii de burnout și alții pentru cei de depresie. În ciuda acestor date contradictorii, se conturează ideea existenței unor diferențieri între cele două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a burnout-ului în raport cu depresia. Glass și McKnight (1996) arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
date contradictorii, se conturează ideea existenței unor diferențieri între cele două fenomene. În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a burnout-ului în raport cu depresia. Glass și McKnight (1996) arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar trebui diferențiată de burnout, prima referindu-se la o stare psihologică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În literatura de specialitate am identificat cel puțin două puncte de vedere cu privire la relația dintre burnout și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a burnout-ului în raport cu depresia. Glass și McKnight (1996) arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar trebui diferențiată de burnout, prima referindu-se la o stare psihologică specifică ce ar trebui privită mai degrabă ca un rezultat potențial al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și depresie. Unul dintre ele stipulează relația de anterioritate a burnout-ului în raport cu depresia. Glass și McKnight (1996) arată că burnout-ul este un antecedent al depresiei și nu invers. La fel, Cooper, Dewe și O’Driscoll (2001, p. 81) notau că depresia ar trebui diferențiată de burnout, prima referindu-se la o stare psihologică specifică ce ar trebui privită mai degrabă ca un rezultat potențial al burnout-ului decât ca o parte componentă a sindromului burnout. Un alt punct de vedere, pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferențiază după originea și, mai ales, după dezvoltarea lor (Truchot, 2004, pp. 202-203). Sunt invocate cercetările lui Bakker, Killmer, Siegrist, Schaufeli (2000), care au ajuns la concluzia că atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile de muncă apare burnout-ul (și nu depresia), în timp ce atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile private / în viața de cuplu, de exemplu apare depresia (și nu burnout-ul). Burnout-ul și boala Între burnout și boală diferențele sunt mai nete, de aceea nu vom stărui prea mult asupra lor. Probabil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui Bakker, Killmer, Siegrist, Schaufeli (2000), care au ajuns la concluzia că atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile de muncă apare burnout-ul (și nu depresia), în timp ce atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile private / în viața de cuplu, de exemplu apare depresia (și nu burnout-ul). Burnout-ul și boala Între burnout și boală diferențele sunt mai nete, de aceea nu vom stărui prea mult asupra lor. Probabil numai în sens metaforic, Freudenberger și Richelson (1980) numeau burnout-ul „boala luptătorului”. Definiția dată de Maslach
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a energiei... sau din combinarea oboselii psihice, a istoriei emoționale și cognitive, care se dezvoltă gradual în timp” (Hobfoll, Sbhirom, 1993, p. 50); # în studiile avansate, el se asociază cu apariția sentimentelor de neajutorare, a lipsei de speranță și a depresiei. 3. Nu este absolut obligatoriu ca evenimentele stresante/traumatice/asociate stărilor depresive, ca tulburările psihice să se manifeste un timp îndelungat și mai ales cu urmări negative; dacă individul își reconstruiește resursele, dacă el acționează într-o manieră proactivă, el
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de Maslach și colaboratorii ei. 3.3.3. Probleme controversate ale burnout-ului După cum am văzut, cele mai multe controverse au apărut din necesitatea realizării unor delimitări conceptuale între noțiunea de burnout și alte noțiuni, mai mult sau mai puțin asemănătoare (stres, oboseală, depresie, boală). Există însă și unele controverse generate de factori determinați ai burnout-ului sau de anumite caracteristici ale lui. Astfel, cercetătorii s-au întrebat dacă burnout-ul este determinat de factori de natură psihoindividuală sau, dimpotrivă, de natură psihosocială. Apoi s-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
învinuiri. O lună mai târziu, Ingrid este transferată într-un serviciu îndepărtat de sediu, aflat într-un alt cartier al orașului, noile ei sarcini fiind vagi. Este izolată, fără contact cu colegii, fapt care o duce pe Ingrid în pragul depresiei. Și-a luat nenumărate concedii medicale. Ea a devenit temătoare, cârcotașă, permanent în defensivă. În această stare de spirit, și fără sacini precise, Ingrid avea tot timpul să se gândească la nedreptățile cărora ea era victimă. Pentru ea nu existau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a spațiului public, spațiu în care trebuie să ai nervii tari - altfel spus să fii nesimțit - ca să nu te astenizezi. De aici, visul atâtora dintre noi a unei țări „banale“, „normale“, deloc „interesantă“, „senzațională“, „originală“. La capătul acestui inventar de depresii posibile, efectul este paradoxal (cred că totuși scontat de autori): te bucuri că un asemenea text există, că asemenea oameni există și îți dau un firicel de speranță că - încă o dată - câțiva, foarte puțini, vor putea salva domeniul.ro. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nu-și oferă condiții și o aduce regelui, dar tot se întâlnesc noaptea sub un copac în grădină. În final cei 2 se despart și mor“. Vreți să aflați de ce n-am făcut stop cardiac, de ce n-am intrat în depresie și n-am luat calmepam sau măcar extract de sunătoare ca să-mi revin? Și de ce, dimpotrivă, după ce am citit toate lucrările, am tras adânc aer în piept, m-am gândit bine și am început să mă bucur? Reveniți peste o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
politicului, combinată cu facilitarea accesului la video și stereo în sfera economicului"20. Votul și videocasetofonul devin panaceele societății contemporane, ca odinioară panem et circenses (cel puțin în privința videocasetofonului, prezicerea lui Fukuyama este deja depășită, anacronică). Nu-i de mirare depresia care-l cuprinde pe autor în fața unor perspective atât de sumbre: Sfârșitul istoriei va fi o epocă foarte tristă. Lupta pentru recunoaștere, voința de a-ți risca viața pentru un ideal pur abstract, lupta ideologică mondială care a pus în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dreptul la diateza separată a infecțiilor cronice contractate în țările tropicale denumind-o amoebiasis sau miasma dizenterică. Se caracterizează prin sensibilitatea la cea mai mică greșeală de regim, la schimbările de anotimp. Cei afectați de această miasmă se caracterizează prin depresie, hipocondrie, iritabilitate și bradipsihie. DIATEZA CANCERINICĂ Westlake care apreciază că în condițiile moderne au apărut cauze noi generatoare de diateze, consideră modificările induse în organism de expunerea la particule ionizate, ca fiind la fel de profunde și de stigmatizante din punct de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tuberculoși. Bulionul filtrat al lui Denys este un Tuberculinum preparat după separarea microbilor prin filtrarea în centrifugă și concentrare. În acord cu Calmette el conține o toxalbumină termolabilă, care-l diferențiază de Tuberculinum clasic. Este folosit în atacurile bruște de depresie și stări de slăbiciune, cu vomă, diaree și greață. Serrum Marmoreck În 1903, Marmoreck a expus rezultatele încurajatoare obținute cu acest ser. Este obținut de la cai vaccinați cu filtrate din culturile tinere de bacili tuberculoși. In acord cu prima observație
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
imediat ce adorm. De asemenea, abundent. De aceea, Calcareea carbonică, aparținând miasmei tuberculinice, vindecă această problemă. Hidrocel idiopatic. Probleme prostatice în cazurile în care există pierderi mici de lichid seminal sau prostatic, câteodata apărând epuizare. Acești pacienți trăiesc în mâhnire, cu depresii, cu presimțiri triste, digestie dificilă, pierderi de energie, goluri de memorie. Aspect livid sau cenușiu, apetit deseori vorace, ca și cum organismul cere mai mult decât poate procesa și în final apar tulburări gastrice, până când organismul eșuează să mai facă față într-
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]