6,479 matches
-
fundamentală a omului, pentru că în lipsa ei apar toate relele posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan Hrisostomul este unul de factură pur religioasă: desăvârșirea sufletului prin cultivarea credinței. Așadar, nu un om priceput în artă, știință și vorbire frumoasă trebuie să tindem a face din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o origine divină. Artele liberale sunt utile cu condiția să se dezică de erorile morale, prejudecățile filosofice și, mai mult, să primească o semnificație pedagogică pozitivă inspirată de idealul creștin. Puternic marcat de cultura antică, Augustin nu putea respinge cu desăvârșire studiile clasice. El recunoaște valoarea formativă, la fel ca și alți părinți bisericești, dar pentru a le face apte pentru o autentică formare a creștinului le punea înainte adevărul relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să se asigure conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea omului. Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, teologi, medici și sociologi. Ea reprezintă una dintre cele mai importante dimensiuni ale ființei umane, care se manifestă sub
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
diferiți oameni și chiar la popoare întregi. O educație îngrijită și un mediu sănătos, vor contribui la formarea unei conștiințe drepte, pe când lipsa educației și un mediu nesănătos vor falsifica conștiința. Elevilor noștri aflați la vârsta împlinirii caracterului și a desăvârșirii personalității trebuie să li se vorbească tot mai mult despre Dumnezeu, despre conștiință morală, despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lumii, constatăm că în familiile în care au crescut fii ce au schimbat cursul istoriei și au croit drumuri noi spre adevăr și lumină, a existat o mamă creștină. Cei mai mari oameni ai Bisericii își datorează ascensiunea lor spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dobândite la disciplinele Chimie generală și anorganică, ca și Chimie analitică sau Analize fizico-chimice. În același timp, volumul prezintă noțiunile fundamentale despre formarea legăturii chimice în combinațiile complexe, oferind informații despre procesul de coordinare (care constituie baza chimiei bioanorganice), utile desăvârșirii pregătirii studenților preocupați de acest domeniu. Prin informațiile despre structura compușilor coordinativi formați în procesul de identificare și dozare, ca și cele referitoare la condițiile de analiză, pe care cartea le oferă cititorilor, volumul se adresează și studenților de la Facultatea
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
curățenie, așezându-se la locul lor toate aparatele, vasele și substanțele chimice. Este obligatorie spălarea mâinilor cu apă și săpun la terminarea lucrărilor sau ori de câte ori se lucrează cu substanțe toxice și întotdeauna înainte de a mânca în timpul pauzelor. Este interzisă cu desăvârșire folosirea substanțelor chimice aflate în laborator drept condimente sau în alimentație, dacă nu sunt destinate special acestor scopuri. Nu se gustă nici un fel de substanță din laborator. Este interzis a se pune pe mesele de laborator mâncare, țigări sau alte
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
o parte le ilustrează, pe de alta se pliază voinței divine. Locul în care păstorii păstrează focul aprins pare să reprezinte finalul programului narativ parțial al fugarilor și pare să anunțe sfârșitul pozitiv al călătoriei. Călătoria își va găsi însă desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, într-un spațiu care tinde spre lumea celestă, prefigurată prin tendința spre verticalitate a strălucirilor focului întreținut de păstori. Fuga în Egipt este, de altfel, una din condițiile necesare împlinirii misiunii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului și cromaticului. Prin parcursul călătoriei care-și va găsi desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, este recuperat modelul modificării de stare, este recuperată expresia dinamicii formelor acțiunii la Greimas, dar ca etapă obligatorie al celuilalt drum, spre înviere care întregește parcursul narativ parțial al fugii ca
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ideile de bază; * empatie; * umor. Așadar actul comunicării este foarte important în instituția școlară, de modul în care el se realizează fiind dependentă eficiența activității didactice/ procesului instructiveducativ. Să nu uităm însă că și părinții joacă un rol important în desăvârșirea educației propriilor copii. Familia este „o adevărată școală a sentimentelor”, deoarece oferă copilului o gamă diversă de trăiri și experiențe afective. Este primul mediu în care copilul învață să comunice cu sine și cu ceilalți. Părinții trebuie conștientizați asupra scopului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
R), se face trecerea de la diplofază din nou la haplofază. În procesul de fecundație întâlnim două etape și anume, plasmogamia (P) care constă în contopirea citoplasmelor gameților și kariogamia (K) care constă în fuzionarea nucleilor. Celulele în care are loc desăvârșirea procesului sexuat prin kariogamie se numesc zeugite iar acela în care se produce diviziunea reducătoaremeioza (R) se numesc gonotoconte. Aceste două procese se produc în mod diferit și anume la ciupercile inferioare din cl. Chytridiomycetes și Plasmodiophoromycetes kariogamia urmează imediat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
avea și tu iubire. Ce pot da eu? Lucruri mici: un zâmbet, un cuvânt spus la vreme potrivită, un ajutor oferit celui care ți-l cere etc. Lucrurile mari se Înfăptuiesc pornind de la cele mici, accesibile, exersând zilnic. Drumul spre desăvârșire presupune și practicarea acestei arte de a dărui și avem multe exemple de sfinți care prin viața lor constituie adevărate modele demne de urmat. Un exemplu În acest sens este Sfântul Luca al Crimeii(18771961), numit doctorul fără de arginți, medic
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
pornim pe acest drum al „schimbării de frecvență”, al Învățării acestei arte de a dărui și prin ea să aducem un strop de lumină În sufletele celor din jur și să ne Împodobim propria viață. Iar pe acest drum spre desăvârșire nu ești singur. În perioada În care lucram la redactarea acestui material am găsit ”Întâmplător” ( scriu asta Între ghilimele pentru că eu am credința că nu există Întâmplare ci totul vine din rânduiala lui Dumnezeu) un articol despre un grup de
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
soi, fiind determinat de conținutul și raportul între glucide, acizi organici, substanțe tanante etc. Intensitatea maximă a gustului se obține numai dacă la recoltare, legumele și fructele au atins gradul optim de maturitate care favorizează ulterior procesele biochimice răspunzătoare de desăvîrșirea gustului. Suculența pulpei este condiționată de gradul de maturitate, starea de turgescență, specie, soi, condițiile de recoltare și păstrare și constituie un criteriu important pentru dirijarea legumelor și fructelor spre anumite forme de consum și prelucrare industrială. Starea de prospețime
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală a conștiinței de sine, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți - spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
deforma imaginația inocentă a copiilor într-un sens negativ. Părinții trebuie să controleze atât timpul pe care copilul îl petrece în fața televizorului cât și emisiunile pe care le urmărește. În unele familii preocuparea pentru cultura estetică a copilului lipsește cu desăvârșire, iar în altele aceasta este exagerată. Dacă copilul nu are aptitudini și nici plăcere pentru diferite arte (balet, muzică, teatru etc.), părinții trebuie să respecte opțiunea copilului. FAMILIA UN BUN MEDIU EDUCATIV? Titlul acestui subcapitol este conceput sub forma unei
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cea mai bună, fie a tînjit să atingă perfecțiunea celei anteriore. Aceasta demonstrează că mișcarea de căutare în care vechiul se ocultează pentru a reapare neașteptat și metamorfozat câteodată în mod irecognoscibil, iar noul se crede și se vrea cu desăvârșire nou, este mișcarea spiritului în general și implicit a celui european. În secolul al XVII-lea, credința într-un progres nesfârșit era încă unanimă. Treptat însă s-a înțeles că multe din ideile considerate ca fiind noi, inovatoare, revoluționare, nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
necesară odată în plus re-lecturarea lui Descartes ca unul ce propune o trecere elgantă și înțeleaptă spre un nou tip de acțiune, acțiunea prin spirit, singura trecere în care omul nu numai că rămîne întreg dar se și întregește spre desăvârșire. Se spune că Descartes este “părintele raționalismului” “întemeietorul epocii moderne” dar a spune doar acest lucru este o nedreptate. “Descartes este unul dintre oamenii care a început din nou”) care a știut să treacă de la prejudecată la judecată, de la conștiință
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
decât o orientare atât de radicală, întemeiată pe actul prealabil al demolării, urmat de edificarea metafizicii proprii! Căci numai o “radicală dezorientare”) poate genera și susține nevoia recreării unei lumi întemeiate exclusiv pe adevăruri personale, rezultate dintr-o meditație cu desăvârșire solitară. O asemenea întreprindere, declarată de la început și pînă la sfârșit personală, căci ) nu lasă loc nici unui compromis cu vechiul corp al științelor și teoriilor recunoscute în epocă. Pe de altă parte, se impune cu necesitate o atitudine prudentă, critică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
falsifice, lucru mult mai comod, nu ar fi căutat acel temei al unui adevăr absolut cert, a cărui evidență să-i aparțină, pe care să nu o ia de la alții. El este convins de importanța vitală a unei relații cu desăvârșire sinceră cu sine însuși, dar prudența l-a împiedicat s-o proiecteze și în afară. Majoritatea oamenilor sunt “orientați fictiv”) în sensul că din comoditate acceptă convingerile celorlalți, prefăcîndu-se că sunt ale lor, nemaiîntrebîndu-se niciodată nimic în legătură cu ele. Descartes nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pentru că vrea să-și păstreze individualitatea prin asumarea trăirii într-o radicală singurătate a neliniștilor sale. El refuză sa devină o ființă comună, hotărînd să-și trăiască în mod autentic și exclusiv viața conform principiilor personale, rezultate din interogații cu desăvârșire solitare. Această voință a lui Descartes, de smulgere din cultura preexistentă, acest refuz al lui “ce zice lumea”, nu echivalează însă cu vidarea eu-lui personal de toate achizițiile anterioare ale culturii. Așa ceva ar fi imposibil și fără rost și Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la existența obiectivă. Pentru aceasta sunt necesare deopotrivă argumentul ontologic, existența și veracitatea lui Dumnezeu, ori acestea nu sunt legate între ele într-o structură intimă și subtilă care să întemeieze “o identitate funciară între ființare și cunoaștere.”) IV.3. Desăvârșirea individualizării prin Cogito Primul «produs» al îndoielii hyperbolice este cogitoul. «Dubito ergo cogito», «mă îndoiesc deci cuget». Acest tip de cogito formulat la persoana I-a fundamentează, metafizic vorbind, un individualism cu particularități unice conferite de consecințele sale. Odată realizată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spiritul să se mențină viu și treaz, căci, atenționează Descartes: .) De aceea, deși .) (), ea nu oferă automat omului propriul său absolut. Căci una e să gîndești și cu totul altceva să știi că gîndești, la fel cum după cum precizează Augustin. ) Desăvârșirea individualizării în atingerea absolutului necesită o desfășurare permanentă a spiritului în fața lui însuși, mai întâi ca spirit pur și simplu iar apoi în întregul evantai al modurilor sale de manifestare, căci spiritul se desface ca un arbore în ființa omenească
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]