KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...180 181 182 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

creat, din nefericire, noi condiții pentru renașterea spiritului antisemit 434. 2. Modelul autoritar german Sub influența Prusiei, Imperiul german (Reich), compus din 25 state care-și păstrau legile, promova o politică autoritară. Un guvern imperial era însărcinat cu problemele comune: diplomație, armată, marină, justiție, transporturi, comerț. Puterea executivă era exercitată de împărat, care își delega puterile cancelarului, responsabil doar în fața sa. Cele două adunări își împărțeau puterea legislativă Bundesrat, care grupează reprezentanții celor 25 de state, și Reichstag, cu deputați aleși

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
debarcarea unui detașament german la Civita Vecchia unde, spre marea nemulțumire a Italiei, crucișătorul francez "Orinoco" se afla la dispoziția papei din 1870 pentru a înainta spre Roma în scopul rezolvării Kulturkampf prin forța armelor. Miniștrii italieni au respins cu diplomație propunerea, având satisfacția de a vedea că "Orinoco" a fost rechemat din Italia de către mareșalul MacMahon, succesorul lui Thiers ca președinte al Republicii franceze. Relațiile italo-germane s-au îmbunătărși ulterior, urmare a vizitei împăratului Wilhelm I la Milano, în aprilie

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-lea, rivalitățile statelor vor contura alte coaliții, prin care Europa bipolară continua să trăiască prin Tripla Alianță (Puterile Centrale) și Tripla Înțelegere (Antanta). La 19 aprilie 1877, erijată în "protectoarea creștinilor din Balcani", Rusia intra în război contra Turciei 446. Diplomația rusă a contactat Austria, de la care a obținut, prin două înțelegeri succesive (1876 și 1877, la Reichstadt și Budapesta), "neutralitatea prietenoasă" în perspectiva unui război cu Poarta. În schimb, în situația victoriei, Rusia garanta Austriei anexarea Bosniei-Herțegovina. Învinsă, în februarie

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
al Germaniei, dacă francezii ar încerca să-și extindă influența în Africa de Nord. Izolând Franța, Bismarck își putea permite să o atace oricând, dacă reușea să atragă și Rusia de partea Germaniei, invocând instalarea unei bariere răsăritene în calea influenței franceze. Diplomația germană nu se conducea după scrupule. În octombrie 1898, împăratul Wilhelm al II-lea (1888-1918) efectua o vizită oficială în Imperiul otoman fiind singurul șef de stat european primit de Abdul-Hamid -, după care a vizitat Țara Sfântă, unde s-a

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
a fost cauzată de diferendele existente între Serbia și Austro-Ungaria în problema bosniacă (1908). Prin rescriptul imperial din 5 octombrie 1908, Francisc Iosif anexa Bosnia și Herțegovina, contând pe sprijinul militar al Germaniei. A fost, într-adevăr, un triumf al diplomației germane și austro-ungare. Agravarea relațiilor franco-germane declanșează a doua "criză marocană" (1911), urmată de presiunile militare germane asupra Franței în Maroc 463. Germanii acceptă ocuparea portului Casablanca de către francezi, iar intervenția brutală a Angliei în sprijinul Franței îi determină pe

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
prin putere economică și militară, statele bătrânului continent. Tensiunile internaționale se înmulțesc. La acest început de secol marile puteri s-au grupat, cele două blocuri opuse Tripla Alianță și Tripla Înțelegere confruntându-se o perioadă de timp doar pe terenul diplomației. Divizarea Europei își află cauzele în gravele tensiuni internaționale, ascuțite de rivalitățile apărute odată cu expansiunea economică de la finele secolului al XIX-lea. Austro-Ungaria și-a văzut blocate de politica Rusiei intențiile expansioniste în direcția Mării Egee. Imperiul său se confrunta și

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Versailles" și de a împiedica ascensiunea Germaniei, Franța nu se simțea sprijinită. Controlul extern a fost anulat, iar ținutul Rinului, eliberat de ocupația militară în iunie 1930, cu cinci ani mai devreme decât prevedea tratatul de la Versailles. Vizibile succese ale diplomației germane au fost obținute sub conducerea lui Gustav Stresemann 604: evacuarea Ruhrului, eliberarea regiunii Rinului de sub ocupație, anularea controlului extern, reglementarea relațiilor cu vecinii Germaniei, semnarea Tratatului de la Locarno (1925)605, intrarea ca membru cu drepturi depline în Societatea Națiunilor

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
repetarea unor acțiuni ale Franței și oferind garanții doar frontierelor stabilite pentru țările Europei de Vest, Pactul Renan a deschis calea agresiunii germane spre est, Germania primind și drepturi în privința înarmării, cu "binecuvântarea" Societății Națiunilor. Sesizând pericolul, în anul 1934 diplomația franceză începea tratative cu sovieticii pentru încheierea unui Pact răsăritean. Franța se oferea garant al viitorului pact, în schimb URSS trebuia să devină garant al Pactului de la Locarno. Germania a refuzat ab initio propunerea, ceea ce l-a determinat pe francezul

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
refăcut unitatea politico-statală, considerate "creații" ale Versailles-ului, au avut marele nenoroc de a situa între Germania și URSS. Sfârșitul sistemului de la Versailles a demonstrat încă o dată, dacă mai era cazul, că "echilibrul" rămâne doar o expresie plăcută în limbajul diplomației. Fragilitatea tratatelor de la Versailles devenea din ce în ce mai evidentă. Întregul sistem primea lovitură după lovitură. Inițiativa trecea de partea Germaniei: aceasta părăsise Conferința pentru dezarmare și Societatea Națiunilor, iar în ianuarie 1936 denunța tratatul de la Locarno și își recăpăta libertatea în materie

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Concomitent, germanii au accelerat pregătirile de război contra Uniunii Sovietice. De aceea, Europa de Est a constituit un element deloc neglijat de politica germană, pentru chiar neevidenta, încă, rivalitate dintre Germania și URSS. Prin urmare, România și Bulgaria vor deveni "probleme" ale diplomației germane. Poziția geostrategică, resursele economice și potențialul militar erau necesare pentru atacul contra Uniunii Sovietice. Cele două țări au aderat la Pactul Tripartit 723: România la 23 noiembrie 1940, iar Bulgaria la 1 martie 1941. Pe de o parte, Germania

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
acțiune militară fulgerătoare (in einem schnelledzug). Guvernul german a căutat să atragă și alte state în "cruciada contra bolșevismului". Dacă în Europa a găsit aliați, între care Finlanda și România, care aveau motive bine întemeiate, Japonia va refuza cu multă diplomație coalizarea într-un război antisovietic, neuitând poziția Germaniei într-un moment asemănător 726. Pe cel mai larg front cunoscut într-o operație ofensivă (peste 3 000 km), la orele 3 și 30 de minute s-au pus în mișcare aproape

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Sapienti proximus. Dr. MONICA VLAD Dozentin für Verfassungsrecht Die rumänisch-deutsche Universität Hermannstadt / Sibiu Wissenschaftliche Mitarbeiterin Universität Marburg Lehrstuhl Für öffentliches Recht, Völkerrecht und Europarecht BIBLIOGRAFIE ***, Allemagne. Faits et réalité, Societäts Verlag, Frankfurt/Main, 2000. ***, Constituția Republicii Federale a Germaniei. ***, Istoria diplomației, vol. I, Ed. Științifică, București, 1962. ***, Istorie universală. Epoca contemporană, I (1918-1939), București, 1975. ***, Istorie universală. Epoca contemporană, vol. I (1918-1939), Ed. Didactică și Pedagogică, 1975; vol. II (1939-1945), Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979. ***, Memorial de război, Ed. Politică

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Ed. Politică, București, 1970. CĂNĂNĂU, Iulian, O istorie documentară a SUA, Editura Agatha, 2003. CĂZAN, Florentina, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, Ed. Academiei Române, București, 1990. CHURCHILL, W., Triumph and Tragedy, Boston, 1953. CIACHIR, Nicolae, BERCAN, Gh., Diplomația europeană în epoca modernă, București, 1984. CIACHIR, Nicolae, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în Epoca modernă (1789-1923), București, 1987. CIACHIR, Nicolae, Istoria relațiilor internaționale de la pacea Westfalică (1648) până în contemporaneitate (1947), București, 1998. CIACHIR, Nicolae, Istoria universală modernă, vol. I

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
JUDT, Tony, Europa iluziilor, Polirom, Iași, 2000. KEIDERLUNG, Gerhard, STULZ, Percy, Berlin, 1945-1968. Zür Geschichte der Hauptstadt der DDR und der Selbstandigen politischen Einheit West-Berlin, Dietz Verlag, 1970 . KILSBY, Jill, Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Diplomația, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Memoiren, I-II Band, Wilhelm Goldmann Verlag, 1981. KOCKA, Jürgen, Les bourgeoisies européennes au XIX-ème siècle, Paris, 1996. KOHL, Helmut, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999. KROCKOW, Christian conte von, Germanii în secolul

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
30 In aceeași serie (selectiv): • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga • Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic • Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois • Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu • Drumul României spre independență, Frederick Kellogg • Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu • Emigrația română din lumea anglo-saxonă, Valeriu-Florin Dobrinescu • Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich • Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
România la Conferința de pace de la Paris, David Sherman Spector • România și Antanta, Dumitru Preda • Românii și bulgarii. Provocările unei vecinătăți, Florin Anghel, Mariana Cojoc, Magdalena Tiță • Românii în politica est-central europeană, Veniamin Ciobanu • România nu și-a plătit facturile. Diplomație și comerț exterior în sec. XX și XXI, Mariana Cojoc • Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert • Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
vedea Ch. Bémont, G. Monod, Histoire de l'Europe au Moyen Âge (395-1270), I, Paris, 1921, p. 388; J. Streisand, op. cit., p. 37. 45 J. Streisand, op. cit., p. 37. J. Fleckenstein, op. cit., pp. 140-141. Mary Fulbrook, op. cit., pp. 23-24. Istoria diplomației, vol. I, București, 1962, pp. 111-112. 46 J. Calmette, op. cit., pp. 19-21. Asupra acestor instituții la germani, a se vedea J. Fleckenstein, op. cit., pp. 119-122 (Vasalitatea) și pp. 122-124 (Beneficiul). 47 J. Fleckenstein, op. cit., p. 124. 48 M. Bloch, La

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Beneficiul). 47 J. Fleckenstein, op. cit., p. 124. 48 M. Bloch, La Soci(t( f(odale. Les classes et le gouvernement des hommes, Paris, 1949, p. 259. 49 Ibidem. 50 P. Miquel, op. cit., p. 66. J. Fleckenstein, op. cit., p. 140. Istoria diplomației, I, p. 111. 51 M. Bloch, op. cit., p. 259. Gh. Bichicean, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. 52 Gh. Bichicean, Monarhia și Adunările de

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Fleckenstein, op. cit., p. 222. 70 H. Schulze, op. cit., p. 15. 71 R. Manolescu, op. cit., p. 133. S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, vol. 3, Institutul European, Iași, 1998, p. 57. 72 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 31, 57, 141. 73 Istoria diplomației, I, p. 131. H. Schulze, op. cit., p. 15. 74 J. Streisand, op. cit., p. 41; vezi și Th. Nägler, op. cit., p. 33; Mary Fulbrook, op. cit., p. 33. 75 L. Konopczyňski, op. cit., pp. 82-83. 76 Deja din timpul lui Conrad al II

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Th. Nägler, op. cit., p. 39. 102 Jacques Le Rider, Mitteleuropa, Iași, 1997, pp. 31-32. Th. Nägler, op. cit., p. 49. 103 Jacques Le Rider, op. cit., p. 34. Literatura sovietică a numit acest proces ca "agresiune a feudalilor germani împotriva Răsăritului" (Istoria diplomației, I, p. 145.) 104 Th. Nägler, op. cit., pp. 20-21. 105 Ibidem, p. 21. Mary Fulbrook, op. cit., p. 26. 106 Th. Nägler, op. cit., pp. 42, 66. 107 Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, 2008, pp. 232-236. 108

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
110 Ibidem, p. 258. 111 De la 1256 până la 1504; a se vedea Quellen zur mittelalterlichen Reichsgeschichte, http://www.phil.uni-erlangen.de/~p1ges/quellen/ quellen. html 112 Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., p. 243. 113 H. Schulze, op. cit., p.16. Istoria diplomației, I, pp. 137-138. 114 "In Nomine Sancte et individue Trinitatis. Fredericus Divina Favente Clementia Romanorum Imperator Augustus. Quamquam rerum commutatio ex ipsa corporali institutione possit firma consistere vel ea, que legaliter geruntur, nulla valeant refragatione convelli, ne qua tamen possit

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
București, 1990, p. 16; asupra nașterii ideii de cruciadă: ibidem, pp. 54-57. 172 C. Ittu, Cruciadele clasice: teologia politică a Europei heraldice între domniile regilor Ierusalimului Balduin I și Henric al II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000, pp. 3-4. 173 Istoria diplomației, I, pp. 134-136. 174 Florentina Căzan, op. cit., p. 17. H. Schulze, op. cit., p. 18. 175 Ibidem, p. 19. 176 Ibidem, pp. 18-19. 177 Th. Nägler, op. cit., pp. 34-35. 178 C. Ittu, op. cit., p. 32. 179 Ibidem, p. 34. 180 Ekkehard

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
retrage pe domeniile sale din Boemia, iar Tilly îi lua locul în fruntea armatelor imperiale. 231 D. Ogg, op. cit., p. 130. 232 H. Schulze, op. cit., p. 49. N. Ciachir, op. cit., p. 194. 233 J. Streisand, op. cit., p. 87. 234 Istoria diplomației, vol. I, Edit. Științifică, București, 1962, p. 239. 235 Rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg aduce pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale pentru aproape un secol. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) va

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
dus de tânăra putere suedeză împotriva vecinilor săi danezi și polonezi pentru stăpânirea coastelor Balticii din nord și asigura, în schimbul alipirii teritoriului Suediei, împăcarea polonezilor cu suedezii. 246 Ibidem, p. 36. 247 Ibidem. 248 H. Schulze, op. cit., p. 55. Istoria diplomației, I, pp. 241-243. 249 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 37. 250 Ibidem. 251 Ibidem, p. 39. 252 Ibidem. 253 Ibidem, p. 38. 254 Ibidem, p. 43. 255 Ibidem, pp. 38-39, 41. 256 Istoria diplomației, I, p. 242. 257 W. Oppenheim

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
H. Schulze, op. cit., p. 55. Istoria diplomației, I, pp. 241-243. 249 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 37. 250 Ibidem. 251 Ibidem, p. 39. 252 Ibidem. 253 Ibidem, p. 38. 254 Ibidem, p. 43. 255 Ibidem, pp. 38-39, 41. 256 Istoria diplomației, I, p. 242. 257 W. Oppenheim, Habsburgii și Hohenzollernii, 1713-1786, All, București, 1998, p. 4. În Războiul Ligii de la Augsburg majoritatea statelor germane s-au aliat cu Austria și, pentru prima dată, Ludovic al XIV-lea a fost învins. 258

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]