5,717 matches
-
face unele amenajări în curtea mănăstirii și se mută vremelnic aici, cu toată curtea. În clopotniță se păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
în 1836 este rezidită de Ioasaf Voinescu. Turnul clopotniță este ridicat ̀între anii 1819-1833. Mănăstirea Cetățuia, Str. Cetățuia, Nr. 1 Este zidită de Gheorghe Duca Vodă între anii 1669 1672. Aici s-a păstrat întregul ansamblu de arhitectură: palatul domnesc, baia turcească sau poate cuhnea, sala gotică, turnul clopotniță, turnul „Cina pelerinului” și altele. Primul zbor de aviație la Iași octombrie 1911 a lui Aurel Vlaicu s-a desfășurat deasupra Mănăstirii Cetățuia. Mănăstirea Hlincea, Sat Hlincea, Comuna Ciurea Este zidită
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
știe dar împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta și i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici drept de trecere, și vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta. 14. Și, fiindcă noi mîncăm sarea curții domnești și nu ne șade bine să vedem pe împărat păgubit, trimitem împăratului aceste știri. 15. Să se facă cercetări în cartea cronicilor părinților tăi, și vei găsi și vei vedea în cartea cronicilor că cetatea aceasta este o cetate răzvrătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
de amețeala descoperirii și a înălțimii și să lasă supt de hăul toboganului și înghițit de această cetate silvestră. Se priviră îndelung, față în față. Bătrânul reglându-și respirația și pulsul, Jordan Augenstein von Saxa așteptând senin într-un jilț domnesc la care fuseseră adaptate roți mari cu spițe. Picioarele și coapsele inerte erau înfășate într-un halat arăbesc din păr de cămilă. Pe bustul gol și costeliv era o duzină de lipitori mari și grase. Trupul lui Jordan era atât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
casă la al cărei prag sfârșește drumul, ca să iasă la celalalt capăt iarăși drum, drum vechi - în lume precum pravila îl vrea - lăsat în voie să pornească. Oști trecură-n veac pe-aci, și Radu cel Frumos, roți ferecate, robi domnești, comori și lacrimi, moți cu ciubăre, turme, vânturi, răpuși și-nvingători, stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti, când vâlvele se bat, îi poți vedea-n lumini de-o clipă încă, așa cum ceasul, de pe un țărm mutîndu-i, i-a
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
l-a promovat la ziar. Aici a elaborat alte explicații istorice ale marilor fapte de azi. Avem o înfloritoare industrie textilă în județul nostru? Dar au existat antecedente cu două-trei secole în urmă! Ne povestește cronicarul că la o nuntă domnească, la Curtea din Iași, văzând că un pehlivan scotea din nas lungi fâșii de mătase, voievodul a mișcat repede din barbă și a ordonat logofătului să-l tocmească pe „artist” în slujba sa. Nu era aceasta o prefigurare a marii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
când blândul creștin Vadim s-a radicalizat din nou, pe post de Ion Iliescu: „Bătrâna piticanie erotică Fane Pohticiosu n-a mai scos nasul din crețul jupâneselor decât ca să pecetluiască trădarea de țară, pacea ticăloasă cu turcul. Curvăsăria de la Curtea Domnească e mai greu de îndurat decât foamea și blestemul pentru masele de moldoveni năpăstuiți. Oricâte biserici și-ar trage acest Scaraoțchi sângeros, Dumnezeu vede și judecă” etc. etc. Opoziția, adică Theodor Stolojan, a refuzat să se așeze în tribuna zero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
o înveșmânteze, iar descrierea de la p. 26 e făcută cu vădită empatie. „Buclele ei se revarsă de sub un acoperământ grațios peste un ișlic de sobol împodobit cu surguciul din diamante și panaș de pene fine, cum numai femeile de neam domnesc aveau dreptul să poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să se vadă rochia cu decolteul și poalele marcate de volane dantelate, cu mâneci lungi, încheiate și ele cu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
emis mai multe formulări -de la Decret de mareșal s-a ajuns la Carte de mareșal. A doua zi, documentul a fost prezentat premierului, generalul Coandă, care l-a acceptat, obiectând doar în privința unor formulări specifice actelor elaborate de către cancelariile domnești medievale din spațiul românesc. În final, Cartea de mareșal a fost introdusă într un tub de aluminiu de forma bastonului de mareșal. În ziua de 1 decembrie 1918, familia regală a fost primită cu fast în București, în timp ce la Alba
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
semănată cu "dă ce, pă ce" în pretenția de a fi o prințesă autentic "rumînă" până și în pronunție. Ea se vâra în toate, intriga politicește și, deși era admisă la curte, afecta o anume opoziție și visa restaurarea dinastiilor domnești române, adică a ei. Nu-i de mirare, deci, că Aurora fu ascultată cu cea mai mare bunăvoință și obținu o adeziune unanimă în consiliul ctitorilor școalei din care făcea parte și madam Pomponescu. Recomandarea se făcu și numirea era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care l-au înțepat ai mei într-o criză de carbonarism. Bietul om n-a putut suporta tratamentul și a murit. Întâmplarea e cu totul dezagreabilă. Iată-ne cot la cot cu niște murderes 1, eu, cel din osul domnesc al lui vodă Hangerliu. I am sorry. But first I must describe to you2 pe băieții noștri. Gavrilcea e un individ de cea mai suspectă proveniență, capabil de orice, cu un calm extraordinar. Suburbiile Iondrei s-ar mândri cu el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceilalți, cu o sămânță în gură. Hangerlioaica, între secretarul și feciorul ei, se ridică în picioare plină de mânie și, mișcând pumnul înspre pluton, repetă de câteva ori, pe diferite tonuri: . - Putorilor, putorilor, ați ucis un tânăr român din os domnesc! XXVI Invadarea Danemarcei de către trupele germane trecu necomentată de Gonzalv Ionescu, care la acea dată (9 aprilie 1940) era ocupat cu tipărirea unui nou memoriu de titluri și lucrări, fiindcă auzise că se pregătește în mod serios o reorganizare a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
muzeograful Gaittany sunt, unul: intelectualul steril, juiseur bonom și malițios, epicureu grotesc, celălalt: perfectul monden, diplomatul înnăscut, un Talleyrand ieșit din ceainăriile Fanarului. Fauna celor două romane cuprinde zeci de alte personaje, pitorești, unele, ca de pildă, prințul Hangerliu, os domnesc, și mai ales mătușa lui, "Hangerlioaica", de o infatuare comică monumentală, altele sinistre, ca asasinul Gavrilcea. În Scrinul negru apar și muncitori, comuniști, sub înfățișări atât de convenționale și schematice încît devin amuzanți prin ridicol. Depășind formula balzaciană, romanele de după
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești, biserica și clădirile auxiliare (turnul-clopotniță, casa domnească, capela înconjurată de o galerie de coloane, chiliile călugărilor, stăreția, două bucătării) serviseră drept închisoare între 1864-1970. Inițial autoritățile luaseră hotărârea „de a reabilita acest complex pentru al transforma în muzeu istoricocultural”. În 1974 începuseră chiar lucrările de restaurare a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant: „Pe 11 decembrie 1986, dupăamiaza, înainte de înserare, când nu te mai puteai
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
precum zicea Matei Basarab. Cronicele amânduror țărilor ne-o spun limpede: La început tot pământul țării domnesc era" ager publicus, indiviziunea. Acest pământ se împarte între ostașii cuceritori, gentes, moșneni sau răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste moșii, originea proprietății cărora este dania domnească, se așeza în condițiile cu cari convenea cu proprietarul și aceste condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul, cele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul, cele opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin noi proprietari de origină străină? Noul proprietar - neistoric - putea zice locuitorului: Daca ai dreptul de-a te muta de pe pământul meu, am și eu dreptul de-a te alunga când voi" Mihai răspunde: Tot pământul țării acesteia la început domnesc a fost; proprietatea absolută nu există în zilele mele. Noi, Domnul, ți-am dat acest pământ, dar ți l-am dat cu rezerva că-l vei exploata în anume condițiuni. Aceste condițiuni sunt pozitive după obiceiul pămîntului: parcelarea în ferme
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult. Era destul să sosească în mijlocul nostru vrun om dintr-o bună familie română pentru ca o pană ocultă să-l denigreze în ochii publicului, nu pentru altceva decât pentru singura cauză ca e român și că familia lui a fost domnească în România. Denigrări de cea mai înjosită speție, a căror sorginte era cu toate astea foarte sus, al căror instrument era vrun erou de tristă figură. Ei, pe tribunalul secția cutare nici nu l-a durut capul de asta, pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
invederat că, în asemenea stare de decadență, alegerile pentru Cameră nu puteau ieși decât cum au ieșit. De aceea facem apel încă o dată la colegiul I și al Ii-lea pentru Senat. Patres conscripti! Părinți înscriși în analele și documentele domnești ale acestor țări, părinți ai patriei, aveți îndurare de țara voastră! Nu lăsați ca demagogia compusă din venetici și din cavaleri de industrie să strivească cea din urmă rămășiță de libertate și de neatârnare a acestui popor; nu lăsați ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am mai ura, Dar nu suntem de ici colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poartă a năvălirilor asiatice, ci și una a transhumanței, care a asigurat unitatea etnolingvistică, economică și culturală dintre Prut și Nistru cu ansamblul românității. Din aceste rațiuni domnitorii Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, au făcut din Huși centru domnesc și religios, pentru ca, la 1598, domnitorul Ieremia Movilă și mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]