5,649 matches
-
61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,93%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Moară Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
sunt ortodocși (87,93%). Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Moară Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna Piteasca-Pasărea, formată din satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283 de case. Comună Piteasca-Pasărea avea o școală mixtă și patru biserici ortodoxe (2 la
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283 de case. Comună Piteasca-Pasărea avea o școală mixtă și patru biserici ortodoxe (2 la mănăstirea Pasărea, una la Cozieni și alta la Pitească). În 1925, comuna Moară Domneasca avea 1066 de locuitori și făcea parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ, păstrându-și structura. Comună Piteasca-Pasărea avea tot atunci 1804 locuitori și era inclusă în aceeași plasă. În formă administrativă actuala, comuna Găneasa datează din anul 1950, când
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Găneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Ambele sunt clasificate că monumente de arhitectură biserică „Sfanțul Nicolae” din Moară Domneasca, ridicată în 1817 și modificată în 1909; și biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Pitească, ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
Domnești este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Domnești (reședința) și Țegheș. Comuna se află în sud-vestul județului, la vest de București, pe malurile râurilor Ciorogârla și Sabar, și pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ602, care duce spre est în București (zona Prelungirea Ghencea
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
intersectează cu DN6), Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. DJ602 se intersectează la limita dintre comună și municipiul București cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Prin comună trece calea ferată București-Videle, pe care este deservită de halta Domneștii de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domnești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,72%), cu o minoritate de romi (2%). Pentru
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
6,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,71%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Domneștii de Sus", era reședința plășii Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
locuitorilor sunt ortodocși (91,71%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Domneștii de Sus", era reședința plășii Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu comuna Domneștii de Sus, într-o singură comună, denumită "Domnești", care era reședința plășii Domnești, avea 6010 locuitori și era formată din satele reunite ale celor două
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu comuna Domneștii de Sus, într-o singură comună, denumită "Domnești", care era reședința plășii Domnești, avea 6010 locuitori și era formată din satele reunite ale celor două comune. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin din orașul republican București
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
din satele reunite ale celor două comune. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin din orașul republican București, din care a făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
celor două comune. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin din orașul republican București, din care a făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și Țegheș (satul Olteni a trecut la comuna Clinceni), a fost inclusă în județul Ilfov, reînființat și cu teritoriul lărgit. În
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și Țegheș (satul Olteni a trecut la comuna Clinceni), a fost inclusă în județul Ilfov, reînființat și cu teritoriul lărgit. În 1981, în urma unei reorganizări
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară"”. , în ansamblul ei, este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", având codul de clasificare . Mănăstirea Cozia a constituit de-a lungul timpului un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 și 17 aprilie 1448 se atestează că aici funcționa o școală mănăstirească încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voevod Mircea
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
nume care nu apare în nici un document anterior).Tot prin dobăndirea credinței ortodoxe se vor îmbunatăți relațiile cu Imperiul Bizantin. Ca ctitor, Nicolae Alexandru i-a urmat tatălui său, terminând mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung și continuând lucrul la Biserica Domnească din Argeș. De asemenea, biserica Sân Nicoară (astăzi în ruine) îi este atrubuită tot lui. În luna mai 1359, în condițiile interceptării de către regele Ungariei a corespondenței pe care o întreținea cu Papalitatea și grăbit în a fi uns „domn
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
literaturii. O vastă activitate în acest sens a desfășurat Gheorghe Șincai, directorul școlilor Bisericii Române Unite cu Roma. Cea mai reprezentativă operă literară realizată în spirit iluminist este epopeea eroicomică "Țiganiada" de Ioan Budai-Deleanu, care pledează în sensul democrației. Academiile domnești întemeiate în Țara Românească între 1678-1688, în Moldova la 1707, au reprezentat într-adevar un însemnat focar de cultură al răsăritului ortodox. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Între 1700 și
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
lipsă contelui din capitală, precum și de puținele trupre lăsate în apărare și, în urma unui asediu scurt, pe 24 decembrie cucerește Edessa. În urmă campaniei din acel an musulmanii cuceresc marea parte a teritoriului comitatului. Josselin ÎI de Courtenay continuă să domneasca peste un număr mic de castele la vest de Eufrat și după campania musulmană din anul acela, iar după moartea lui Zangi în septembrie 1146, reușind chiar să recucerească Edessa în urma unei răscoale a populației armene (27 octombrie 1146)însă
Comitatul de Edessa () [Corola-website/Science/298734_a_300063]
-
statut de oraș raional, reședință a raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, în alcătuirea actuală. În orașul Panciu se află beciul domnesc, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVIII-lea și aflat la 5 km de localitatea urbană propriu-zisă, pe Valea Cerbului. În rest, opt alte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
jumătate a secolului al XVI-lea; influență să a continuat prin membrii săi feminini. În 1589, printr-un act solemn, Mihnea Turcitul hotăra împărțirea mării averi a familiei, promovând indirect dezvoltarea orașelor Craiova și Caracal, intrate între timp în stăpânirea domneasca. Din rândul familiei Craioveștilor au fost ridicați în fruntea țării voievozi: <br>
Familia dinastică a Craioveștilor () [Corola-website/Science/299713_a_301042]