5,533 matches
-
de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele prin care structurile sociale s�nt, �n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
educativ �n reproducerea ?i legitimarea ordinii sociale este decisiv? (1964, 1970, 1989). �n conflictele ce iau na?tere � �ntre clase sau �n cadrul unui �c�mp� particular: ?tiin?ific, politic etc. � prin dob�ndirea sau p?strarea instrumentelor de domină?ie care s�nt diferitele �capitaluri� (economic, dar ?i cultural, social ?i simbolic), agen?îi adopt? �strategii� (care nu s�nt cu necesitate con?tiente ?i ra?ionale) cerute de actualizarea habitusului lor �n situa?îi particulare. Studiul atitudinilor ?i al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
eficacitate social?. Revista Actes de la recherche en sciences sociales, creat? de c?tre Bourdieu �n 1975, constituie organul de ap?rare ?i de ilustrare a acestei paradigme a c?rei evolu?ie, de la un determinism destul de strict la o concep?ie mai �strategic?� a ac?iunii sociale (Bourdieu, 1987; Boltanski, 1982; Dobry, 1986) este semnificativ? pentru evolu?ia sociologiei franceze �n cursul ultimului deceniu. ��Ac?ionalismul. Convins c? societ??ile postindustriale (1969) se caracterizeaz? prin capacitatea de a ac?iona asupra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre ea �ns??i (1973) ?i, �n consecin??, aceea a procesului de constituire a acestei capacit??i de ac?iune (�istoricitatea�) devin centrale. Influen?a, autoritatea acestei istoricit??i asupra practicilor unei societ??i (�sistemul ac?iunii istorice�) este func?ie de modul de cunoa?tere al realit??îi, de procesul de acumulare ?i de investi?ie productiv? ?i de modelul cultural dup? care aceast? societate �?i percepe creativitatea. St?p�nirea acestor trei dimensiuni constituie, mai mult dec�ț proprietatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia cea mai birocratic? menajeaz? �zone de incertitudine� care s�nt pentru actori tot at�tea surse de putere prin care �?i men?în sau �?i sporesc avantajele. Contrar concep?iei func?ionaliste sau structuraliste, aceast? sociologie descrie orice organiza?ie dup? o cauzalitate sistemic? ?i nu linear?. Aceste strategii, care nu s�nt �n mod necesar nici con?tiente ?i nici ra?ionale, s�nt �n func?ie de constr�ngerile ?i de resursele de care actorul crede c? dispune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1983; Reynaud, 1989). ��Individualismul metodologic. Dup? Raymond Boudon (1979; Boudon ?i Bourricaud, 1982) (membru al Institutului ?i profesor la Sorbona), aceast? paradigm? poate fi rezumat? �n formulă: M�=�M{m[S(M')]}, adic? orice fenomen social M este o func?ie de agregare a ac?iunilor individuale m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
influen?at mult sociologia politic? a anilor optzeci (Birnbaum ?i Leca, 1986). La �cele patru col?uri ale sociologiei franceze Punctele cardinale ale disciplinei (Touraine, �n [53]), se disting deci prin postulate teoretice, concepte, metode ?i c�mpuri de investiga?ie originale. �n aceast? disciplin? a muncii de facto, care se na?te din diferen?a perspectivelor, din divergen?ele socio-filosofice, se simte �ns? ?i amprenta spiritului str?mo?ilor. Dac? posteritatea lui Durkheim este redus? la structuralismul �dinamizat� al lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
materiale) cere o sociologie a sociologiei, ceea ce dep??e?te ambi?iile acestei c?r?i. Ne vom mul?umi s? subliniem c�teva tendin?e ale evolu?iei recente a disciplinei, care nu constituie dec�ț ipoteze de observa?ie ?i nu pronosticuri. Pe plan epistemologic, re?inem o voin?? general? de rupere a sociologiei de filosofia social?. Aceast? ruptur? este totu?i departe de a fi total? ?i, f?r? �ndoial?, nici nu poate fi total? dac? �l credem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p?trund �n cercet?rile de nivel macrosociologic care le-au fost mult timp ostile (cu excep?ia cazurilor de analiz? statistic? secundar?). �n sf�r?it, tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins, gra?ie progresului statisticii ?i a calculului informatic, un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. �n acela?i timp, dac? demersurile calitative s-au diversificat ?i s-au tehnicizat, cu toat? sofisticarea, capacit??ile acestora contrasteaz? cu modestia ipotezelor pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un instrument de ra?ionalizare ideologic? a atitudinilor ?i conduitelor actorilor (că �n Germania interbelic?, �n Statele Unite ?i �n Fran?a la sf�r?ițul anilor ?aizeci). Cea mai bun?� sociologie nu s-ar face atunci c�nd, �ntr-o pozi?ie institu?ional? forțe, ar ajunge s? �nst?p�neasc? o cerere social? mai mult sau mai pu?în explicit? dup? propriile sale scheme teoretice (Chicago �n anii dou?zeci, sociologia american? de dup? r?zboi sau cea francez? a anilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Xxe și�cle, PUF, Paris, 1947. [9]�HAWTHORN Geoffrey, Enlightenment and Despair. A Historical of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. [10]�JONAS Friedrich, Histoire de la sociologie: des Lumi�res � la th�orie du social, Larousse, Paris, 1991 (prima edi?ie 1965). [11]�NISBET Robert, La Tradition sociologique, PUF, Paris, 1984 (prima edi?ie 1966). [12]�OBERSCHALL Anthony (ed.), The Establishment of Empirical Sociology: Studies în Continuity, Discontinuity and Institutionalization, Harper and Row, New York, 1972. [13]�PARSONS Talcott, The Structure of
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Historical of Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. [10]�JONAS Friedrich, Histoire de la sociologie: des Lumi�res � la th�orie du social, Larousse, Paris, 1991 (prima edi?ie 1965). [11]�NISBET Robert, La Tradition sociologique, PUF, Paris, 1984 (prima edi?ie 1966). [12]�OBERSCHALL Anthony (ed.), The Establishment of Empirical Sociology: Studies în Continuity, Discontinuity and Institutionalization, Harper and Row, New York, 1972. [13]�PARSONS Talcott, The Structure of Social Action, McGraw Hill, New York, 1937. [14]�SIMON Pierre-Jean, Histoire de la sociologie, PUF
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Discontinuity and Institutionalization, Harper and Row, New York, 1972. [13]�PARSONS Talcott, The Structure of Social Action, McGraw Hill, New York, 1937. [14]�SIMON Pierre-Jean, Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991. A., Leș Th�ories sociologiques contemporaines, Payot, Paris, 1938 (prima edi?ie 1928). [16]�TIRYAKIAN Edward A., The Phenomenon of Sociology, Appelton-Century-Crofts, New York, 1971. Lucr?ri tematice [17]�BRYANT Christopher G.A. et BECKER Henk A. (ed.), What Has Sociology Achieved?, The MacMillan Press Ltd., Londres, 1990. [19]�CHAMBOREDON Jean-Claude, �Sociologie de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sage, Londres, 1986. [27]�HIRSCHHORN Monique, Max weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. [28]�LAZARSFELD Paul, Qu�est-ce que la sociologie?, Gallimard, Paris, 1970. [29]�LAZARSFELD Paul, Philosophie des sciences sociales, Gallimard, Paris, 1970 (prima edi?ie 1954). [30]�LECLERC G�rard, L�Observation de l�homme. Une histoire des enqu�țes sociales, Le Seuil, Paris, 1979. d. de la Maison des sciences de l�homme, Paris, 1990. [32]�MADGE John, The Origins of Scientific Sociology, The Free
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologues. �l�ments pour une histoire de la sociologie urbaine en France:1900-1980, �ditions de l�EHESS, Paris, 1986. [36]�ANSART Pierre, Leș Sociologies contemporaines, Le Seuil, Paris, 1990. [37]�ARON Raymond, La Sociologie allemande contemporaine, PUF, Paris, 1966 (prima edi?ie 1935). [38]�BESNARD Philippe (ed.), �Leș Durkheimiens�, Revue fran�aise de sociologie, nr. special, 1979. , Revue fran�aise de sociologie, nr. special, XXXII (3), 1991. [42]�BOURDIEU Pierre et PASSERON Jean-Claude, �Sociology and Philosophy în France since 1945: Death and
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1979, p. 45-69. [65]�ROCHER Guy, Talcott Parsons et la sociologie am�ricaine, PUF, Paris, 1972. A., Professionalization of Soviet Sociology, Transaction Publishers, Rutgers (N.J.), 1982. A., Tendances et d�boires de la sociologie am�ricaine, Aubier, Paris, 1959 (prima edi?ie 1956). [68]�TOURAINE Alain, Un d�șir d�histoire, Stock, Paris, 1977. [69]�TOURAINE Alain, La Parole et le Sang: politique et soci�ț� en Am�rique latine, Odile Jacob, Paris, 1988. [70]�TURNER Stephen P. et TURNER Jonathan H.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Publ., Newbury Park, Cal., 1990. [71]�VIET Jean, Leș Sciences de l�homme en France. Tendances et organisation de la recherche, Mouton, Paris-La Haye, 1966. Lucr?ri franceze ap?rute dup? prima edi?ie a acestei c?r?i: [72]�CORCUFF Philippe, Leș Nouvelles sociologies. Constructions de la r�alit� sociale, Nathan, Paris, 1995. [73]�COULON Alain, LՃcole de Chicago, PUF, Paris, 1992. [74]�DOSSE Fran�ois, L�Empire du sens. L�humanisation des sciences
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
compenetrabil �n?elegerii, dar din care noi putem face o no?iune adecvat? printr-un procedeu al analizei mentale; este tot ce spiritul poate ajunge s? priceap? cu condi?ia de a-l scoate din el �nsu?i, prin observa?ie ?i experimentare, trec�nd progresiv de la caracteristici exterioare ?i accesibile la cele mai pu?în vizibile, mai profunde. A trata faptele de un anumit ordin că lucruri, nu �nseamn? a le clasa �n cutare sau cutare categorie a realului� [�] ci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sub titlul Psihologia maselor. 7F. Barlett, Remembering, Cambridge University Press, Cambridge, 1932, p. 24. 8A. Einstein, Ideas and Opinions, Souvenir Press, New York, 1945, p. 54. 9A. Gramsci, Note sul Machiavelli, Einaudi, Milano, 1453, p. 149. 10G. de Maupassant, Sur l'eau, Ed. Encre, Paris, 1979, p. 102. 11G. de Maupassant, op. cit., p. 103. 12A. Zinoviev, Les Hauteurs béantes, L'Age d'Homme, Geneva, 1977, p. 495. 13S. Weil, Réflexions sur les causes de la liberté et de l'opression sociale, Gallimard, Paris
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
G. Tarde, Les Transformations de pouvoir, ed. cit., p. 25. 278 G. Tarde, Les lois de l'imitation, ed. cit., p. 83. 279 G. Tarde, L'Opinion et la Foule, ed. cit., Cuvînt înainte. 280 G. de Maupassant, Sur l'eau, ed. cit., p. 123. 281 G. Tarde, L'Opinion et la Foule, ed. cit., p. 85. 282 G. Tarde, L'Opinion et la Foule, ed. cit., p. 133. 283 Ibidem, p. 126. 284 Idem, p. 137. 285 Ibidem, p. 157
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
H. Broch, Massenwahntheorie, ed. cit., p. 29. Psihologia maselor și analiza sinelui a atras într-atît atenția, încît filosoful marxist ungar Lukacs i-a consacrat o adevărată dare de seamă (Littérature, philosophie, marxisme, ed. cit.). 346 G. de Maupassant, Sur l'eau, ed. cit., p. 61. 347 E. Lederer, State of Masses, the Threat of the Classless Society, Norton, New York, 1940. S. Newmann, Permanent Revolution: Totalitarism in the Age of International Civil War, Praeger, New York, 1965. 348 M. Robert, D'Oedip à
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
E adevărat? Mina: Da... uneori, da... dar de multe ori am cedat... Ilie: Nu ești solidară cu mine. Întotdeauna m-ai contrazis, m-ai făcut să mă îndoiesc tocmai de ceea eram mai sigur, să renunț, mereu să renunț... Nu ie poate. De azi încolo nu vreau să mai renunț. Mina: Și tu m-ai făcut să renunț la multe din ceea ce credeam. Am renunțat și eu... mereu, mereu pînă ajungeam să nu mai cred... Ilie: (cu sentimentul vinovăției, părînd penibil
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu sentimentul individual omonim, despre provocarea realității mai degrabă decât reprezentarea ei. Ajunge Însă cu critica impresionistă. Echenoz este un excelent reciclator: polarul, romanul negru, de spionaj, comando, toată literatura de consum pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se regăsește dezarmată, alterată și, literar vorbind, up-gradată. Dar succesul său rezidă probabil și În naturalețea scriiturii sale (stilul) - bine controlată, dar prudentă, vădind un acut simț al măsurii, umor - sau În coerența demersului său literar. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
misterioasă care nu era vizibilă cu ochiul liber, la Eleusis: "spicul care a deschis priveliștea în prăpastia seminței 82. Yourcenar a fost profund interesată de deversiunea, eleusină a prăpastiei, pentru lumina pe care o revărsa asupra Reformei. Yourcenar însăși îmbătrânea eși nu era încă o Baubo. Poate obscena doamnă Baubo, reconstituită drept Caterina, să fi produs un efect emoțional asupra ei? Yourcenar a susținut în câteva interviuri din 1969-1972 că originile Pietrei filozofale se găsesc în vechi hârtii de familie pe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
d'Hadrien [Memoriile lui Hadrian] (Paris, Plon, 1951); cu Carnete de note la Memoriile lui Hadrian (Paris, Plon, 1958); deținător de copyright (Gallimard, 1971 și 1974). L'Œuvre au Noir [Piatra filozofală], (Paris, Gallimard, 1968); retipărită (1982), (1988). Comme l'eau qui coule [Ca o apă care curge], (Paris, Gallimard, 1982), conține Un homme obscur, Une belle matinee. Oeuvres romanesque [Vocile lucrurilor, (Opere în proză)] (Paris, Gallimard, 1982). Le cheval noir à tête blanche [Calul negru cu capul alb] (Paris, Gallimard
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]