6,312 matches
-
să devină un mic învățător în domeniul lui. Etnoestetica, că metodă de lucru, trebuie să îndeplinească două criterii esențiale pentru menținerea în sfera de interes a științelor moderne : * raportarea corectă la izvoare sentințele și paremiologia sunt prioritare. * raportarea la o estetică savantă, pentru care paralelismele, delimitările și interfețele sunt absolut necesare. Astfel, etnoestetica tinde cumva să se subordoneze esteticii generale și filozofiei. Rămâne însă, strict legată și de domeniile etnologiei, prin origine, material, suportul ideologic, mentalitatea tradițională. Concluzionând, putem conchide că
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
esențiale pentru menținerea în sfera de interes a științelor moderne : * raportarea corectă la izvoare sentințele și paremiologia sunt prioritare. * raportarea la o estetică savantă, pentru care paralelismele, delimitările și interfețele sunt absolut necesare. Astfel, etnoestetica tinde cumva să se subordoneze esteticii generale și filozofiei. Rămâne însă, strict legată și de domeniile etnologiei, prin origine, material, suportul ideologic, mentalitatea tradițională. Concluzionând, putem conchide că etnoestetica studiază geneza, principiile de receptare și elaborare ale variantelor de frumos, respectiv urât, întruchipate în formele artei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ar ocoli ori lear respinge, fiind oferită posibilitatea de a înțelege viața la un nivel mai profund. A recunoaște însă această funcție a urâtului într o redare fidelă a varietății lumii, a aspectelor ei caracteristice specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
îl emancipează prin arta sa. Se creează, astfel, o distanță între percepțiile proprii și realitate, distanță care transformă de fapt subiectele urâte într-o operă de artă frumoasă, la care se admiră tehnica desăvârșită și nu oroarea obiectului însuși. Așadar, estetica a devenit un nume care definește o întreagă categorie de concepte: ideea de frumos, producerile sale, sistemul artelor. Dacă ideea de frumos este totuși dezvoltată, analiza asupra urâtului devine esențială. Un aspect important constă în faptul că noțiunea de urât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de concepte: ideea de frumos, producerile sale, sistemul artelor. Dacă ideea de frumos este totuși dezvoltată, analiza asupra urâtului devine esențială. Un aspect important constă în faptul că noțiunea de urât, sub forma negării frumosului, acoperă o parte semnificativă a esteticii. Toate artele au o egală posibilitate de a decădea în urât. Fiecare îl poate produce până la limita insuportabilului, astfel încât se ajunge la o diversitate a posibilităților universale, din punct de vedere calitativ, în conformitate cu specificitatea fiecărei arte. Contrastul de care arta
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968 Rosenkranz, Karl, O estetica a urâtului, Editura Meridiane, București, 1984 Vulcănescu, Romulus, Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970 <reflist> MENȚIUNE Tristan și Isolda ca reprezentări culturale în literatură și muzică Oana Cernăuț, clasa a X-a coord. prof. dr. Luminița Teodorescu Colegiul Național „Emil
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca „operă de creație literară cu o geneză specială, o oglindire în orice caz a vieții în moduri fabuloase”, se poate observa modul în care Creangă ridică la grad de „fabulos” lumea reală, trecută prin „oglindirea” spiritului său
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
te-a pătruns toată cu tot cuțitul”. Nonșalanța abordării temei dragostei și selectarea unor cupluri de îndrăgostiți de la periferia societății conturează originalitate și inovație în poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu tot cuțitul”. Nonșalanța abordării temei dragostei și selectarea unor cupluri de îndrăgostiți de la periferia societății conturează originalitate și inovație în poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la Blaga (dar și surprinsă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Geographic, din dorința de a utiliza un termen care să cuprindă atât ecoturismul cât și turismul durabil. Astfel, geoturismul este definit ca fiind un turism care militează pentru păstrarea și sublinierea caracterului geografic al unui loc - mediul său natural, cultura, estetica, patrimoniul moștenit, precum și bunăstarea rezidenților. Conceptul de geoturism a fost preluat și în studiile europene, între care se numără și cel realizat de Titiyawadee Punmanee de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, care susține că geoturismul se concentrează pe practici pozitive ale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
acceptă și intimidează controlând motivul privit altfel de romantici și răspunzând prin variațiuni despre realism tratat ca o formă modificată a fantasticului. Termenul dialogism îi aparține lui M. Bahtin (1895 - 1975) și a fost utilizat în Probleme de literatură și estetică (1975), în care reia niște idei din prima sa carte, Problemele operei lui Dostoievski (1929). Teoria structurilor despre dialogic se fixează și în lucrarea din 1946, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, terminată în 1940 și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pedagogică care are ca scop asigurarea sănătății corpului și prevenirea bolilor. Gimnastica militară cu scopul pregătirii pentru lupta cu adversarul. Gimnastica medicală și ortopedică cu scopul prevenirii și vindecării anumitor deformări ale scheletului sau musculaturii. Gimnastica estetică cu scopul formării esteticii corporale prin executarea exercițiilor speciale ca cele de ținută, grație și dansuri. La baza alegerii exercițiilor a pus principii raționale care pornesc de la cunoașterea legilor dezvoltării organismului; a) Principiul dezvoltării armonioase conform căruia trebuie prelucrate prin exerciții toate părțile corpului
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
1837-1903). El a demonstrat necesitatea fundamentării științifice a sistemului de educație fizică. Leshaft a idealizat gimnastica antică considerând dezvoltarea armonioasă și multilaterală a ființei umane, scopul instrucției fizice. A eliminat gimnastica la aparate. În Cehia. Miroslav Tyrs (1832-1884) profesor de estetică la Universitatea din Praga a inițiat mișcarea socolilor din Boemia în vederea luptei pentru eliberarea națională împotriva monarhiei austro-ungare. În această mișcare s-a inspirat din istoria vechilor greci și din idealurile biologice ale lui Darwin. Idealul lui în educație se
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
condiții neobișnuite, de atârnare, sprijin și echilibru. Aceste mijloace cuprind mișcări cu o tehnică bine determinată (de forță și de balans), executate la diferite aparate care constituie și probe de concurs. 6. Exerciții din gimnastica ritmică care contribuie la educarea esteticii corporale și motrice, a ritmului coordonării imaginației creatoare. Caracteristica principală o constituie simbioza dintre mișcare și muzică. Ele cuprind o mare varietate de mișcări sistematizate în elemente corporale (variații de pași, balansări și circumducții, întoarceri și piruete, echilibru, valuri, săltări
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
lumii care le alcătuia și pe care o alcătuiau. Îmi plăcea simbioza mea cu filosofia feministă și cred că niciodată nu m-am simțit mai transsubstanțiată cu o idee ca în momentele în care, fie descopeream cu o stupoare de estetică retardată cât de spectaculoasă este zona creației feministe... Îmi era mult mai familiară condiția ancilară a femeilor din zonă: ele sunt în stare să povestească, uneori consistent și talentat, gândurile bărbaților filosofi. Și mie problema nașterii nu mi-a părut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
permanent, provoacă ceea ce am putea numi spărturi în conștiință. Cum descoperi informațiile toxice și cum le decantezi, pentru ca mintea, sufletul să primească și să înmagazineze doar ce-i bun și frumos? E posibil așa ceva sau ne gândim și la o estetică a urâtului? Din această estetică a urâtului s-a născut originalul, excelentul volum de poeme "Evenimentul zilei. Un poem văzut de Lucian Vasilescu"? L.V.: Mă bucur că-ți amintești de volumul meu de debut, apărut la Nemira, în 1995. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
numi spărturi în conștiință. Cum descoperi informațiile toxice și cum le decantezi, pentru ca mintea, sufletul să primească și să înmagazineze doar ce-i bun și frumos? E posibil așa ceva sau ne gândim și la o estetică a urâtului? Din această estetică a urâtului s-a născut originalul, excelentul volum de poeme "Evenimentul zilei. Un poem văzut de Lucian Vasilescu"? L.V.: Mă bucur că-ți amintești de volumul meu de debut, apărut la Nemira, în 1995. Din punctul meu de vedere (dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Vasilescu"? L.V.: Mă bucur că-ți amintești de volumul meu de debut, apărut la Nemira, în 1995. Din punctul meu de vedere (dacă-i îngădui și autorului un punct de vedere) "Evenimentul zilei..." este un poem de dragoste. Discuția despre "estetica urâtului" o las pe seama teoreticienilor. Eu mă uit și mă întreb: este poezie sau nu este poezie? Restul e teorie. V.P.: Comentând volumul amintit mai sus, Cristian Popescu, un remarcabil poet, spunea următoarele: "Personajul care "vorbește" poemele lui Lucian Vasilescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
investiționale 2007." Oferta educațională A. LICEU TEHNOLOGIC RUTA DIRECTĂ Clasa a IX -a zi : DOMENIUL MECANIC : -Tehnician proiectant CAD Tehnician mecatronist Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații · DOMENIUL ELECTROMECANIC : -Tehnician electromecanic · DOMENIUL INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE : -Tehnician designer vestimentar · DOMENIUL ESTETICA ȘI IGIENA CORPULUI : -Coafor stilist · DOMENIUL SPORTIV : -Instructor sportiv fotbal/handbal RUTA PROGRESIVĂ Clasa a XII-a zi : Profil tehnic Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații Tehnician în industria textilă Tehnician electromecanic Clasa a XII-a seral : Tehnician mecanic pentru
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
din punct de vedere metodic se oprește brusc [...].Totuși, analiza pur lingvistică poate fi dusă și mai departe, oricît ar fi de greu, și chiar în ciuda ispitei de a introduce aici puncte de vedere străine lingvisticii. (Probleme de literatură și estetică, trad. Nicolae Iliescu, Univers, București, 1982: 81) În cîmpul sociolingvisticii, în aceeași perioadă, constatarea lui W. Labov este identică și pune în discuție cadrul metodologic al analizei discursului al lui Z.S. Harris: Pînă-n prezent, lingviștii [...] au rămas în esență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scurtă a lui Borges, și printr-un fragment din Caracterele lui La Bruyère, al cărui studiu este fragmentat în șase analize parțiale de-a lungul întregii lucrări. Referințe bibliografice și lecturi recomandate - Mihail M. BAHTIN [1975]: Probleme de literatură și estetică, Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers 1982. - Catherine FUCHS (ed.): Aspects de l'ambiguïté et de la paraphrase dans les langues naturelles, Berne, Peter Lang, 1985. - Roman JAKOBSON: Essais de linguistique générale, Paris, Minuit, 1963. - Roman JAKOBSON: Questions de poétique, Paris, Seuil
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentative, etc., care pot decurge din ea." (Berrendonner 1983: 231) A nu nega o propoziție înseamnă a o valida în situația dată, împreună cu consecințele care decurg din ea. Referințe și lecturi recomandate - BAHTIN, Mihail M [1975]: Probleme de literatură și estetică, trad. Nicolae Iliescu București, Univers, 1982. - BAHTIN, Mihail M, Valentin N. VOLOCHINOV: Marxisme et philosophie du langage, Paris, Minuit, 1977. - ALI BOUACHA, Magid: "Enonciation, argumentation et discours: le cas de la généralisation", Semen 8, Université de Besançon-Belles Lettres, 1993: 43-61. - FOUCAULT
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
toate aceste activități pot ține cont de considerentele estetice, să activeze funcția estetică, iar cuvintele sînt adesea folosite în sine și pentru sine, și nu numai pur și simplu ca procedee referențiale" (1973: 147). Fără a ne ocupa aici de estetică, vom reține în esență faptul că unitățile limbii, de la fonem și de la grafem pînă la construcțiile morfo-sintactice, trecînd prin silabe și numărătoarea lor, precum și reluările semnificanților pot juca un rol structurant. Pentru aceasta, vom urma "Post-scriptumul" din Questions de poétique
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de greutatea de a ne schimba obișnuințele 148. De ce ne atașăm de obiecte? De ce dorim ca ele să nu se schimbe deloc și să continue a ne ține companie? Să dăm la o parte orice considerație de comoditate sau de estetică. Rezultă că anturajul nostru material poartă în același timp marca noastră și pe a altora. Casa noastră, mobilele și felul cum sînt așezate, tot aranjamentul încăperilor în care locuim ne amintesc familia și prietenii pe care-i vedem adesea în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]