4,858 matches
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu valea Reghiului, în partea central-nordică a județului Vrancea și cea nord-estică a satului Reghiu și este străbătută
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea centrală este paralelă cu coasta și include dealurile din jurul orașului Caracas; regiunea estică, separată de regiunea centrală de către Golful Cariaco, acoperă tot statul Sucre și nordul statului Monagas. Regiunea Insulară include toate insulele Venezuelei: Nueva Esparta și diferite dependențele federale. Delta râului Orinoco formează un triunghi care acoperă Delta râului Amacuro și nord-estul
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]
-
național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție. Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare din Aruncuta a fost creșterea căilor destinați numeroaselor războaie , urmare a condițiilor excelente de pășunat și a pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție . Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare din Aruncuta a fost creșterea căilor destinați numeroaselor războaie , urmare a condițiilor excelente de pășunat și a pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
Alter Markt (în traducere Piața Veche), anterior Marktplatz, din Centrul istoric (Altstadt) al orașului Salzburg a fost trasată la mijlocul secolului al XIII-lea. Ea este a treia piață după Waagplatz și mica piață de la intersecția estică a străzilor Brodgasse și Goldgasse. Piața Veche a fost folosită nu numai ca piață, dar și o lungă perioadă de timp drept cadru festiv pentru dansurile din zilele de sărbătoare, pentru dansul cu săbiile al minerilor din Dürrnberg și pentru
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
Mănăstirea Sf. Petru a fost fondată în anul 696 de Sfântul Rupert pe locul unei biserici din Antichitatea târzie originară din perioada Primei creștinări săvărâșită de Severin de Noricum. Înființarea mănăstirii a fost menită să organizeze lucrarea misionară în Alpii Estici. Până în 987 funcția de stareț a fost deținută de arhiepiscopul de Salzburg: cele două funcții au fost deținute întotdeauna de un aceeași persoană. În Evul Mediu Mănăstirea Sf. Petru a fost cunoscută prin excepționala sa școală de copiști. În 1074
Mănăstirea Sfântul Petru din Salzburg () [Corola-website/Science/328300_a_329629]
-
este un deal aflat pe malul estic al râului Salzach în Salzburg, landul Salzburg, Austria. El se află vizavi de Mönchsberg, Rainberg și Festungsberg (unde este amplasat Castelul Hohensalzburg). Dealul are altitudinea maximă de 640 de metri deasupra nivelului mării. Cele mai vechi așezări umane de pe versantul
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
al râului Salzach în Salzburg, landul Salzburg, Austria. El se află vizavi de Mönchsberg, Rainberg și Festungsberg (unde este amplasat Castelul Hohensalzburg). Dealul are altitudinea maximă de 640 de metri deasupra nivelului mării. Cele mai vechi așezări umane de pe versantul estic al datează din perioada neolitică. Au fost descoperite așezări preistorice pe acest munte ce datează din 1100 î.Hr. Pe locul unei fortărețe medievale cunoscute sub numele de "Trompeterschlössl" a fost construită în perioada 1599-1605 o mănăstire capucină. Pe drumul de la
Kapuzinerberg () [Corola-website/Science/328306_a_329635]
-
a construit un lift electric pe Mönchsberg. În plus, el a construit un turn de apă în forma unui castel. Acesta trebui să furnizeze apă în casele pe care el ar fi vrut să le construiască de-a lungul versantului estic al Mönchsberg. De fapt, el a construit o conductă de apă din Gaisberg care ar fi trebuit să asigure presiunea corespunzătoare a apei. Chiar și astăzi, turnul adăpostește un rezervor de apă de mici dimensiuni. De asemenea, el ar fi
Wasserturm (Mönchsberg) () [Corola-website/Science/328313_a_329642]
-
Cei mai mulți dintre studenții făgărășeni activi în mișcare, inclusiv majoritatea fraților de cruce de la Liceul „"Radu Negru"”, sunt arestați și închiși. Aceia care au reușit să scape nearestați au constituit grupul de rezistență de pe versantul nordic al munților Făgăraș. În partea estică a județului Făgăraș, s-a organizat grupul „"Vultanul"”, sub conducerea învățătorului Pridon Ion, (Căpitan în rezervă, fost voluntar în Armata Română în Primul Război Mondial, din Părău). Alături de el se afla Marcel Cornea (student la Farmacie, din comuna Sinea), învățătorul
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
Pasul Bicaz) este o trecătoare din Carpații Orientali localizată la o altitudine de 1256 m și aflată la limita dintre Munților Hășmaș - la sud și Munții Giurgeului - la nord. Pasul asigura legătură dintre valea Bistriței și Depresiunea Giurgeu, pește culmile estice ale Carpaților Orientali. Șoseaua care traversează pasul, DN12C, face legătura între orașele Bicaz și Gheorgheni, traseul sau de 58 km trecând prin Lacul Roșu și Cheile Bicazului. La sud de trecătoare se gaseste vârful Pângărați (1364 m), iar la nord
Pasul Pângărați () [Corola-website/Science/328401_a_329730]
-
metri. Planșeul inferior - neted în prima parte a sălii, este acoperit de argilă și calcar depus sub formă de crustă. În continuare planșeul acoperit de o îngrămădire de blocuri, urcă în trepte spre vest, având forma unui amfiteatru. Din peretele estic al sălii se desprind câteva diverticule. Cel mai semnificativ element al peisajului cavernicol îl constituie stalagmitele - în special cele "lumânare", ce formează o adevărată pădure în partea de nord. Stalactitele fistulare, formează aici uneori adevărate „ploi de macaroane”. Un lac
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
patru turnuri și o mulțime de contraforturi de susținere a zidurilor. Turnul de poartă ce se află în partea de sud - est avea prevăzută o poartă masivă și o hersă, primul nivel al turnului având destinația de locuință. Pe partea estică se poate vedea un turn mic care avea rolul de apărare al accesului pietonal spre biserică. În partea sud - vestică și nord- vestică zidurile erau flancate de două turnuri masive. Pe partea cea mai expusă spre panta dealului, în direcția
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
a doua curtine au o înățime de circa 10 metri și prezintă drum de strajă și intercalat ambrazuri și mușarabii. Turnul nord - vestic avea inițial acoperișul în pupitru, astăzi acesta este complet distrus. Cel mai mic dintre turnuri este cel estic, cel apropiat de axa bisericii.
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Golăiești. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea estică a județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
Ostilitățile dintre polonezi și ucraineni continuă, iar trupele române rămân în Pocuția până când polonezii aduc suficiente trupe cu care să ocupe provincia, așa că trupele române încep retragerea la 17 august și o încheie la 25 august, stabilindu-se pe frontiera estică a Bucovinei. De asemenea, cooperarea reciprocă a dus la trecerea liberă în Bucovina a diviziei a 4-a Carabineri (condusă de generalul Lucjan Żeligowski). Această unitate a fost ținută în provincia Bucovina în scopuri politice și la 17 iunie 1919
Ocupația românească a Pocuției () [Corola-website/Science/327657_a_328986]
-
puse în aplicare restricții de emigrare pentru a împiedica cetățenii să părăsească URSS și să plece în diferite alte țări. În timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost puse în aplicare restricții similare în țările din Blocul Estic. Cu toate acestea, până în 1952, granița dintre Germania de Est și în zonele vestice ocupate se puteau trece ușor în cele mai multe locuri. În consecință, înainte de 1961, cele mai multe dintre emigrări est-vest au avut loc între Germania de Est și Germania de
Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic () [Corola-website/Science/327680_a_329009]
-
o suprafață de 94.000 km și o populație de aproximativ 10.000.000 de oameni. Restul teritoriului polonez a fost anexat de Uniunea Sovietică sau a fost transformat în așa numitul Guvernământ General, o zonă de ocupație germană. Regiunile estice ale Poloniei au intrat în componența Bielorusiei Sovietice (Białystok, Łomża, Baranowicze și Brest) sau a Ucrainei Sovietice (Lwów, Tarnopol, Lutsk, Rowne și Stanisławów). Orașul Vilnius ("Wilno") și regiunea adiacentă a fost cedată Lituaniei. După declanșarea atacului împotriva Uniunii Sovietice din
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
la mijlocul segmentului. În interiorul tunelului a fost creat un canal tencuit înalt de 40 centimetri și lat de 30 centimetri. Tunelul a fost construit cu târnăcoape. Pe peretele tunelului au fost săpate nișe pentru lumânări de ulei. În puțul cel mai estic, puțul 1, exista o ecluză care permitea reglarea apei. Apa din tunel ieșea prin apeductul îndreptat spre oraș. Din acest apeduct s-a dezvelit în excavațile arheologice circa jumătate de kilometru. Lărgimea lui era de 30 centimetri, iar adâncimea de
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în nord-estul României, pe teritoriul administrativ al județului Iași. Aria naturală cu o suprafață de 4.316 hectare este situată în extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală cu o suprafață de 39,50 hectare se află în partea centrală a județului Neamț și în cea estică a orașului Piatra Neamț, pe versanții "Culmii Pietricica", ocupând partea centrală a acestuia la intersecția paralelei de 46° 55’ 778’’ latitudine nordică cu meridianul 26° 22’ 845’’ longitudine estică. Delimitarea pleacă de pe latura nordică de la altitudinea de 349 m, urcă până la
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
hectare se află în partea centrală a județului Neamț și în cea estică a orașului Piatra Neamț, pe versanții "Culmii Pietricica", ocupând partea centrală a acestuia la intersecția paralelei de 46° 55’ 778’’ latitudine nordică cu meridianul 26° 22’ 845’’ longitudine estică. Delimitarea pleacă de pe latura nordică de la altitudinea de 349 m, urcă până la aproximativ 495 m după care se urmărește curba de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmărește aproximativ curba de
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
paralelei de 46° 55’ 778’’ latitudine nordică cu meridianul 26° 22’ 845’’ longitudine estică. Delimitarea pleacă de pe latura nordică de la altitudinea de 349 m, urcă până la aproximativ 495 m după care se urmărește curba de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmărește aproximativ curba de nivel de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m. Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes paleontologic unde, în stratele de roci sedimentare
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
misiunea lui Aegon. Povestea este narată din punctul de vedere a 18 personaje diferite, incluzând două personaje minore în prolog și epilog. Toate personajele principale - în afara a două dintre ele - au fost anunțate înainte de lansarea cărții. În Nord: În continentul estic Essos: În Sud: Capitolele câtorva personaje, printre care sunt incluse Sansa Stark, Samwell Tarly, Aeron Părumed, Arianne Martell și Brienne din Tarth au fost scrise pentru această carte, dar vor apărea în volumul următor, "The Winds of Winter". Pe lângă hărțile
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]