4,798 matches
-
și la căsuța unui puișor de graur." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (e) " Micul prinț mai smulse, cu un pic de melancolie, și ultimii lăstari de baobabi. Credea că nu se va mai întoarce niciodată. Însă toate aceste munci familiare i s-au părut, în dimineața aceea, extrem de plăcute. Iar când a stropit pentru ultima oară floarea și s-a pregătit s-o pună la adăpost sub globul de sticlă, a descoperit că-i venea să plângă." (Antoine de Saint-Exupéry
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române diferențiază, după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate, asociate contextelor de actualizare a anumitor componente ale comunicării
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. un roman contemporan vs. o pagină dintr-un tratat de medicină etc. V.2.1. Stilurile funcționale orale ale limbii române au următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în general
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu rol în potențarea mesajului, prin trimiteri către o anumită epocă, anumite repere spațiale, anumite caracteristici ale personajelor etc.; (b) la nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2.2
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucrarea de evanghelizare), care exprimă zelul și iubirea lui Dumnezeu față de orice om prin intermediul tuturor lucrărilor de evanghelizare specifice preoților și consacraților; viața de la Nazaret, apropiată de viața de zi cu zi a tuturor oamenilor, exprimată prin muncă și relații familiare, caracterizate de iubirea lui Isus, prietenul tuturor. Aceasta îl ajută să adopte o fidelitate creativă, ajungând să mărginească Regula benedictină pe care a profesat-o și a trăit-o în Trapă. Experiența și moștenirea fratelui Charles este o dovadă existențială
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
prezentului, dar implică și salturi analitice sau de imaginație. Așadar, o analiză serioasă trebuie să fie gata să ia În considerare „evenimentele improbabile sau excentrice și să aloce energie și imaginație În reexaminarea sau reinterpretarea celor vechi și obișnuite sau familiare” (Kahn, 1973, p. 104). În concluzie, pornind de la opera și ideile lui Herman Kahn, constatăm că previziunea strategică este o Încercare de a ne adapta anticipările la o realitate volatilă, pe baza unui cadru sofisticat ce Încorporează toate seturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
va limita folosirea anumitor resurse de către UE. În fine, un alt factor care limitează generalizarea succeselor relative ale acțiunilor recente ale Uniunii În ceea ce privește crizele din Balcanii de Vest este, În același timp, unul din principalele motive ale succesului. UE este familiară și interesată direct de situația din regiune și din cele două țări, beneficiind atât de o rețea consolidată de surse de informare (EUMM), cât și de experiența anterioară. Totuși, se pot remarca „anumite deficiențe În ceea ce privește culegerea de informații”, precum și lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare. În orice caz, el este obligat să facă acest lucru chiar la doi pași de casă, dacă se găsește într-un mediu puțin familiar. Așadar, etnograful trebuie să gestioneze două atitudini contradictorii: să nu lipească pe observațiile sale idei preconcepute în funcție de cultura sa proprie, păstrând, în același timp, o anumită distanță, pentru a-și pune observațiile în perspectivă cu informații ce țin de alte
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
grup social este capabil să se înțeleagă pe sine, să se comenteze, să se analizeze. Etnometodele sunt procedurile pe care membrii unei societăți date le folosesc pentru a-și crea lumea lor, pentru a o recunoaște, pentru a o face familiară. Le numim etnometode pentru a marca apartenența lor la un grup particular, la o organizație sau la o instituție locală. Etnometodologia devine atunci studiul etnometodelor pe care actorii le utilizează zilnic 21. III. Construcția obiectelor Raporturile dintre gândire și limbaj
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
străinului în lumea Mandingo și în Grecia antică. Fie că vorbesc despre Africa, America sau Oceania, antropologii sunt preocupați de faptele grecești așa cum sunt analizate ele de către cercetătorii cei mai antropologi dintre eleniști. Ei se simt acolo pe un teren familiar, fără îndoială datorită asemănărilor structurale manifestate de reprezentările politeiste, dar și datorită unei convergențe a demersurilor și a construirii obiectelor de cercetare. O "nouă istorie" (un ultim val nu este niciodată ultimul) a văzut lumina zilei și adoptă o perspectivă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
într-un grup dat. Într-adevăr, asistăm, la scară mică sau mare, la frecvente recompuneri sociale, la afirmări neîncetate și reconstrucții identitare a căror expresie politică și/sau religioasă, reluată adesea de mass media, devine mai mult sau mai puțin familiară fiecăruia. Relația și contextul se mișcă împreună, nu fără contradicții aparente. Individualizarea comportamentelor (mai ales a comportamentelor de consum) este concomitentă cu recompunerile identitare. Acestea coincid cu dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor de comunicare care schimbă natura relației și, de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ajunge la cel de al doilea. Mai precis, modernizarea este procesul de creștere a complexității structurale și a diferențierii interne a societății. Este un proces de deschidere și de punere în mișcare (transferuri geografice și sociale) ce a distrus particularismele familiare și locale; un proces de redistribuire socială...și de laicizare" (Boudon, 1997: 360) O serie de teorii au ca și concept central modernizarea. Dintre cele clasice, ar trebui aici amintite cel puțin două opinii: cea a lui Marx, ce consideră
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spunem o noutate și nici măcar nu formulăm o acuzație. Faptul a mai fost, de altfel, observat. Mircea Eliade, reîntâlnind pe filozof după decenii, constată (6 iulie 1972): într-un cuvânt, Noica, pentru care filozofia lui Hegel îi este atât de familiară, se supune Istoriei, știind bine că orice altă atitudine n-ar duce decât la tăcere, sterilitate sau nevroză 22. La întrebarea din același interviu din Euphorion, Cum vedea Noica România post-comunistă?, Andrei Pleșu răspunde și el cu luciditate: Noica nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o serie de tehnici pentru a realiza o observație cu adevărat naturală, nederanjantă pentru cei observați. Amintim: tehnica observației vizibile, dar ignorată; tehnica observatorului ascuns; utilizarea unor dispozitive de supraveghere și înregistrare (casetofoane, camere video etc.) și crearea unor medii familiare (în miniatură), acel mediul care simulează condițiile naturale de care suntem interesați. Nu trebuie să uităm și de limitele observației naturale: incapacitatea de a controla toate variabilele, dificultatea cuantificării acestora și implicațiile etice ale metodei. Observația participantă este o variantă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
redus la câteva cuvinte scurte. Sociabilitatea este vâscoasă iar uneori manifestă amabilitate, alternând cu faze de mânie și manifestări clastice. Sunt incapabili să progreseze de nivelul clasei a doua în materie de școală. Pot învăța să meargă independent în locuri familiare. În perioada adultă, majoritatea sunt capabili să preteze o muncă necalificată sau semicalificată sub supraveghere. Ei se adaptează bine la viața în comunitate dar de regulă în condiții de supraveghere. 3. Întârzierea mentală severă (idioția) -cuprinde un QI între 20-34
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apariția unor simptome severe. Uneori, pacienții cu delirium par doar ușor confuzi. Persoanele apropiate au senzația că pacientul "nu pare a fi el însuși". Bolnavul poate să apeleze greșit la persoana de lângă el sau uită cum să ajungă în locații familiare; de exemplu, nu își amintește unde se află camera sa. În asemenea cazuri, primele suspiciuni care converg spre diagnosticul de delirium le ridică membrii familiei sau personalul medical. Aceștia pot observa că persoana, calmă pe parcursul zilei, devine neliniștită, chiar agitată
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care lucrau în apropierea locuințelor lor. Toată săptămâna, viața era tihnită: un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]